Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

În rezultatul alegerilor parlamentare ordinare din 24 februarie 2019, primele organizate în baza unui sistem electoral mixt paralel, în Parlamentul de legislatura a X-a au acces 3 partide politice, 1 bloc electoral și 3 candidați independenți: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate, Blocul electoral “ACUM” – 26 mandate, Partidul “Șor” – 7 mandate, și candidații independenți Ion Groza, Alexandru Oleinic și Viorel Melnic. Referendumul republican consultativ organizat în aceeași zi cu alegerile a fost validat, majoritatea alegătorilor votând în favoarea reducerii numărului deputaților din Parlament și a opțiunii de revocare a acestora din funcție.

2014
Repartizarea mandatelor

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care deputații sunt aleși concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51 de circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe liste de partid în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale – 51 de deputați din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de formațiuni politice, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Alte noutăți majore ale scrutinului parlamentar din 2019 sunt: permisiunea de a efectua agitație electorală în ziua votării și în ajunul acesteia; introducerea certificatului de integritate în lista documentelor obligatorii pentru înregistrarea candidaților; desfășurarea concomitentă cu alegerile parlamentare și a unui referendum național consultativ.

Toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, au dreptul de a alege și de a fi aleși în cadrul scrutinului parlamentar. 46 de partide și organizații social-politice vor putea concura în alegeri, atât în circumscripția națională, în baza listelor de candidați, cât și în fiecare circumscripție uninominală, unde vor desemna câte un candidat. Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%. În circumscripțiile uninominale sunt declarați învingători candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi în ziua alegerilor, fiind excluse turul doi de scrutin și pragul de validare a alegerilor. Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea Constituțională, a cărei componență a fost parțial schimbată după începerea pe 10 decembrie 2018 a perioadei electorale.

Contextul preelectoral

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 se desfășoară într-un context politic tensionat, marcat de relații antagoniste dintre putere și o parte a opoziției politice, o încredere scăzută a cetățenilor în instituțiile statului, o continuă degradare a standardelor democratice și ca urmare, o răcire a relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special Uniunea Europeană. Invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din municipiul Chișinău pe motive neconcludente, suprimarea independenței sistemului judiciar, dar și neregulile admise la constituirea circumscripțiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziției și a populației cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc.

Actualul context preelectoral a fost marcat substanțial și de consecințele devalizării sistemului bancar din 2014 și a crizei social-economice și politice care au urmat. Frauda bancară din 2014 a exacerbat disensiunile existente dintre fostele componente ale alianței de guvernare și a generat o stare de instabilitate politică, care s-a încheiat în ianuarie 2016 cu preluarea guvernării de către Partidul Democrat din Moldova (PDM). Eforturile guvernării PDM de redresare a situației social-economice au fost însoțite de un proces continuu de consolidare a puterii politice la nivel central și local și de subminare a instituțiilor statului intereselor politice. Stagnarea principalelor reforme și derapajele anti-democratice care s-au produs în perioada 2016-2018 au determinat UE să sisteze în 2017 finanțarea reformelor din sectorul justiției, iar în 2018 să înghețe acordarea asistenței macrofinanciare.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. Criteriile respective prevăd, în linii mari, crearea condițiilor și oportunităților egale pentru concurenții electorali în campania electorală, monitorizarea liberă a tuturor procedurilor electorale. În acest sens, rămân nesoluționate problemele libertății presei și a finanțării partidelor și campaniilor electorale, deși ambele sunt conștientizate de către autorități. Dovadă în acest sens este Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare din 2016 – document politic agreat la nivel de Guvern și Parlament pentru redemararea proceselor de reformare a unor sectoare-cheie pentru buna funcționare a statului. Printre prioritățile Foii de parcurs s-au regăsit asigurarea libertății mass-media și a unei finanțări transparente a partidelor politice. Cu toate acestea, la doi ani după ce autoritățile au raportat în mod triumfalist îndeplinirea cu succes a acestui document, organizațiile de media din Republica Moldova constată tendințe de regres și perpetuarea vechilor probleme: concentrarea mass-media sau concurența neloială, implicarea factorului politic în activitatea autorității de reglementare a audiovizualului, acapararea de către politicieni a mass-media importante și influente, impunerea, de facto, a agendei politice pentru un număr mare de mass-media, utilizarea presei în scopuri politice etc. Similar, domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale a rămas la fel de problematic, în ultimul timp luând amploare metode noi de fentare a legislației în domeniu, prin intermediul fundațiilor de caritate. Astfel, factorii menționați lasă loc pentru îngrijorări serioase în privința unui proces electoral liber și corect.

