Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – municipii, orașe, comune, sate, și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. Cetățenii vor alege 898 de primari și 11,580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani, după ce mandatul precedent a expirat la 14 iunie 2019. Pentru ca alegerile să fie validate trebuie să participe la vot cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție.

Alegerile locale din 2019
2015
Numărul mandatelor
Pragul de validare

Alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, al VII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței Republicii Moldova, vor avea loc într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în localitățile din UTA Găgăuzia, excepție făcând așezările aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.

Circumscripțiile electorale coincid cu hotarele unităților administrativ-teritoriale, prin urmare, fiecare unitate de nivelul I – municipii, orașe, comune și sate, sau de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, formează o circumscripție electorală. În fiecare unitate administrativ-teritorială cetățenii vor alege un anumit număr de consilieri, stabilit prin lege. În total, la 20 octombrie 2019, vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 primari, 10,472 consilieri locali și 1,108 consilieri raionali și municipali.

Scrutinul se desfășoară în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat conform prevederilor constituționale. La alegeri pot participa toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, cu excepția militarilor care își îndeplinesc serviciul militar în termen. Dreptul la vot se exercită doar în secțiile de votare din raza domiciliului sau a reședinței alegătorului. Dacă alegătorul are și domiciliu, și reședință valabilă, atunci el votează în localitatea în care își are reședința.

Pentru a fi aleși, candidații trebuie să respecte o limită de vârstă: pentru funcția de consilier local – 18 ani împliniți, inclusiv în ziua scrutinului, iar pentru funcția de primar – 25 de ani. Campania electorală începe din momentul înregistrării candidaților la consiliile electorale de circumscripție și se termină în ziua premergătoare datei alegerilor, când nu se admite agitația electorală sub nicio formă.

Pentru ca scrutinul să fie validat este necesară prezența la urne a cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție. În cazul primarilor, este ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. În caz contrar, peste două săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Conform datelor furnizate de autoritățile electorale, în Registrul de Stat al Alegătorilor figurează 3,285,894 de persoane, dintre care 2,818,228 sunt cetățeni cu drept de vot.

Contextul preelectoral

Contextul preelectoral al alegerilor locale generale 20 octombrie 2019 este marcat de conjunctura specifică ce reiese din Înțelegerea politică temporară încheiată între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Blocul politic “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM) cu scopul dezoligarhizării statului. Conform Declarației din 8 iunie 2019, care a și fost primul document oficial adoptat de coaliția parlamentară temporară, Republica Moldova este un stat captiv ce are nevoie de intervenții urgente pentru readucerea în aria funcționării în limitele constituționale. Deși scopul Declarației a fost unul informativ, aceasta conține motivele constituirii majorității parlamentare temporare, însoțite de o evaluare a situației de jure și de facto din Republica Moldova la momentul respectiv.

Eforturile imediate ale acestei înțelegeri între forțele de stânga și de dreapta ale spectrului politic au fost îndreptate în direcția convingerii conducătorilor instituțiilor considerate captive de a elibera funcțiile. Prin această măsură s-a dorit reînnoirea aparatului administrativ central și asigurarea independenței instituțiilor de drept și de reglementare ale statului. Printre autoritățile enumerate ca fiind lipsite de credibilitate a fost nominalizată și Comisia Electorală Centrală (CEC). Ca reacție, în perioada iulie-august au avut loc un șir de schimbări ale componenței și conducerii instituției, după ce trei membri ai CEC, printre care președintele și vicepreședintele și-au dat demisia. În același context, noua majoritate parlamentară a amendat și cadrul legal pentru desfășurarea scrutinelor electorale. A fost restabilit sistemul proporțional pentru alegerea Parlamentului. Totodată au fost modificate un șir de prevederi cu impact asupra tuturor tipurilor de exerciții electorale, inclusiv cele locale.

