Referendumul republican constituțional din 2024
La 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu scrutinul ordinar pentru alegerea președintelui țării, în Republica Moldova a avut loc referendumul republican constituțional. Majoritatea cetățenilor care au participat la votare au răspuns “DA” la întrebarea “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
La 20 octombrie 2024 în Republica Moldova a avut loc un referendum republican constituțional la care au participat peste jumătate dintre alegătorii înscriși în listele electorale. Majoritatea celor care s-au prezentat la urne au votat în favoarea modificării Constituției, sprijinind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Acesta a fost al cincilea referendum organizat de la independența Republicii Moldova și al doilea de modificare a Constituției. Scrutinul a avut loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale ordinare.
Referendumului a fost supus proiectul de Lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova[1] Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16.05.2024 privind desfășurarea referendumului republican constituțional, exprimat prin întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Din cei 1 531 392 de alegători care au participat la referendum, o majoritate de 50,35% au votat opțiunea “DA”, confirmând astfel sprijinul pentru modificarea constituțională propusă. În total 50,72% din numărul alegătorilor înscriși în liste au participat la scrutin.
La 31 octombrie 2024, Curtea Constituțională a emis hotărârea prin care confirmă rezultatele referendumului, care va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial. Odată cu publicarea acestei hotărâri, textul Constituției Republicii Moldova va fi modificat după cum urmează:
- Completarea preambulului Constituției: Se introduc două noi alineate care reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și declară integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic al țării.
- Introducerea unui nou titlu în Constituție: Se adaugă Titlul V1 intitulat “Integrarea în Uniunea Europeană”, care stabilește că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a acestora, va fi reglementată prin lege organică adoptată de Parlament. De asemenea, acest titlu specifică faptul că prevederile tratatelor UE și alte acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, în conformitate cu prevederile actului de aderare.
Cuprins
Rezultate din 20 octombrie 2024
Prezența la vot a fost de 51,75% (50,72% la referendum), fiind depășit pragul de validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
Alegerile președintelui Republicii Moldova
Pe 3 noiembrie 2024 a fost organizat turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
# | Concurent electoral | Tur I, 20 octombrie 2024 | |
---|---|---|---|
1 | Alexandr Stoianoglo Partidul Socialiștilor din Republica Moldova |
401 215 voturi 25,95% | |
2 | Maia Sandu Partidul Acțiune și Solidaritate |
656 852 42,49% | |
3 | Renato Usatîi Partidul Nostru |
213 169 13,79% | |
4 | Vasile Tarlev Partidul pentru Viitorul Moldovei |
49 316 3,19% | |
5 | Irina Vlah candidat independent |
83 193 5,38% | |
6 | Ion Chicu Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei |
31 797 2,06% | |
7 | Andrei Năstase candidat independent |
9 946 0,64% | |
8 | Octavian Țîcu Blocul electoral “Împreună” |
14 326 0,93% | |
9 | Victoria Furtună candidat independent |
68 778 4,45% | |
10 | Tudor Ulianovschi candidat independent |
7 995 0,52% | |
11 | Natalia Morari candidat independent |
9 444 0,61% |
Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
✓ | Opțiunea “DA” | 749 719 voturi 50,35% |
✗ | Opțiunea “NU” | 739 155 49,65% |
Rezultate pe circumscripții
Referendum | ✓ DA | ✗ NU | Circumscripție | Alegeri prezidențiale | ||
---|---|---|---|---|---|---|
50.35% | 49.65% | Total | 42.49% | 25.95% | ||
45.39% | 54.61% | Moldova Fără voturi din afara țării | 37.31% | 29.23% | ||
56,00% | 44,00% | Chișinău | 48,47% | 28,16% | ||
32,49% | 67,51% | Regiunea Nord | 23,69% | 34,68% | ||
54,61% | 45,39% | Regiunea Centru | 45,97% | 21,73% | ||
43,77% | 56,23% | Regiunea Sud | 36,35% | 28,96% | ||
5,16% | 94,84% | Găgăuzia | 2,26% | 48,67% | ||
31,02% | 68,98% | Transnistria | 25,21% | 35,41% | ||
76,79% | 23,21% | Diaspora | 70,71% | 8,06% |
Contextul și cadrul juridic
Referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 a fost inițiat de Parlament la solicitarea[2] Președinta Maia Sandu, la 3 ani de mandat // presedinte.md președintei Maia Sandu, care a chemat cetățenii să se pronunțe asupra aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Parlamentul a răspuns demersului șefului statului, înaintând Curții Constituționale Propunerea de inițiere a referendumului republican de revizuire a Constituției[3] Sesizarea nr. 84c din 09.04.2024 privind inițiativa de revizuire a Constituției // Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității acesteia. Curtea Constituțională a dat aviz favorabil[4] Avizul nr. 1 din 16.04.2024 privind proiectul de lege pentru modificarea Constituției prin referendum // Curtea Constituțională inițiativei de revizuire a Constituției, menționând că aceasta respectă limitele temporale și materiale stabilite de Constituție.