Cadrul juridic

Legislație și reglementări relevante
Constituția Republicii Moldova (extras)
cu modificările introduse prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din 04.03.2016
Codul electoral al Republicii Moldova
cu modificările introduse prin Legea nr. 302 din 30.11.2018
Legea privind partidele politice
cu modificările introduse prin Legea nr. 238 din 08.11.2018
Legea cu privire la Concepția Sistemului informațional automatizat de stat “Alegeri”
cu modificările introduse prin Legea nr. 223 din 25.10.2018
Legea despre statutul deputatului în Parlament
cu modificările introduse prin Legea nr. 325 din 30.11.2018
Codul contravențional (extras)
cu modificările introduse prin Legea nr. 268 din 23.11.2018
Codul penal al Republicii Moldova (extras)
cu modificările introduse prin Legea nr. 157 din 26.07.2018
Codul bunelor practici în materie electorală
adoptat de Comisia de la Veneția a CE, 18–19 octombrie 2002
Convenția privind standardele alegerilor democratice, drepturilor și libertăților electorale în statele membre ale CSI
ratificată prin Legea nr. 267-XV din 16.07.2004
Acte ale Comisiei Electorale Centrale

Constituția Republicii Moldova prevede că Parlamentul este compus din 101 deputați, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Organizarea și desfășurarea alegerilor este reglementată de Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Cadrul legal existent mai cuprinde un șir de legi aferente, ale căror prevederi și mecanisme de aplicare sunt dezvoltate în hotărârile și regulamentele Comisiei Electorale Centrale.

Modificări recente

Modificarea titlului III al Codului electoral, referitor la alegerile parlamentare, prin Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, a adus cu sine schimbarea sistemului electoral. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Ultimele amendamente la Codul electoral au fost operate chiar în ajunul începerii, pe 10 decembrie 2018, a perioadei electorale pentru alegerile parlamentare, pentru a intra în vigoare după această dată. Prin Legea nr. 268 din 23.11.2018 a fost permisă agitația electorală în ziua alegerilor și în cea precedentă acestora. Un alt amendament la Codul electoral, în vigoare din 30 decembrie 2018, introdus prin Legea nr. 238 din 08.11.2018 a permis desfășurarea concomitentă, în aceeași zi, a alegerilor parlamentare și a referendumurilor consultative. Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului nr. 332 din 30.11.2018 a fost stabilită și data de 24 februarie 2019 pentru organizarea referendumului republican consultativ, cu o lună înaintea intrării în vigoare a legii care permite comasarea celor două scrutine. Într-un final, Parlamentul a permis ajustarea hotarelor circumscripțiilor administrative pentru desfășurarea referendumului cu cele ale circumscripțiilor electorale uninominale pentru alegerile parlamentare. Această modificare a fost necesară pentru ca aceleași consilii electorale de circumscripție să poată asigura desfășurarea concomitentă a alegerilor parlamentare și a referendumului.

Prevederi deosebite față de 2014

Modificările recent introduse în legislația electorală fac ca alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 să se desfășoare în alte condiții decât alegerile precedente. Principalele deosebiri față de alegerile din 2014 sunt următoarele:

  • Sistemul electoral mixt în locul celui proporțional
  • Referendum consultativ în ziua alegerilor
  • Votarea cu 4 buletine de vot
  • Independenții doar în circumscripțiile uninominale
  • Lipsa pragului de validare a alegerilor
  • Agitație electorală permisă în ziua alegerilor
  • Certificat de integritate obligatoriu
  • Interzicerea votării cu acte de identitate expirate
  • Minimum 40% femei pe listele partidelor
  • Prezența personală a candidaților la înregistrare

Critici

Amendamentele menționate au fost supuse criticilor din partea opoziției pentru faptul că au fost operate într-o manieră opacă și grăbită, ignorându-se prevederile legislației referitoare la transparența procesului decizional. Totuși, acestea au fost promulgate de șeful statului, în pofida dezacordului a patru fracțiuni parlamentare, inclusiv a fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a cărei lider informal este.

Totodată, Parlamentul a omis să opereze modificări în legislația privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în corespundere cu recomandările Comisiei de la Veneția și și a Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO). Deși în anul 2017 plafonul pentru finanțarea campaniilor electorale a fost micșorat la 50 și 100 de salarii medii lunare pe economie, pentru persoane fizice și respectiv pentru persoane juridice, limita donațiilor rămâne a fi peste cea recomandată de GRECO de 20 și respectiv de 40 de salarii medii pe economie.

