Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

La 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare ordinare, care reprezintă cel de-al IX-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991. Alegătorii vor alege o nouă componență a Parlamentului de legislatura a XXI-a – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Campania electorală va dura 30 de zile și va demara pe 25 ianuarie 2019. În aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și un referendum republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și caracterul mandatului acestora.

Alegerile parlamentare din 2019
Data alegerilor 24 februarie 2019
Tipul alegerilor Alegeri parlamentare ordinare

Pragul electoral pentru
partide politice 6%
blocuri electorale din 2 și mai multe partide 8%
Pragul de validare lipsește
Deosebirile esențiale față de alegeri din 2014
  • Sistemul electoral mixt în locul celui proporțional
  • Referendum consultativ în ziua alegerilor
  • Votarea cu 4 buletine de vot
  • Independenții doar în circumscripțiile uninominale
  • Lipsa pragului de validare a alegerilor
  • Agitație electorală permisă în ziua alegerilor
  • Certificat de integritate obligatoriu
  • Interzicerea votării cu acte de identitate expirate
  • Minimum 40% femei pe listele partidelor
  • Prezența personală a candidaților la înregistrare

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care deputații sunt aleși concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51 de circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe liste de partid în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale – 51 de deputați din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de formațiuni politice, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Alte noutăți majore ale scrutinului parlamentar din 2019 sunt: permisiunea de a efectua agitație electorală în ziua votării și în ajunul acesteia; introducerea certificatului de integritate în lista documentelor obligatorii pentru înregistrarea candidaților; desfășurarea concomitentă cu alegerile parlamentare și a unui referendum național consultativ.

Toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, au dreptul de a alege și de a fi aleși în cadrul scrutinului parlamentar. 46 de partide și organizații social-politice vor putea concura în alegeri, atât în circumscripția națională, în baza listelor de candidați, cât și în fiecare circumscripție uninominală, unde vor desemna câte un candidat. Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%. În circumscripțiile uninominale sunt declarați învingători candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi în ziua alegerilor, fiind excluse turul doi de scrutin și pragul de validare a alegerilor. Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea Constituțională, a cărei componență a fost parțial schimbată după începerea pe 10 decembrie 2018 a perioadei electorale.

Contextul preelectoral

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 se desfășoară într-un context politic tensionat, marcat de relații antagoniste dintre putere și o parte a opoziției politice, o încredere scăzută a cetățenilor în instituțiile statului, o continuă degradare a standardelor democratice și ca urmare, o răcire a relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special Uniunea Europeană. Invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din municipiul Chișinău pe motive neconcludente, suprimarea independenței sistemului judiciar, dar și neregulile admise la constituirea circumscripțiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziției și a populației cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc.

Actualul context preelectoral a fost marcat substanțial și de consecințele devalizării sistemului bancar din 2014 și a crizei social-economice și politice care au urmat. Frauda bancară din 2014 a exacerbat disensiunile existente dintre fostele componente ale alianței de guvernare și a generat o stare de instabilitate politică, care s-a încheiat în ianuarie 2016 cu preluarea guvernării de către Partidul Democrat din Moldova (PDM). Eforturile guvernării PDM de redresare a situației social-economice au fost însoțite de un proces continuu de consolidare a puterii politice la nivel central și local și de subminare a instituțiilor statului intereselor politice. Stagnarea principalelor reforme și derapajele anti-democratice care s-au produs în perioada 2016-2018 au determinat UE să sisteze în 2017 finanțarea reformelor din sectorul justiției, iar în 2018 să înghețe acordarea asistenței macrofinanciare.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. Criteriile respective prevăd, în linii mari, crearea condițiilor și oportunităților egale pentru concurenții electorali în campania electorală, monitorizarea liberă a tuturor procedurilor electorale. În acest sens, rămân nesoluționate problemele libertății presei și a finanțării partidelor și campaniilor electorale, deși ambele sunt conștientizate de către autorități. Dovadă în acest sens este Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare din 2016 – document politic agreat la nivel de Guvern și Parlament pentru redemararea proceselor de reformare a unor sectoare-cheie pentru buna funcționare a statului. Printre prioritățile Foii de parcurs s-au regăsit asigurarea libertății mass-media și a unei finanțări transparente a partidelor politice. Cu toate acestea, la doi ani după ce autoritățile au raportat în mod triumfalist îndeplinirea cu succes a acestui document, organizațiile de media din Republica Moldova constată tendințe de regres și perpetuarea vechilor probleme: concentrarea mass-media sau concurența neloială, implicarea factorului politic în activitatea autorității de reglementare a audiovizualului, acapararea de către politicieni a mass-media importante și influente, impunerea, de facto, a agendei politice pentru un număr mare de mass-media, utilizarea presei în scopuri politice etc. Similar, domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale a rămas la fel de problematic, în ultimul timp luând amploare metode noi de fentare a legislației în domeniu, prin intermediul fundațiilor de caritate. Astfel, factorii menționați lasă loc pentru îngrijorări serioase în privința unui proces electoral liber și corect.