Ulterior, pe 16 mai 2024, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 121[1] Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16.05.2024 privind desfășurarea referendumului republican constituțional privind organizarea referendumului. Inițial, întrebarea propusă era “Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, dar a fost ajustată pentru a reflecta revizuirea Constituției: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. În aceeași zi, Parlamentul a adoptat și Hotărârea nr. 122[5] Hotărârea Parlamentului nr. 122 din 16.05.2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, stabilind data alegerilor prezidențiale, comasând astfel referendumul cu alegerile președintelui. Această decizie a fost previzibilă încă din 18 ianuarie 2024, când a fost modificat Codul electoral, permițând organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a fost decisă pentru a asigura o prezență ridicată la vot, având în vedere experiența din 2010, când un referendum constituțional organizat separat nu a fost validat din cauza prezenței scăzute la vot. Cu toate acestea, opoziția a criticat această decizie, considerând-o o manevră electorală menită să crească sprijinul pentru președinta Maia Sandu la scrutinul prezidențial.
Cadrul juridic pentru desfășurarea referendumurilor în Republica Moldova cuprinde Constituția, Codul electoral, Legea privind votul prin corespondență, Regulamentul Comisiei Electorale privind particularitățile de înregistrare a participanților la referendum și legislația conexă. În linii mari reglementările naționale privind referendumurile sunt conforme recomandărilor Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și practicilor europene.
Constituția Republicii Moldova prevede că problemele de cea mai mare relevanță pentru societate și stat sunt supuse referendumului, oferind astfel cetățenilor posibilitatea de a se exprima direct asupra chestiunilor esențiale. Deciziile adoptate în urma unui referendum republican au forță juridică supremă, ceea ce înseamnă că ele prevalează asupra oricăror alte acte normative.
Parlamentul are un rol central în acest proces, fiind responsabil de declararea referendumurilor și de adoptarea legislației organice necesare pentru organizarea și desfășurarea acestora. De asemenea, președintele Republicii Moldova este învestit cu autoritatea de a solicita poporului exprimarea voinței asupra unor probleme de interes național prin intermediul unui referendum.
Pentru a asigura legalitatea și validitatea procesului, Curtea Constituțională are atribuția de a confirma rezultatele referendumurilor republicane.
Codul electoral al Republicii Moldova reglementează organizarea și desfășurarea referendumurilor republicane. Conform Titlului VI, referendumurile se desfășoară prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar în funcție de natura juridică a problemelor supuse, acestea pot fi constituționale, legislative, privind demiterea președintelui Republicii Moldova, sau consultative.
Referendumurile constituționale sunt specifice propunerilor de revizuire a Constituției, revizuire care poate fi inițiată fie de cel puțin 200 000 de cetățeni cu drept de vot, fie de cel puțin o treime din deputații Parlamentului, fie de Guvern. Orice proiect de lege constituțională trebuie prezentat Parlamentului împreună cu avizul Curții Constituționale, adoptat cu votul a cel puțin patru judecători.
Data desfășurării unui referendum republican este stabilită prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte, la propunerea subiectului care are dreptul de a iniția referendumul. De asemenea, este prevăzut că un referendum republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și după alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale.
Partidele politice pot depune cererea de înregistrare ca participant la referendum cu cel puțin 30 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia, cerere care trebuie însoțită de declarația privind opțiunea pentru “DA” sau “NU”. Campania electorală începe, de asemenea, nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua referendumului.
Buletinul de vot conține textul întrebării sau proiectul de lege supus referendumului, cu opțiunile “DA” și “NU” prezentate în două patrulatere orizontale, fiecare cu un cerc dedesubt pentru exprimarea opțiunii. Votarea are loc între orele 07:00 și 21:00, iar alegătorii sunt înscriși în listele electorale de bază, sau în listele secțiilor de votare din raza domicilierii și în secțiile speciale din țară și din străinătate. Alegătorii își exprimă opțiunea aplicând ștampila “Votat” în interiorul cercului corespunzător opțiunii “DA” sau “NU”.
Referendumurile constituționale și legislative sunt declarate nevalabile de către Comisia Electorală Centrală dacă la acestea au participat mai puțin de o treime din numărul de persoane înscrise în listele electorale.
Participanții la referendum
La referendumul republican pentru modificarea Constituției în vederea integrării europene a Republicii Moldova au fost înregistrați 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două susțin opțiunea “NU”, după ce un partid a fost exclus din cursă pentru încălcarea normelor de finanțare a partidelor. Totodată, două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală, iar alte două formațiuni au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe.
