UTA Găgăuzia

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
Stema unității teritoriale autonome Găgăuzia

Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu statut special, situată în sudul Republicii Moldova. Autonomia este organizată în 26 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I și are o populație de 103,7 mii de locuitori, fiind una dintre cele șase regiuni de dezvoltare. Administrarea Găgăuziei este asigurată de Comitetul executiv, condus de guvernatorul (bașcanul) Evghenia Guțul, în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu actele normative adoptate de Adunarea Populară, organul legislativ al autonomiei. Centrul administrativ al Găgăuziei este municipiul Comrat.

UTA Găgăuzia

Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o unitate teritorială autonomă cu statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova. Instituirea în 1994 a UTA Găgăuzia a avut ca scop satisfacerea necesităților naționale ale găgăuzilor, păstrarea și dezvoltarea identității lor naționale, precum și promovarea limbii și culturii găgăuze.

Fiind parte integrantă și inalienabilă a statului unitar Republica Moldova, Găgăuzia soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale și în interesul întregii populații, problemele cu caracter politic, economic și cultural. Pe teritoriul autonomiei este garantată egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate.

Organizarea și funcționarea autonomiei sunt reglementate în baza Constituției Republicii Moldova[1] Constituția Republicii Moldova (Articolul 111), a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei[2] Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) și a Regulamentului Găgăuziei[3] Уложение Гагаузии (Гагауз Ери), care are caracter de lege fundamentală pe teritoriul autonomiei. Totodată, se aplică alte legi naționale adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, precum și actele normative adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei.

UTA Găgăuzia are propria simbolică oficială – drapel, stemă și imn – utilizată alături de simbolurile de stat, iar limbile oficiale sunt română (numită în regiune “moldovenească”), găgăuză și rusă. În cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă.

Organizarea teritorială a Găgăuziei

În conformitate cu cadrul juridic instituit la sfârșitul anului 1994[2] Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)[4] Hotărârea Parlamentului nr. 345 din 23.12.1994 pentru punerea în aplicare a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, a fost inițiat procesul de stabilire a componenței teritoriale a Găgăuziei prin votul cetățenilor, exprimat în cadrul unui referendum local.

Referendumul s-a desfășurat la 5 martie 1995 în 36 de localități din cinci raioane din sudul Republicii Moldova și a avut ca obiect includerea acestora în componența unității teritoriale autonome Găgăuzia. Condițiile de organizare[5] Hotărârea Guvernului nr. 86 din 31.01.1995 cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind organizarea referendumului local au fost stabilite în funcție de structura demografică și de exprimarea voinței alegătorilor: în localitățile în care găgăuzii reprezentau peste 50% din populație acesta era obligatoriu, iar în celelalte era organizat la inițiativa a cel puțin unei treimi dintre alegătorii localității respective.

Componența etnică a raioanelor cu populație găgăuză (1989)

Raion Total, mii Moldoveni Ucraineni Ruși Găgăuzi % Bulgari Alții
Basarabeasca 44,3 20,0 2,9 5,1 13,4 30,2%
2,1 0,8
Ceadîr-Lunga 67,0 2,7 2,1 3,0 43,0 66,2%
15,2 0,9
Comrat 70,1 12,8 3,3 3,3 44,7 63,8%
5,2 0,8
Taraclia 44,8 7,0 3,6 3,0 12,3 27,5%
18,0 0,8
Vulcănești 61,6 32,0 2,7 2,5 22,5 36,5%
1,3 0,6
Total 287,9 74,4 14,6 17,0 136,0 47,2%
41,8 4,0
Total Moldova 4 335,4 2 794,7 600,4 562,1 153,5 3,5%
88,4 136,3

În urma votului, în 30 dintre cele 36 de localități majoritatea alegătorilor s-a pronunțat pentru includerea acestora în componența unității teritoriale autonome Găgăuzia. Parlamentul Republicii Moldova a luat act de rezultatele referendumului și a constatat[6] Hotărârea Parlamentului nr. 406 din 21.03.1995 privind rezultatele referendumului local[7] Hotărârea Parlamentului nr. 450 din 05.05.1995 privind rezultatele referendumului local repetat includerea în componența UTA Găgăuzia a trei orașe – Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești – precum și a 27 de localități rurale. Separat, a fost organizat un referendum pentru alegerea centrului administrativ al autonomiei, în urma căruia municipiul Comrat a fost desemnat drept centru administrativ al Găgăuziei.

Faptul că nu toate localitățile supuse referendumului au susținut includerea în componența autonomiei explică caracterul neunitar al teritoriului UTA Găgăuzia, aceasta fiind alcătuită din patru enclave teritoriale.

Localitățile din UTA Găgăuzia

În structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova[8] Legea nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, UTA Găgăuzia are statut special de autonomie și este formată din 32 de localități, organizate în 26 de unități administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul I:

  • două municipii;
  • un oraș care include o localitate componentă;
  • trei comune cu opt sate în componență;
  • 20 de sate, care constituie unități administrativ-teritoriale distincte.
sub 1 500 de locuitori 9
între 1 500 și 3 000 6
peste 3 000 de locuitori 11

La nivel intern, teritoriul Găgăuziei este subdivizat în trei raioane (dolayı): Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, potrivit legislației autonomiei[9] Закон АТО Гагаузия № 1-II/I от 12.08.1995 об административно-территориальном устройстве Гагаузии. În ceea ce privește politica de dezvoltare regională, UTA Găgăuzia constituie una dintre cele șase regiuni de dezvoltare ale Republicii Moldova[10] Agenția de Dezvoltare Regională Găgăuzia // adrgagauzia.md.