Cadrul juridic

Legislație și reglementări relevante
Constituția Republicii Moldova (extras)
cu modificările introduse prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 7 din 04.03.2016
Codul electoral al Republicii Moldova
cu modificările introduse prin Legea nr. 302 din 30.11.2018
Legea privind partidele politice
cu modificările introduse prin Legea nr. 238 din 08.11.2018
Legea cu privire la Concepția Sistemului informațional automatizat de stat “Alegeri”
cu modificările introduse prin Legea nr. 223 din 25.10.2018
Legea despre statutul deputatului în Parlament
cu modificările introduse prin Legea nr. 325 din 30.11.2018
Codul contravențional (extras)
cu modificările introduse prin Legea nr. 268 din 23.11.2018
Codul penal al Republicii Moldova (extras)
cu modificările introduse prin Legea nr. 157 din 26.07.2018
Codul bunelor practici în materie electorală
adoptat de Comisia de la Veneția a CE, 18–19 octombrie 2002
Convenția privind standardele alegerilor democratice, drepturilor și libertăților electorale în statele membre ale CSI
ratificată prin Legea nr. 267-XV din 16.07.2004
Acte ale Comisiei Electorale Centrale

Constituția Republicii Moldova prevede că Parlamentul este compus din 101 deputați, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Organizarea și desfășurarea alegerilor este reglementată de Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Cadrul legal existent mai cuprinde un șir de legi aferente, ale căror prevederi și mecanisme de aplicare sunt dezvoltate în hotărârile și regulamentele Comisiei Electorale Centrale. Modificarea titlului III al Codului electoral, referitor la alegerile parlamentare, prin Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, a adus cu sine schimbarea sistemului electoral. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Ultimele amendamente la Codul electoral au fost operate chiar în ajunul începerii, pe 10 decembrie 2018, a perioadei electorale pentru alegerile parlamentare, pentru a intra în vigoare după această dată. Prin Legea nr. 268 din 23.11.2018 a fost permisă agitația electorală în ziua alegerilor și în cea precedentă acestora. Un alt amendament la Codul electoral, în vigoare din 30 decembrie 2018, introdus prin Legea nr. 238 din 08.11.2018 a permis desfășurarea concomitentă, în aceeași zi, a alegerilor parlamentare și a referendumurilor consultative. Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului nr. 332 din 30.11.2018 a fost stabilită și data de 24 februarie 2019 pentru organizarea referendumului republican consultativ, cu o lună înaintea intrării în vigoare a legii care permite comasarea celor două scrutine. Într-un final, Parlamentul a permis ajustarea hotarelor circumscripțiilor administrative pentru desfășurarea referendumului cu cele ale circumscripțiilor electorale uninominale pentru alegerile parlamentare. Această modificare a fost necesară pentru ca aceleași consilii electorale de circumscripție să poată asigura desfășurarea concomitentă a alegerilor parlamentare și a referendumului.

Amendamentele menționate au fost supuse criticilor din partea opoziției pentru faptul că au fost operate într-o manieră opacă și grăbită, ignorându-se prevederile legislației referitoare la transparența procesului decizional. Totuși, acestea au fost promulgate de șeful statului, în pofida dezacordului a patru fracțiuni parlamentare, inclusiv a fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a cărei lider informal este.

Totodată, Parlamentul a omis să opereze modificări în legislația privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în corespundere cu recomandările Comisiei de la Veneția și și a Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO). Deși în anul 2017 plafonul pentru finanțarea campaniilor electorale a fost micșorat la 50 și 100 de salarii medii lunare pe economie, pentru persoane fizice și respectiv pentru persoane juridice, limita donațiilor rămâne a fi peste cea recomandată de GRECO de 20 și respectiv de 40 de salarii medii pe economie.