Numirea datei alegerilor pentru ziua de 24 februarie 2019 (prin Hotărârea Parlamentului nr. 197 din 27 iulie 2018) a respectat termenul conform căruia anunțarea alegerilor trebuie făcută cel târziu cu două luni de zile înainte de ziua preconizată pentru desfășurarea acestora. Data alegerilor a fost stabilită conform normei constituționale, în termen de trei luni din ziua expirării mandatului Parlamentului actual, care începe în ziua alegerilor (30 noiembrie 2014) și expiră în aceeași zi, peste patru ani. Astfel, Parlamentul a optat pentru ultima zi de duminică care se încadrează în termenul de trei luni pentru desfășurarea alegerilor după expirarea mandatului legislativului. Există temei pentru a presupune că decizia de numire a datei alegerilor în ultima zi posibilă a fost motivată de interesul guvernării de a-i face pe alegători să simtă efectele majorărilor de salarii, pensii, îndemnizații, precum și de micșorarea impozitelor, operate în ajunul alegerilor.

Modificarea esențială a legislației electorale în lipsa unui consens larg în rândul forțelor politice și nesoluționarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO, a generat mai multe îngrijorări legitime privind aplicarea noului sistem electoral. Mai cu seamă că principalele probleme ce au împiedicat anterior introducerea sistemului electoral mixt sau majoritar nu au fost rezolvate: reforma administrativ-teritorială și conflictul transnistrean. La acestea s-a adăugat între timp problema emigrației peste hotarele țării a aproximativ 1/3 din cetățenii cu drept de vot. Aceste probleme nesoluționate au avut impact direct asupra modalității de constituire a circumscripțiilor electorale uninominale.

Numărul votanților
Regiunea 2014 2016 (Tur I)
Transnistria (2 circumscripții) 9 261 6 964
Europa (1) 57 348 54 511
Asia, CSI (1) 11 678 6 465
America de Nord (1) 4 285 6 229

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019: nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați; s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru; s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

Neconcordanțele menționate au fost dezbătute public în timpul tentativelor precedente de modificare a sistemului electoral, însă au fost ignorate în procesul de trecere de la sistemul electoral proporțional la cel mixt. De asemenea, au fost trecute cu vederea opiniile comune ale Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. În acest sens, în perioada 2014-2018 au fost emise trei opinii referitoare la schimbarea și utilizarea sistemului electoral mixt pentru alegerile parlamentare – două până la modificare, în 2014 și 2017, și respectiv, după introducerea sistemului mixt, în 2018. Deși în aceste opinii se subliniază dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege sistemul electoral, totuși sunt scoase în evidență îngrijorările majore și recomandarea de abținere de la modificarea sistemului electoral.

Campania electorală

Programul calendaristic

10 decembrie 2018
Începerea perioadei electorale


până la 21 decembrie 2018, inclusiv
Constituirea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul II


26 decembrie 2018 – 24 ianuarie 2019, inclusiv
Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților


până la 4 ianuarie 2019, inclusiv
Recepționarea actelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă


până la 9 ianuarie 2019, inclusiv
Înregistrarea prealabilă a alegătorilor


până la 19 ianuarie 2019, inclusiv
Constituirea secțiilor de votare în Moldova si din străinătate


25 ianuarie 2019
Începerea campaniei electorale


până la 31 ianuarie 2019, inclusiv
Publicarea integrală a listei candidaților înregistrați


până la 9 februarie 2019, inclusiv
Concurentul electoral poate solicita modificări în lista de candidați în circumscripția națională si uninominală


18 februarie 2019, inclusiv
Ultima zi de publicare a sondajelor de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor


până la 20 februarie 2019, inclusiv
Tipărirea buletinelor de vot


până la 3 martie 2019, inclusiv
Totalizarea rezultatelor alegerilor


până la 9 martie 2019, inclusiv
Confirmarea sau infirmarea legalității alegerilor Parlamentului Republicii Moldova

Perioada electorală, care cuprinde toate procesele legate de organizarea, desfășurarea și validarea alegerilor parlamentare, a început la 10 decembrie 2018, în conformitate cu Programul calendaristic adoptat de CEC. Startul campaniei electorale s-a dat pe 25 ianuarie 2019, în corespundere cu prevederile Codului electoral că aceasta nu poate începe mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Concurenții electorali au la dispoziție intervalul de timp dintre 25 ianuarie și 24 februarie 2019 pentru a-i convinge pe alegători să-i voteze. O noutate a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 este că agitația electorală este permisă în ajunul, dar și în ziua votării. Agitația electorală rămâne interzisă doar la intrarea și în incinta secțiilor de votare, cu riscul unor sancțiuni contravenționale.