Un alt moment esențial al contextului preelectoral este legat de mișcările din jurul Partidului Democrat din Moldova (PDM). Procuratura Generală a anunțat la 5 august 2019 că a început urmărirea penală pe faptul uzurpării puterii de stat. Sub presiunea acestor circumstanțe, PDM s-a adresat opiniei publice și partenerilor de dezvoltare, acuzând guvernarea PSRM-ACUM de atac nefondat la adresa formațiunii. Nemulțumirea democraților, care actualmente este principala forță de opoziție parlamentară, a constat în faptul că Procuratura Generală a intenționat să investigheze circumstanțele instaurării “dualității puterii de stat”, în perioada 8–14 iunie 2019, atunci când Guvernul Pavel Filip refuza transmiterea puterii către Guvernul Maiei Sandu nou-constituit și învestit la data de 8 iunie 2019. Partidul Democrat insista atunci asupra desfășurării unor alegeri parlamentare anticipate ce urmau să aibă loc la data de 6 septembrie 2019. În acest scop, PDM ar fi influențat un șir de decizii ale Curții Constituționale (CC), dintre care prima a fost declararea neconstituționalității Decretului șefului statului din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Anume deciziile CC din perioada menționată au servit drept temei juridic pentru refuzul transferului pașnic de putere, fapt ce a generat tensiuni periculoase în societate. La 14 iunie 2019 PDM își anunță retragerea de la guvernare iar Vlad Plahotniuc, liderul formațiunii, părăsește țara. Aceste evoluții au aruncat partidul într-o perioadă de dezorientare și redresare. Cu toate aceste, PDM și-a anunțat participarea la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 și la alegerile parlamentare noi din aceeași zi.

Contextul preelectoral a fost marcat si de plecarea masivă a primarilor din rândurile PDM către alte partide, în special spre cele care au constituit coaliția majoritară – PSRM și Blocul “ACUM”. După trecerea PDM în opoziție în iunie 2019, 134 de primari au părăsit partidul, revenind fie la afilierea politică din 2015 sau aderând la alte partide. Merită a fi remarcat faptul că exodul primarilor din PDM s-a produs după ce în anii 2015–2019 a avut loc un fenomen invers de o amploare fără precedent în istoria recentă a țării, de migrare a primarilor către PDM, pe atunci aflat la guvernare. În perioada respectivă, ca urmare a presiunilor exercitate de către partidului de guvernământ, dar și de către organele de drept, mai mult de jumătate din primari și-au schimbat afilierea politică, prin intermediul unor demersuri colective sau de o manieră mai discretă. Conform datelor disponibile public și verificabile, între anii 2015-2018, cel puțin 463 de primari aleși din cei 858 și-au schimbat afilierea politică.

Cadrul juridic

Constituția Republicii Moldova stabilește că autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în sate și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși. Aceștia activează în condițiile legii ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din sate și orașe. Alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 se desfășoară, practic, în același cadru legal ca și alegerile precedente.

Titlul V al Codului electoral reglementează procedurile speciale privind alegerea primarilor și consilierilor. Consilierii se aleg în baza sistemului electoral proporțional, mandatele fiind distribuite conform metodei d’Hondt. Hotarele circumscripțiilor electorale coincid cu cele ale unităților administrativ-teritoriale, stabilite prin Anexa 1 a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Numărul consilierilor aleși în fiecare circumscripție electorală este stabilit de Legea privind administrația publică locală și variază de la 9, în localitățile cu un număr până la 1500 de locuitori, până la 43 în unitățile administrative cu numărului populației peste 200 mii. În municipiul Chișinău, care are peste 700 mii locuitori și caracteristici specifice ale organizării și funcționării, se aleg, în conformitate cu Legea privind statutul municipiului Chișinău, 51 consilieri municipali.

Potrivit Legii privind statutul alesului local, mandatul de patru ani al consilierului și al primarului începe efectiv din momentul validării și durează până la data expirării acestuia ori poate înceta înainte de termen dacă intervin anumite condiții legale. Alegerile locale noi ale consiliului au loc dacă acesta a demisionat, a fost dizolvat ori componența lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit. La fel, se organizează alegeri noi dacă primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-și exercite funcțiile, inclusiv din cauza privării dreptului de a exercita anumite funcții. Mandatul consiliilor și primarilor obținut în cadrul alegerilor noi durează până la scrutinul local general.

Pentru buna organizare și desfășurare a scrutinului local general, CEC a elaborat un Program calendaristic[1] unde au fost enunțate obligațiunile persoanelor și instituțiilor implicate în procesul electoral, precum și termenele de realizare a planului de acțiuni.