Numirea datei alegerilor pentru ziua de 24 februarie 2019 (prin Hotărârea Parlamentului nr. 197 din 27 iulie 2018) a respectat termenul conform căruia anunțarea alegerilor trebuie făcută cel târziu cu două luni de zile înainte de ziua preconizată pentru desfășurarea acestora. Data alegerilor a fost stabilită conform normei constituționale, în termen de trei luni din ziua expirării mandatului Parlamentului actual, care începe în ziua alegerilor (30 noiembrie 2014) și expiră în aceeași zi, peste patru ani. Astfel, Parlamentul a optat pentru ultima zi de duminică care se încadrează în termenul de trei luni pentru desfășurarea alegerilor după expirarea mandatului legislativului. Există temei pentru a presupune că decizia de numire a datei alegerilor în ultima zi posibilă a fost motivată de interesul guvernării de a-i face pe alegători să simtă efectele majorărilor de salarii, pensii, îndemnizații, precum și de micșorarea impozitelor, operate în ajunul alegerilor.

Modificarea esențială a legislației electorale în lipsa unui consens larg în rândul forțelor politice și nesoluționarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO, a generat mai multe îngrijorări legitime privind aplicarea noului sistem electoral. Mai cu seamă că principalele probleme ce au împiedicat anterior introducerea sistemului electoral mixt sau majoritar nu au fost rezolvate: reforma administrativ-teritorială și conflictul transnistrean. La acestea s-a adăugat între timp problema emigrației peste hotarele țării a aproximativ 1/3 din cetățenii cu drept de vot. Aceste probleme nesoluționate au avut impact direct asupra modalității de constituire a circumscripțiilor electorale uninominale.

Numărul votanților
Regiunea 2014 2016 (Tur I)
Transnistria (2 circumscripții) 9,261 6,964
Europa (1) 57,348 54,511
Asia, CSI (1) 11,678 6,465
America de Nord (1) 4,285 6,229

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019:

  • nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați;
  • s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru;
  • s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

Neconcordanțele menționate au fost dezbătute public în timpul tentativelor precedente de modificare a sistemului electoral, însă au fost ignorate în procesul de trecere de la sistemul electoral proporțional la cel mixt. De asemenea, au fost trecute cu vederea opiniile comune ale Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. În acest sens, în perioada 2014-2018 au fost emise trei opinii referitoare la schimbarea și utilizarea sistemului electoral mixt pentru alegerile parlamentare – două până la modificare, în 2014 și 2017, și respectiv, după introducerea sistemului mixt, în 2018. Deși în aceste opinii se subliniază dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege sistemul electoral, totuși sunt scoase în evidență îngrijorările majore și recomandarea de abținere de la modificarea sistemului electoral.

Campania electorală

Programul calendaristic

10 decembrie 2018
Începerea perioadei electorale


până la 21 decembrie 2018, inclusiv
Constituirea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul II


26 decembrie 2018 – 24 ianuarie 2019, inclusiv
Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților


până la 4 ianuarie 2019, inclusiv
Recepționarea actelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă


până la 9 ianuarie 2019, inclusiv
Înregistrarea prealabilă a alegătorilor


până la 19 ianuarie 2019, inclusiv
Constituirea secțiilor de votare în Moldova si din străinătate


25 ianuarie 2019
Începerea campaniei electorale


până la 31 ianuarie 2019, inclusiv
Publicarea integrală a listei candidaților înregistrați


până la 9 februarie 2019, inclusiv
Concurentul electoral poate solicita modificări în lista de candidați în circumscripția națională si uninominală


18 februarie 2019, inclusiv
Ultima zi de publicare a sondajelor de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor


până la 20 februarie 2019, inclusiv
Tipărirea buletinelor de vot


până la 3 martie 2019, inclusiv
Totalizarea rezultatelor alegerilor


până la 9 martie 2019, inclusiv
Confirmarea sau infirmarea legalității alegerilor Parlamentului Republicii Moldova

Perioada electorală, care cuprinde toate procesele legate de organizarea, desfășurarea și validarea alegerilor parlamentare, a început la 10 decembrie 2018, în conformitate cu Programul calendaristic adoptat de CEC. Startul campaniei electorale se va da pe 25 ianuarie 2019, în corespundere cu prevederile Codului electoral că aceasta nu poate începe mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Concurenții electorali vor avea la dispoziție intervalul de timp dintre 25 ianuarie și 24 februarie 2019 pentru a-i convinge pe alegători să-i voteze. Noutatea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 este că agitația electorală este permisă în ajunul, dar și în ziua votării. Agitația electorală rămâne interzisă doar la intrarea și în incinta secțiilor de votare, cu riscul unor sancțiuni contravenționale.