Poziționarea forțelor politice în ajunul scrutinului

În perioada preelectorală, cu mult înainte de începerea campaniei electorale, mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea politică conform criteriilor doctrinare și de integrare regională.

Segmentul eurasiatic, de stânga

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie 2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. Un bilanț a campaniei de identificare a candidaților a fost făcut la mitingul din 18 noiembrie 2018. În cadrul mitingului, PSRM a anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării. Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. La 21 octombrie 2018 PDM a organizat Adunarea Națională a formațiunii cu genericul “PDM pentru Moldova”. Oratorii din cadrul adunării au menționat că angajamentul “pentru Moldova” înseamnă păstrarea tradițiilor, valorilor, autenticității poporului, chemând la restabilirea demnității naționale printr-un rol activ în relațiile externe. Adunarea “PDM pentru Moldova” s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată, segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE. Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM, care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, cele două formațiuni au organizat un eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul unionist.

Segmentul unionist

Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice își exprimase adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Eforturile de coalizare a formațiunilor unioniste nu s-au soldat însă cu succes.

Concurenți electorali

La alegerile desfășurate în cadrul sistemului electoral mixt concurenții electorali se împart în două categorii: cei care concurează în circumscripția națională, în care se aleg 50 de deputați pe listele partidelor politice; și cei care concurează în 51 de circumscripții uninominale, în calitate de candidați independenți sau desemnați de formațiuni politice, și care sunt aleși câte unul în fiecare circumscripție. În competiția electorală se pot înscrie cetățeni ai Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. La alegerile din circumscripția națională pot participa 46 de partide și formațiuni politice înregistrate în registrul partidelor politice și incluse în lista partidelor, dată publicității de Comisia Electorală Centrală (CEC) la 11 decembrie 2019.

Circumscripția națională

Pentru înregistrarea în calitate de concurenți electorali în circumscripția națională, în perioada 26 decembrie 2018 – 24 ianuarie 2019, candidații, partidele și blocurile electorale depun actele prevăzute de Articolul 49 al Codului electoral, la Comisia Electorală Centrală (CEC). Începând cu anul 2018, candidații sunt obligați să prezinte și un certificat de integritate, eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Listele candidaților pentru circumscripția națională cuprind de la 30 până la 55 persoane și se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de cel puțin 40% pentru ambele sexe. Concurenții electorali sunt înscriși în buletinul de vot în ordinea înregistrării de către CEC. În cazul înregistrării mai multor concurenți în aceeași zi, pentru aceștia ordinea înscrierii în buletinul de vot se stabilește prin tragere la sorți.

Ordinea în buletinul de vot

# Simbol Concurentul electoral
1 Partidul Democrat din Moldova Partidul Democrat din Moldova
2 Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”
3 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
4 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
5 Partidul “Șor” Partidul “Șor”
6 Mișcarea Populară Antimafie Mișcarea Populară Antimafie
7 Partidul Nostru Partidul Nostru
8 Partidul Național Liberal Partidul Național Liberal
9 Partidul Voința Poporului Partidul Voința Poporului
10 Partidul Regiunilor din Moldova Partidul Regiunilor din Moldova
11 Partidul “Democrația Acasă” Partidul “Democrația Acasă”
12 Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”
13 Partidul “Patria” Partidul “Patria”
14 Partidul Verde Ecologist Partidul Verde Ecologist
15 Partidul Liberal Partidul Liberal

Circumscripțiile uninominale

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost create 51 de circumscripții uninominale, dintre care 3 peste hotarele republicii, 46 pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale și 2 în regiunea transnistreană. Pentru a concura în circumscripțiile uninominale, candidații independenți și cei din partea formațiunilor politice trebuie să depună inițial la Consiliile electorale de circumscripție actele necesare pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă, care vor colecta semnăturile cetățenilor pentru susținerea candidaților. Actele se depun în perioada 26 decembrie 2018 – 4 ianuarie 2019. Este necesară colectarea a 500–1000 semnături pentru candidații bărbați și respectiv 250–500 semnături pentru candidatele femei. Candidații sunt înregistrați de consiliile electorale de circumscripție doar după ce prezintă listele de subscripție cu numărul suficient de semnături împreună cu celelalte acte obligatorii. Ordinea înscrierii în buletinele de vot coincide cu ordinea înregistrării candidaților. În cazul înregistrării mai multor candidați în aceeași zi, ordinea înscrierii în buletinul de vot se stabilește prin tragerea la sorți.