Campania electorală

Concurenți electorali

Lista partidelor politice

Partidul Democrat din Moldova


Partidul Comuniștilor din Republica Moldova


Partidul Agrar din Moldova


Partidul Socialist din Moldova


Partidul Legii și Dreptății


Partidul Popular Creștin Democrat


Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”


Partidul Liberal


Partidul Oamenilor Muncii


Partidul Social Democrat


Mișcarea “Forța Nouă”


Partidul Socialiștilor din Republica Moldova


Partidul “Șor”


Partidul Verde Ecologist


Partidul “Noua Opțiune Istorică”


Partidul Nostru


Partidul Republican din Moldova


Frontul Salvării Moldovei


Uniunea Centristă din Moldova


Partidul European


Partidul Popular Democrat din Moldova


Partidul “Moldova Unită – Единая Молдова”


Partidul Conservator


Partidul Național Liberal


Uniunea Salvați Basarabia


Partidul “Pentru Neam și Țară”


Partidul Liberal Democrat din Moldova


Mișcarea Romilor din Republica Moldova


Partidul “Patrioții Moldovei”


Partidul Stînga Europeană


Mișcarea Populară Antimafie


Partidul Popular din Republica Moldova


Partidul “Democrația Acasă”


Partidul Regiunilor din Moldova


Partidul Popular Socialist din Moldova


Partidul Acțiunea Democratică


Partidul “Renaștere”


Platforma Demnitate și Adevăr


Partidul Popular Românesc


Partidul “Patria”


Partidul Ruso-Slavean din Moldova


Partidul Societății Progresiste


Partidul Popular European din Moldova


Partidul Unității Naționale


Partidul Acțiune și Solidaritate


Partidul Voința Poporului

Circumscripții electorale

În vederea organizării alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale de nivelul al II-lea, a căror hotare coincid cu cele ale unităților administrativ-teritoriale. Deși CEC a constituit circumscripția electorală nr. 3 pentru localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripție, precum și în alte trei localități de pe malul drept al Nistrului – comuna Chițcani și satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, nu vor avea loc, deoarece teritoriul respectiv se află sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

1 Municipiul Chișinău
2 Municipiul Bălți
3 UAT din stânga Nistrului
4 Raionul Anenii Noi
5 Raionul Basarabeasca
6 Raionul Briceni
7 Raionul Cahul
8 Raionul Cantemir
9 Raionul Călărași
10 Raionul Căușeni
11 Raionul Cimișlia
12 Raionul Criuleni
13 Raionul Dondușeni
14 Raionul Drochia
15 Raionul Dubăsari
16 Raionul Edineț
17 Raionul Fălești
18 Raionul Florești
19 Raionul Glodeni
20 Raionul Hîncești
21 Raionul Ialoveni
22 Raionul Leova
23 Raionul Nisporeni
24 Raionul Ocnița
25 Raionul Orhei
26 Raionul Rezina
27 Raionul Rîșcani
28 Raionul Sîngerei
29 Raionul Soroca
30 Raionul Strășeni
31 Raionul Șoldănești
32 Raionul Ștefan Vodă
33 Raionul Taraclia
34 Raionul Telenești
35 Raionul Ungheni
36 UTA Găgăuzia

Fluxul mijloacelor bănești

Concurentul Venituri Cheltuieli
1,306,000.00 1,255,763.14
437,388.00 328,659.00
2,500.00 2,407.00
400,000.00 298,655.25
86,150.00 60,748.40
6,490,000.00 3,354,256.52
4,089,950.00 4,072,565.24
33,600.00 25,899.00
4,417,001.92 4,113,829.96
134,400.00 117,210.68
137,800.00 125,499.58
2,000,000.00 1,977,609.67
2,200.00 2,088.50
1,765.00 0.00
28,815.00 28,810.50
15,000.00 12,670.00
7,320.00 6,917.00
42,500.00 39,089.55
211,850.00 204,964.19
227,910.00 209,180.42
74,202.00 67,254.43
1,936,707.11 1,866,239.76


PDM PSRM PPȘ PN PLDM ACUM
Venituri total, lei 1,306,000.00 6,490,000.00 4,089,950.00 4,417,001.92 2,000,000.00 1,936,707.11
Donațiile persoanelor fizice din țară 91,000.00 0.00 4,089,950.00 3,867,001.92 0.00 284,611.00
Donațiile persoanelor fizice din afara țării 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 16,800.00
Donațiile persoanelor juridice 15,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 206,639.45
Mijloace proprii 1,200,000.00 6,490,000.00 0.00 550,000.00 2,000,000.00 1,429,256.66
Cheltuieli total, lei 1,255,763.14 3,354,256.52 4,072,565.24 4,113,829.96 1,977,609.67 1,866,239.76
Costul întrunirilor și evenimentelor 1,830.00 365,818.74 24,216.34 193,914.43 59,115.90 62,331.20
Cheltuieli de publicitate 117,019.14 2,541,413.78 3,161,345.97 2,856,226.24 278,834.29 1,055,913.00
Cheltuieli pentru materialele promoționale 1,135,932.00 386,235.00 653,216.28 864,695.00 608,736.46 523,888.50
Cheltuieli pentru transport 0.00 50,000.00 14,000.00 106,232.00 169,734.74 133,750.00
Alte cheltuieli 982.00 10,789.00 219,786.65 92,762.29 861,188.28 90,357.06