Poziționarea forțelor politice în ajunul scrutinului

În perioada preelectorală, cu mult înainte de începerea campaniei electorale, mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea politică conform criteriilor doctrinare și de integrare regională.

Segmentul eurasiatic, de stânga

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie 2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. Un bilanț a campaniei de identificare a candidaților a fost făcut la mitingul din 18 noiembrie 2018. În cadrul mitingului, PSRM a anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării. Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Alte formațiuni care la alegerile parlamentare din 2014 și cele prezidențiale din 2016 s-au poziționat pe acest segment: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Nostru, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Social Democrat, Partidul “Șor”.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. La 21 octombrie 2018 PDM a organizat Adunarea Națională a formațiunii cu genericul “PDM pentru Moldova”. Oratorii din cadrul adunării au menționat că angajamentul “pentru Moldova” înseamnă păstrarea tradițiilor, valorilor, autenticității poporului, chemând la restabilirea demnității naționale printr-un rol activ în relațiile externe. Adunarea “PDM pentru Moldova” s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată, segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE. Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM, care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2019, cele două formațiuni au organizat un eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul unionist.

Segmentul unionist

Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice și-au exprimat adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri.

Concurenți electorali

La alegerile desfășurate în cadrul sistemului electoral mixt concurenții electorali se împart în două categorii: cei care concurează în circumscripția națională, în care se aleg 50 de deputați pe listele partidelor politice; și cei care concurează în 51 de circumscripții uninominale, în calitate de candidați independenți sau desemnați de formațiuni politice, și care sunt aleși câte unul în fiecare circumscripție. În competiția electorală se pot înscrie cetățeni ai Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. La alegerile din circumscripția națională pot participa 46 de partide și formațiuni politice înregistrate în registrul partidelor politice și incluse în lista partidelor, dată publicității de Comisia Electorală Centrală (CEC) la 11 decembrie 2019.

Circumscripția națională

Pentru înregistrarea în calitate de concurenți electorali în circumscripția națională, în perioada 26 decembrie 2018 – 24 ianuarie 2019, candidații, partidele și blocurile electorale depun actele prevăzute de Articolul 49 al Codului electoral, la Comisia Electorală Centrală (CEC). Începând cu anul 2018, candidații sunt obligați să prezinte și un certificat de integritate, eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Listele candidaților pentru circumscripția națională cuprind de la 30 până la 55 persoane și se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de cel puțin 40% pentru ambele sexe. Concurenții electorali sunt înscriși în buletinul de vot în ordinea înregistrării de către CEC. În cazul înregistrării mai multor concurenți în aceeași zi, pentru aceștia ordinea înscrierii în buletinul de vot se stabilește prin tragere la sorți.

Ordinea în buletinul de vot

# Simbol Concurentul electoral
1 Simbolul electoral al Partidului Democrat din Moldova la alegerile parlamentare din 2019 Partidul Democrat din Moldova
2 Simbolul electoral al Blocului electoral “ACUM” la alegerile parlamentare din 2019 Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”
3 Simbolul electoral al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2019 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
4 Simbolul electoral al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2019 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
5 Simbolul electoral al Partidului “Șor” la alegerile parlamentare din 2019 Partidul “Șor”
6 Simbolul electoral al Mișcării Populare Antimafie la alegerile parlamentare din 2019 Mișcarea Populară Antimafie

Circumscripții uninominale

Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost create 51 de circumscripții uninominale, dintre care 3 peste hotarele republicii, 46 pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale și 2 în regiunea transnistreană. Pentru a concura în circumscripțiile uninominale, candidații independenți și cei din partea formațiunilor politice trebuie să depună inițial la Consiliile electorale de circumscripție actele necesare pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă, care vor colecta semnăturile cetățenilor pentru susținerea candidaților. Actele se depun în perioada 26 decembrie 2018 – 4 ianuarie 2019. Este necesară colectarea a 500–1000 semnături pentru candidații bărbați și respectiv 250–500 semnături pentru candidatele femei. Candidații sunt înregistrați de consiliile electorale de circumscripție doar după ce prezintă listele de subscripție cu numărul suficient de semnături împreună cu celelalte acte obligatorii. Ordinea înscrierii în buletinele de vot coincide cu ordinea înregistrării candidaților. În cazul înregistrării mai multor candidați în aceeași zi, ordinea înscrierii în buletinul de vot se stabilește prin tragerea la sorți.