Până la 4 ianuarie 2019, inclusiv, – ultima zi pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de deputat, la consiliile electorale ale circumscripțiilor uninominale au fost depuse 402 de cereri în acest sens. Actual sunt înregistrați candidați din partea a 10 formațiuni politice și candidați independenți.

Lista circumscripțiilor uninominale

Municipiul Chișinău

32, suburbii
Bubuieci, Budești, Ciorescu, Colonița, Condrița, Cricova, Cruzești, Ghidighici, Grătiești, Stăuceni, Tohatin, Vadul lui Vodă, Vatra

33, suburbii
Băcioi, Codru, Durlești, Sîngera, Trușeni


Regiunea Nord

1, Briceni
Briceni, Ocnița


2, Ocnița
Dondușeni, Ocnița


3, Edineț


4, Rîșcani
Dondușeni, Drochia, Rîșcani


5, Glodeni
Glodeni, Rîșcani


6, Drochia
Dondușeni, Drochia, Soroca


7, Soroca


8, Florești


9, Bălți
Bălți, Fălești


10, Bălți
Bălți, Sîngerei


11, Fălești


12, Sîngerei
Florești, Sîngerei


Regiunea Centru

13, Rezina
Rezina, Șoldănești


14, Telenești
Orhei, Șoldănești, Telenești


15, Călărași
Călărași, Ungheni


16, Ungheni


17, Nisporeni
Nisporeni, Strășeni


18, Orhei
Călărași, Orhei


19, Ivancea, r-nul Orhei
Criuleni, Dubăsari, Orhei, Rezina


20, Strășeni
Orhei, Strășeni


21, Criuleni
Criuleni, Dubăsari


22, Ialoveni
Călărași, Ialoveni, Strășeni


34, Anenii Noi


38, Hîncești


Regiunea Sud

35, Căușeni
Anenii Noi, Căușeni


36, Ștefan Vodă
Căușeni, Ștefan Vodă


37, Răzeni, r-nul Ialoveni
Căușeni, Hîncești, Ialoveni


39, Sărata-Galbenă, r-nul Hîncești
Cimișlia, Hîncești, Leova


40, Cimișlia
Basarabeasca, Cimișlia


41, Leova
Cantemir, Leova



UTA Găgăuzia

45, Comrat
Ceadîr-Lunga, Comrat


46, Ceadîr-Lunga
Ceadîr-Lunga, Vulcănești

UAT din stânga Nistrului

47, Stânga Nistrului Nord
Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița


48, Stânga Nistrului Sud
Bender, Slobozia, Tiraspol

În afara țării

49, la Est de Republica Moldova
Asia, state postsovietice


50, la Vest de Republica Moldova
Europa


51, SUA, Canada

Fluxul mijloacelor bănești

Pentru alegerile din 24 februarie 2019 CEC a majorat plafonul mijloacelor financiare ce poate fi cheltuit de partide și blocuri electorale în campania electorală. Acesta a fost setat la 86 milioane lei, sau de circa 1,5 ori mai mult decât era permis în alegerile din 2014.

În tabel sunt prezentate date despre veniturile și cheltuielile de campanie, în lei, raportate la Comisia Electorală Centrală de concurenții electorali. În ultima coloană este indicat costul estimativ al unui vot pentru fiecare candidat obținut în ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.

Concurentul Venituri Cheltuieli 1 vot
30 413 801 30 413 801 90,91
1 935 719 1 935 349 5,09
1 095 129 1 095 129 20,59
5 985 828 5 985 828 13,57
20 547 000 20 546 654 174,45
20 000 18 575 2,15
3 394 832 3 394 832 81,28
4 800 4 800 1,40
13 023 13 023 4,81
75 416 75 382 20,68
56 155 56 155 12,58
0,00
0 0 0,00
28 242 27 855 8,57
724 281 724 281 40,83

Sondaje de opinie

În ultimul an înaintea alegerilor parlamentare au fost realizate un șir de sondaje de mai multe companii sociologice, la comanda unor beneficiari diferiți. În campaniile electorale parlamentară din 2014 și prezidențială din 2016 rezultatele sondajelor au reflectat corect evoluția preferințelor electorale ale cetățenilor, întrucât în ambele cazuri alegerile au avut loc într-o singură circumscripție națională. Rezultatele și tendințele relevate de sondajele din ajunul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 nu vor putea, probabil, reflecta efectele ce se pot manifesta de pe urma votării cetățenilor cu două buletine de vot – pentru lista de partid la nivel național și persoana concretă în circumscripția uninominală. Deocamdată, nu există claritate ce factori vor influența alegerea cetățenilor în circumscripțiile uninominale; va fi acesta simbolul partinic și imaginea liderilor de partid sau, dimpotrivă, calitățile personale ale candidaților din circumscripții vor aduce adaos de suport pentru partidele pe care le reprezintă.