Opțiunea “DA”
2 29 august 2024 | Partidul Verde Ecologist Președinte: Anatolie Prohnițchi | |
3 31 august 2024 | Mișcarea “Respect Moldova” Eugeniu Nichiforciuc | |
4 2 septembrie 2024 | Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa Arina Spătaru | |
7 12 septembrie 2024 | Coaliția pentru Unitate și Bunăstare Igor Munteanu | |
8 12 septembrie 2024 | Blocul electoral “Împreună” Dinu Plîngău, Ștefan Gligor, Alexandru Bujorean | |
9 12 septembrie 2024 | Partidul Acțiune și Solidaritate Igor Grosu | |
10 16 septembrie 2024 | Mișcarea Alternativa Națională Ion Ceban | |
11 19 septembrie 2024 | Partidul “Democrația Acasă” Vasile Costiuc | |
12 21 septembrie 2024 | Alianța pentru Unirea Românilor Boris Volosatîi | |
13 23 septembrie 2024 | Partidul “NOI” Vladimir Dachi | |
14 23 septembrie 2024 | Partidul Reîntregirii Naţionale “Acasă” Valentin Dolganiuc | |
15 23 septembrie 2024 | Partidul Social Democrat European Ion Sula | |
16 24 septembrie 2024 | Partidul “Voința Poporului” Ștefan Urîtu |
Opțiunea “NU”
1 23 august 2024 | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova Președinte: Vladimir Voronin | |
5 6 septembrie 2024 | Partidul “Renaștere” Natalia Parasca (interimar) | |
|
Alexei Lungu |
Lista partidelor politice
Lista partidelor politice, înregistrate de Agenția Servicii Publice la situația din 21 mai 2024, care au dreptul de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024.
Partidul Social Democrat European
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
Partidul Agrar din Moldova
Partidul Socialist din Moldova
Partidul Legii și Dreptății
Partidul Popular Creștin Democrat
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”
Partidul Liberal
Partidul Oamenilor Muncii
Partidul Social Democrat
Uniunea Creștin-Socială din Moldova
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Partidul Verde Ecologist
Partidul “Noua Opțiune Istorică”
Partidul Nostru
Partidul Republican din Moldova
Partidul “NOI”
Uniunea Centristă din Moldova
Partidul European
Partidul Popular Democrat din Moldova
Partidul “Moldova Unită – Единая Молдова”
Partidul Conservator
Partidul Național Liberal
Partidul “Moldova Mare”
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Mișcarea Romilor din Republica Moldova
Partidul “Patrioții Moldovei”
Partidul Stînga Europeană
Partidul “Republica Unirii”
Partidul Popular din Republica Moldova
Partidul “Democrația Acasă”
Partidul Regiunilor din Moldova
Partidul Creștin Agrar
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
Partidul “Renaștere”
Platforma Demnitate și Adevăr
Alianța pentru Unirea Românilor
Partidul “Patria”
Partidul Ruso-Slavean din Moldova
Partidul Societății Progresiste
Partidul “Forța Diasporei”
Partidul Acțiune și Solidaritate
Partidul “Voința Poporului”
Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic
Partidul Democrat Modern din Moldova
Partidul “Acasă Construim Europa”[8] CEC a respins cererea de înregistrare a PACE în calitate de participant la referendum
Partidul “Pentru Oameni, Natură și Animale”
Partidul “Puterea Oamenilor”
Partidul Schimbării
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
Partidul “Șansă”[6] Exclus prin Hotărârea CEC nr. 2864 din 14.09.2024
Partidul Progresului Național
Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei
Partidul pentru Viitorul Moldovei
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
Mișcarea Alternativa Națională
Partidul Național Moldovenesc
Liga Orașelor și Comunelor
Mișcarea “Respect Moldova”
Mișcarea Reformei Sociale
Partidul “Victorie”[9] CEC a respins cererea de înregistrare a PPV în calitate de participant la referendum
Partidul “Unitate”
Partidul “Fenix Moldova”
Partidul Reîntregirii Naţionale “Acasă”
Blocuri electorale
Blocul electoral “Împreună”[10] Acord de constituire a Blocului electoral “Împreună”[11] Hotărârea CEC nr. 2715 din 16.08.2024 cu privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral “Împreună”
- Platforma Demnitate și Adevăr
- Partidul Schimbării
- Liga Orașelor și Comunelor
Finanțarea campaniei
# | Participant | Venituri | Cheltuieli | |
---|---|---|---|---|
1 | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 750 500 | 748 263 |
|
2 | Partidul Verde Ecologist | 0 | 0 |
|
3 | Mișcarea “Respect Moldova” | 0 | 0 |
|
4 | Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa | 0 | 0 |
|
5 | Partidul “Renaștere” | 406 994 | 172 794 |
|
7 | Coaliția pentru Unitate și Bunăstare | – | – |
|
8 | Blocul electoral “Împreună” | – | – |
|
9 | Partidul Acțiune și Solidaritate | 3 678 445 | 3 678 445 |
|
10 | Mișcarea Alternativa Națională | 0 | 0 |
|
11 | Partidul “Democrația Acasă” | – | – |
|
12 | Alianța pentru Unirea Românilor | 0 | 0 |
|
13 | Partidul “NOI” | – | – |
|
15 | Partidul Social Democrat European | 0 | 0 |
|
16 | Partidul “Voința Poporului” | 0 | 0 |
|
Total | 4 835 939 | 4 599 502 |
Modelul buletinului de vot