Până la 4 ianuarie 2019, inclusiv, – ultima zi pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de deputat, la consiliile electorale ale circumscripțiilor uninominale au fost depuse 402 de cereri în acest sens. Actual sunt înregistrați 171 candidați din partea a 6 formațiuni politice și 9 candidați independenți.

Nord nr. 1, Briceni • 2, Ocnița • 3, Edineț • 4, Rîșcani • 5, Glodeni • 6, Drochia • 7, Soroca • 8, Florești • 9, Bălți • 10, Bălți • 11, Fălești • 12, Sîngerei
Centru nr. 13, Rezina • 14, Telenești • 15, Călărași • 16, Ungheni • 17, Nisporeni • 18, Orhei • 19, Ivancea • 20, Strășeni • 21, Criuleni • 22, Ialoveni • 34, Anenii Noi • 38, Hîncești
mun. Chișinău nr. 23, Botanica • 24, Botanica • 25, Botanica, Centru • 26, Buiucani, Centru • 27, Buiucani • 28, Rîșcani • 29, Centru, Rîșcani • 30, Ciocana • 31, Ciocana, Rîșcani • 32, suburbii • 33, suburbii
Sud nr. 35, Căușeni • 36, Ștefan Vodă • 37, Răzeni • 39, Sărata-Galbenă • 40, Cimișlia • 41, Leova • 42, Cantemir • 43, Cahul • 44, Taraclia
Găgăuzia nr. 45, Comrat • 46, Ceadîr-Lunga
Transnistria nr. 47, Stânga Nistrului Nord • 48, Stânga Nistrului Sud
În afara țării nr. 49, est de Republica Moldova • 50, vest de Republica Moldova • 51, America de Nord

Sondaje de opinie

În ultimul an înaintea alegerilor parlamentare au fost realizate un șir de sondaje de mai multe companii sociologice, la comanda unor beneficiari diferiți. În campaniile electorale parlamentară din 2014 și prezidențială din 2016 rezultatele sondajelor au reflectat corect evoluția preferințelor electorale ale cetățenilor, întrucât în ambele cazuri alegerile au avut loc într-o singură circumscripție națională. Rezultatele și tendințele relevate de sondajele din ajunul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 nu vor putea, probabil, reflecta efectele ce se pot manifesta de pe urma votării cetățenilor cu două buletine de vot – pentru lista de partid la nivel național și persoana concretă în circumscripția uninominală. Deocamdată, nu există claritate ce factori vor influența alegerea cetățenilor în circumscripțiile uninominale; va fi acesta simbolul partinic și imaginea liderilor de partid sau, dimpotrivă, calitățile personale ale candidaților din circumscripții vor aduce adaos de suport pentru partidele pe care le reprezintă.

Perioada Instituția PSRM ACUM PDM PPȘ PCRM PN
apr–dec Mediu în perioada preelectorală 43.0% 25.7% 15.4% 4.3% 4.4% 2.6%
11–23 dec IMAS II 35.6 23.1 20.7 6.3 6.5 2.5
28 noi – 10 dec Vox Populi IV // ASDM 48.4 22.1 17.9 4.2 3.0 2.3
9–23 noi BOP II // IPP 45.5 24.5 15.0 5.9 3.4 2.4
1–20 noi Vox Populi III // ASDM 44.1 28.0 15.5 3.9 2.6 3.1
11 sep – 16 oct IRI II 40.5 28.4 14.9 4.1 5.4 2.7
20 oct – 9 noi IMAS 36.0 18.0 20.9 6.6 7.7 3.7
1–12 sep Vox Populi II // ASDM 46.9 28.8 14.4 1.5 2.7 2.1
21 mai – 18 iun International Republican Institute (IRI) 43.8 31.5 11.0 2.7 4.1 2.7
26 iun – 7 iul Vox Populi // ASDM 49.6 26.9 13.5 1.2 2.8 2.5
19 apr – 9 mai Barometrul Opiniei Publice // IPP 39.4 25.8 10.6 6.1 6.1 1.5
30 noiembrie 2014 20.6% –  15.8% –  17.5% – 

Monitorizarea alegerilor

Rapoarte de monitorizare

Monitorizarea națională

Raport nr. 2, Promo-LEX
11 decembrie 2018 – 8 ianuarie 2019


Raport nr. 1, Asociația Promo-LEX
27 iulie – 10 decembrie 2018