Perioada Instituția PSRM ACUM PDM PPȘ PCRM PN
24 februarie 2019 31,2% 26,8% 23,6% 8,3% 3,8% 3,0%
dec–feb Mediu în perioada electorală 41,5% 22,0% 20,4% 6,1% 4,2% 2,3%
3–16 feb IMAS IV 33,8 21,8 25,2 9,8 4,7 2,3
1–14 feb Vox Populi VI // ASDM 49,6 16,1 19,5 3,2 2,9 2,6
19–31 ian BOP III // IPP 43,0 25,2 19,4 5,8 2,4 2,8
19–31 ian IMAS III 34,8 23,4 22,5 8,2 6,8 1,6
5 dec – 16 ian IRI III 44,3 25,3 16,5 5,1 2,5 1,3
4–19 ian Vox Populi V // ASDM 49,2 19,1 19,3 4,4 3,5 2,8
11–23 dec IMAS II 35,6 23,1 20,7 6,3 6,5 2,5
apr–dec Mediu în perioada preelectorală 43,8% 26,0% 14,8% 4,0% 4,2% 2,6%
28 noi – 10 dec Vox Populi IV // ASDM 48,4 22,1 17,9 4,2 3,0 2,3
9–23 noi BOP II // IPP 45,5 24,5 15,0 5,9 3,4 2,4
1–20 noi Vox Populi III // ASDM 44,1 28,0 15,5 3,9 2,6 3,1
11 sep – 16 oct IRI II 40,5 28,4 14,9 4,1 5,4 2,7
20 oct – 9 noi IMAS 36,0 18,0 20,9 6,6 7,7 3,7
1–12 sep Vox Populi II // ASDM 46,9 28,8 14,4 1,5 2,7 2,1
21 mai – 18 iun International Republican Institute (IRI) 43,8 31,5 11,0 2,7 4,1 2,7
26 iun – 7 iul Vox Populi // ASDM 49,6 26,9 13,5 1,2 2,8 2,5
19 apr – 9 mai Barometrul Opiniei Publice // IPP 39,4 25,8 10,6 6,1 6,1 1,5
30 noiembrie 2014 20,6% –  15,8% –  17,5% – 

Rezultatele alegerilor

Rezultatele în circumscripția națională

Concurentul Voturi % ± Mandate
334 539 23,62% 7,82  13
380 181 26,84% 14
53 175 3,75% 13,73 
441 191 31,15% 10,64  18
117 779 8,32% 5
8 633 0,61% 1,13 
41 769 2,95%
3 430 0,24% 0,19 
2 705 0,19%
3 645 0,26%
4 463 0,32% 0,17 
2 826 0,20%
1 033 0,07%
3 249 0,23% 0,14 
17 741 1,25% 8,42 

Rezultatele în circumscripțiile uninominale

Circumscripţia Candidat %
Briceni Zinaida Greceanîi 46,18%
Ocnița Irina Lozovan 50,18%
Edineț Oleg Sîrbu 37,47%
Rîșcani Vladimir Mizdrenco 42,96%
Glodeni Ion Leucă 34,55%
Drochia Corneliu Padnevici 33,19%
Soroca Alla Pilipețcaia 37,07%
Florești Eugeniu Nichiforciuc 42,83%
Bălți Alexandr Usatîi 33,43%
Bălți Alexandr Nesterovschi 33,54%
Fălești Oleg Savva 33,35%
Sîngerei Gheorghe Brașovschi 32,77%
Rezina Eleonora Graur 41,32%
Telenești Maria Ciobanu 33,17%
Călărași Nicolae Ciubuc 37,71%
Ungheni Ludmila Guzun 32,56%
Nisporeni Vlad Plahotniuc 72,36%
Orhei Ilan Șor 59,22%
Ivancea Marina Tauber 42,09%
Strășeni Pavel Filip 45,56%
Criuleni Lilian Carp 32,07%
Ialoveni Liviu Vovc 42,71%
Chișinău Oleg Lipskii 40,12%
Chișinău Vasile Bolea 48,80%
Chișinău Inga Grigoriu 42,70%
Chișinău Iurie Reniță 37,30%
Chișinău Vladimir Bolea 41,54%
Chișinău Vlad Batrîncea 38,34%
Chișinău Adrian Lebedinschi 43,50%
Chișinău Dan Perciun 40,76%
Chișinău Grigore Novac 38,63%
Chișinău Mihai Popșoi 37,03%
Chișinău Andrei Năstase 46,32%
Anenii Noi Alexandru Jizdan 41,42%
Căușeni Grigore Repeșciuc 37,95%
Ștefan Vodă Alexandru Jolnaci 33,92%
Răzeni Petru Frunze 44,92%
Hîncești Alexandru Botnari 47,38%
Sărata-Galbenă Ghenadie Buza 42,96%
Cimișlia Dumitru Diacov 28,51%
Leova Efrosinia Grețu 29,95%
Cantemir Elena Bacalu 35,36%
Cahul Ion Groza 32,76%
Taraclia Chiril Tatarlî 57,46%
Comrat Alexandr Suhodolski 64,96%
Ceadîr-Lunga Fiodor Gagauz 75,82%
Stânga Nistrului Alexandru Oleinic 62,54%
Stânga Nistrului Viorel Melnic 64,01%
Est de Moldova Gheorghii Para 49,16%
Vest de Moldova Maia Sandu 80,78%
SUA, Canada Dumitru Alaiba 49,05%