Sondaje de opinie

În perioada dintre alegerile parlamentare din 24 februarie și cele locale generale din 20 octombrie 2019 a fost efectuate mai multe sondaje sociologice, care au fixat influența evenimentelor social-politice asupra percepțiilor cetățenilor. Intervalul de timp supus studiului poate fi delimitat convențional în trei faze. Prima etapă cuprinde lunile martie-mai, atunci când s-a încercat formarea unei majorități parlamentate ce a culminat cu instaurarea dualității puterii în stat între 7-14 iunie 2019. Lunile iunie-august au fost o perioadă a expectanțelor, după ce guvernarea a fost preluată de coaliția temporară formată din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”; dispoziția generală a cetățenilor a fluctuat în dependență de acțiunile alianței temporare constituite între forțele de stânga și de dreapta ale eșichierului politic. Ultima etapă coincide cu perioada electorală pentru alegerile locale generale și cuprinde lunile septembrie-octombrie, atunci când cetățenii apreciază activitatea formațiunilor care au preluat guvernarea și a celor care s-au plasat în opoziție.

În tabel sunt prezentate datele sondajelor realizate după alegerile parlamentare 2019.
Respondenților le-a fost adresată întrebarea: dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, pentru care partid ați vota?

Perioada Instituția PSRM ACUM PDM PPȘ PCRM PN
sep–oct Mediu în perioada electorală 43.4% 31.0% 10.4% 4.2% 4.3% 2.3%
7–22 sep IMAS II / Public Media Grup 43.8 29.4 11.4 5.3 5.0 – 
11–20 sep Vox Populi II // ASDM 43.0 32.6 9.4 3.0 3.6 4.5
mar–aug Mediu în perioada preelectorală 39.6% 29.8% 16.9% 5.4% 3.4% 1.8%
2–14 aug CBS-AXA / IDIS “Viitorul” 41.8 36.3 6.7 4.6 3.8 2.9
17–28 iul iData 41.9 37.6 8.1 3.0 3.4 1.6
8 mai – 10 iun International Republican Institute (IRI) 41.0 24.4 19.2 7.7 3.8 1.3
1–10 mai Vox Populi // ASDM 38.4 23.5 23.8 5.8 3.1 1.8
17 mar – 5 apr IMAS / Partidul Democrat din Moldova 34.8 27.1 26.8 6.1 2.7 1.3
24 februarie 2019 31.2% 26.8% 23.6% 8.3% 3.8% 3.0%

Dezbateri electorale

Conform Codului electoral și prevederilor Regulamentului Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, instituțiile audiovizualului (radiodifuzorii) organizează dezbateri electorale, care se desfășoară gratuit pentru toți concurenții electorali. Tematica dezbaterilor electorale se stabilește de instituția audiovizualului.

Mai jos sunt prezentate copiile video ale dezbaterilor electorale, preluate și plasate de ADEPT cu permisiunea radiodifuzorilor respectivi.

Monitorizarea alegerilor

Rapoarte de monitorizare

Monitorizarea națională și internațională

Interim Report No 1EN, Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO)
20 septembrie – 11 octombrie 2019


Raport nr. 3, Promo-LEX
4–24 septembrie 2019


Raport nr. 2, Promo-LEX
15 august – 3 septembrie 2019


Raport nr. 1, Asociația Promo-LEX
18 iunie – 14 august 2019

Monitorizarea mass-media

Raport nr. 2, CJI
28 septembrie – 4 octombrie 2019


Raport nr. 1, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
20–27 septembrie 2019


Raport cu privire la modul de reflectare a campaniei electorale, Consiliul Audiovizualului (CA)
26 septembrie 2019




Compartimentul dedicat alegerilor locale generale din 2019 este dezvoltat cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova și cu susținerea Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).
Opiniile exprimate pe acest site aparțin ADEPT și nu reflectă neapărat poziția Ambasadei SUA, Asociației Promo-LEX și/sau USAID.