Participarea alegătorilor

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 802 875 2 803 573
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 148 590 (5,0%) 155 570 (5,3%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 445 036 1 458 169
Numărul de alegători care au participat la votare 1 441 326 1 457 220
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 61 396 (4,3%) 40 861 (2,8%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 379 930 1 416 359
Rata de participare 50,14% 50,57%
Cetățeni aflați peste hotarele țării 76 642 (5,3%) 76 583 (5,3%)
Studenți/ elevi cu drept de vot [1] 692
Cetățeni domiciliați în stânga Nistrului 36 696 (2,5%) 37 257 (2,6%)
Alegători cu certificate pentru drept de vot 6 337 12 058

Lista deputaților aleși

Partidul Socialiștilor (35)

  1. Ion Ceban
  2. Eduard Smirnov
  3. Bogdan Țîrdea
  4. Ivanna Koksal
  5. Alla Dolință
  6. Victor Gaiciuc
  7. Vladimir Golovatiuc
  8. Adela Răileanu
  9. Corneliu Furculiță
  10. Victor Bologan
  11. Vladimir Odnostalco
  12. Radu Mudreac
  13. Vladimir Țurcan
  14. Ivan Zabunov
  15. Petru Burduja
  16. Oleg Teterea
  17. Tatiana Cunețchi
  18. Gaik Vartanean

  1. Zinaida Greceanîi
  2. Irina Lozovan
  3. Vladimir Mizdrenco
  4. Alla Pilipețcaia
  5. Alexandr Usatîi
  6. Alexandr Nesterovschi
  7. Oleg Savva
  8. Oleg Lipskii
  9. Vasile Bolea
  10. Vlad Batrîncea
  11. Adrian Lebedinschi
  12. Grigore Novac
  13. Alexandru Jolnaci
  14. Chiril Tatarlî
  15. Alexandr Suhodolski
  16. Fiodor Gagauz
  17. Gheorghii Para

Partidul Democrat (30)

  1. Andrian Candu
  2. Constantin Botnari
  3. Monica Babuc
  4. Vasile Bîtca
  5. Sergiu Sîrbu
  6. Vladimir Cebotari
  7. Vladimir Andronachi
  8. Otilia Drăguțanu
  9. Svetlana Rotundu
  10. Violeta Ivanov
  11. Angel Agache
  12. Vladimir Vitiuc
  13. Igor Vremea

  1. Oleg Sîrbu
  2. Ion Leucă
  3. Corneliu Padnevici
  4. Eugeniu Nichiforciuc
  5. Gheorghe Brașovschi
  6. Eleonora Graur
  7. Nicolae Ciubuc
  8. Ludmila Guzun
  9. Vlad Plahotniuc
  10. Pavel Filip
  11. Alexandru Jizdan
  12. Grigore Repeșciuc
  13. Alexandru Botnari
  14. Ghenadie Buza
  15. Dumitru Diacov
  16. Efrosinia Grețu
  17. Elena Bacalu

Blocul “ACUM” (26)

  1. Alexandru Slusari
  2. Igor Grosu
  3. Igor Munteanu
  4. Octavian Țîcu
  5. Liliana Nicolaescu-Onofrei
  6. Sergiu Litvinenco
  7. Chiril Moțpan
  8. Dinu Plîngău
  9. Oazu Nantoi
  10. Radu Marian
  11. Doina Gherman
  12. Arina Spătaru
  13. Veronica Roșca
  14. Stela Macari

  1. Maria Ciobanu
  2. Lilian Carp
  3. Liviu Vovc
  4. Inga Grigoriu
  5. Iurie Reniță
  6. Vladimir Bolea
  7. Dan Perciun
  8. Mihai Popșoi
  9. Andrei Năstase
  10. Petru Frunze
  11. Maia Sandu
  12. Dumitru Alaiba

Partidul “Șor” (7)

  1. Petru Jardan
  2. Maria Albot
  3. Denis Ulanov
  4. Reghina Apostolova
  5. Vadim Fotescu

  1. Ilan Șor
  2. Marina Tauber

Candidați independenți (3)

  1. Ion Groza
  2. Alexandru Oleinic
  3. Viorel Melnic

Dezbateri electorale

Conform Codului electoral și prevederilor Regulamentului Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, instituțiile audiovizualului (radiodifuzorii) organizează dezbateri electorale, care se desfășoară gratuit pentru toți concurenții electorali. Tematica dezbaterilor electorale se stabilește de instituția audiovizualului.

Mai jos sunt prezentate copiile video ale dezbaterilor electorale, preluate și plasate de ADEPT cu permisiunea radiodifuzorilor respectivi.

Monitorizarea alegerilor

Pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 Comisia Electorală Centrală a acreditat 3 412 observatori naționali din partea a 20 organizații. Dintre aceștia, 170 persoane au fost acreditate pentru monitorizarea procesului electoral în secțiile de votare constituite în afara țării.

Numărul observatorilor internaționali, înregistrați de CEC, a fost de 776 persoane, reprezentând 58 instituții, inclusiv 35 experți electorali din partea a 17 autorități electorale din alte state, 146 persoane din partea a 9 organizații non-guvernamentale din 7 țări, 110 persoane din partea a 20 misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova și 485 persoane din partea a 12 instituții internaționale guvernamentale.

Pentru monitorizarea procesului de votare în ziua alegerilor, un șir de instituții internaționale democratice și specializate și-au unit eforturile în vederea respectării acelorași standarde și observării uniforme a procedurilor de votare: Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Parlamentul European (PE). Astfel a fost constituită o Misiune Internațională de Observare a Alegerilor (MIOA), formată din 343 observatori din 38 de țări.

Rapoarte de monitorizare

Monitorizarea națională

Raport final, Promo-LEX
10 aprilie 2019


Raport nr. 6, Ziua Alegerilor, Promo-LEX
1 martie 2019


Rezultatele preliminare ale numărării în paralel a voturilor, Promo-LEX
25 februarie 2019


Ziua Alegerilor, Promo-LEX
9:00 14:00 19:00 23:00
24 februarie 2019


Raport nr. 5, Promo-LEX
6–20 februarie 2019


Raport nr. 4, Promo-LEX
23 ianuarie – 5 februarie 2019


Raport nr. 3, Promo-LEX
9–22 ianuarie 2019


Raport nr. 2, Promo-LEX
11 decembrie 2018 – 8 ianuarie 2019


Raport nr. 1, Asociația Promo-LEX
27 iulie – 10 decembrie 2018

Monitorizarea internațională

Raport final, OSCE/BIDDO
22 mai 2019


Constatările și concluziile preliminare, ENEMO
26 februarie 2019


Declarația privind constatările și concluziile preliminare, Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor (MIOA)
25 februarie 2019


Preliminary StatementEN, IRI
25 februarie 2019


Raport interimar, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO)
15 ianuarie – 4 februarie 2019


Raport intermediar, Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO)
4 februarie 2019


Pre-Election ReportEN, International Republican Institute (IRI)
3 decembrie 2018 – 5 ianuarie 2019

Monitorizarea mass-media

Raport final, CJI, API
9 ianuarie – 24 februarie 2019


Raport nr. 3, CA
14–24 februarie 2019


Raport nr. 5, CJI, API
17–24 februarie 2019


Raport nr. 4, CJI, API
9–16 februarie 2019


Raport nr. 2, CA
4–13 februarie 2019


Raport nr. 3, CJI, API
1–8 februarie 2019


Raport nr. 1, Consiliul Audiovizualului (CA)
25 ianuarie – 3 februarie 2019


Raport nr. 2, CJI, API
25–31 ianuarie 2019


Raport nr. 1, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Independente (API)
9–24 ianuarie 2019