Tabelul prezintă numărul populației din fiecare unitate administrativ-teritorială, potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024[11] Recensământul Populației și Locuințelor 2024 // statistica.gov.md.

Tip UAT Denumire Populație
municipiul Comrat 19 120
municipiul Ceadîr-Lunga 14 285
orașul Vulcănești 10 919
satul Avdarma 2 437
satul Baurci 3 942
satul Beșalma 2 458
satul Beșghioz 1 940
satul Bugeac 1 145
satul Carbalia 283
satul Cazaclia 4 468
satul Chioselia Rusă 422
satul Chiriet-Lunga 1 251
satul Chirsova 4 774
satul Cioc-Maidan 2 202
satul Cișmichioi 3 039
satul Congaz 8 269
comuna Congazcicul de Sus 1 396
satul Copceac 6 434
satul Cotovscoe 669
satul Dezghingea 3 582
comuna Etulia 2 080
satul Ferapontievca 600
satul Gaidar 2 538
satul Joltai 1 111
comuna Svetlîi 1 278
satul Tomai 3 026

Modificări în componența UTA Găgăuzia

orașul Ceadîr-Lunga municipiul Ceadîr-Lunga

Administrația Găgăuziei

Autoritățile publice ale unității teritoriale autonome Găgăuzia se bazează pe principiul separării puterilor în legislativă, executivă și judecătorească, iar activitatea lor se desfășoară în limitele competențelor prevăzute de Constituția Republicii Moldova[1] Constituția Republicii Moldova (Articolul 111), Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei[2] Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) și actele normative ale autonomiei. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară, iar puterea executivă de Comitetul executiv, condus de guvernatorul (bașcanul) Găgăuziei, toate având statut de autorități ale administrației publice locale de nivel special[13] Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală.

Adunarea Populară a Găgăuziei

Adunarea Populară (Halk Toplușu)[14] Закон АТО Гагаузия № 59-XXIV/VII от 09.07.2024 о регламенте Народного собрания Гагаузии este autoritatea reprezentativă și legislativă a Găgăuziei, compusă din 35 de deputați aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de patru ani. Adunarea Populară adoptă Regulamentul Găgăuziei[3] Уложение Гагаузии (Гагауз Ери) // halktoplushu.md și legile locale, stabilește cadrul de organizare și activitate a administrației publice locale, aprobă bugetul autonomiei, exercită controlul asupra activității Comitetului executiv și participă, în limitele competențelor sale, la realizarea politicii interne și externe a Republicii Moldova în probleme ce țin de interesele UTA Găgăuzia.

În urma alegerilor ordinare din 19 septembrie 2021 au fost aleși 35 de deputați ai Adunării Populare de legislatura a VII-a: nouă desemnați de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, unul de Partidul “Acasă Construim Europa” și 25 de deputați independenți. Ulterior, două mandate au devenit vacante în urma decesului deputaților Dmitri Topal și Fiodor Ianioglo.

La 30 aprilie 2023, concomitent cu alegerile bașcanului, au avut loc alegeri parțiale pentru ocuparea celor două mandate vacante, în urma cărora au fost aleși Mihail Savastin, candidat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, și Piotr Ianioglo, candidat independent.

Următoarele alegeri ordinare ale Adunării Populare a Găgăuziei au fost stabilite[15] Постановление № 494-XL/VII от 27.11.2025 о дате выборов в Народное собрание Гагаузии // halktoplushu.md pentru data de 22 martie 2026, însă această hotărâre a fost ulterior anulată[16] Постановление № 506-ВЗ/VII от 22.01.2026 об отмене постановления НСГ № 494-XL/VII // halktoplushu.md.

Formațiune Mandate
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor BeCS 8
Partidul “Acasă Construim Europa” PACE 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova PSRM 1
Candidați independenți CI 25

Lista deputaților Adunării Populare a Găgăuziei

Legislatura a VII-a (2021–2025)
1
Nicolai Dudoglo
Nicolai Dudoglo
CI •• CI (2003, 2008)
2
Victor Petrov
CI
3
Alexandr Tarnavski
Alexandr Tarnavski
CI •• CI (2012, 2016)
4
Ivan Dimitroglo
BeCS
5
Nicolai Ivanciuc
Nicolai Ivanciuc
CI CI (2016)
6
Gheorghi Leiciu
Gheorghi Leiciu
CI •• CI (2012, 2016)
7
Elena Iurcenco
BeCS
8
Alexandr Toporaș
BeCS
9
Mihail Savastin
Mihail Savastin
PSRM
10
Piotr Fazlî
Piotr Fazlî
BeCS PSRM (2016)
11
Alexandr Dinjos
BeCS CI (2012)
12
Grigorii Cadîn
Grigorii Cadîn
CI •• CI (2012, 2016)
13
Grigori Diulgher
Grigori Diulgher
CI CI (2016)
14
Ivan Caraja
CI •• CI (2003, 2012)
15
Vladimir Cîssa
Vladimir Cîssa
CI ••• CI (2012), PDM (2008, 2016)
16
Leonid Chiosea
BeCS
17
Piotr Ianioglo
Piotr Ianioglo
CI
18
Nicolai Raia
Nicolai Raia
CI CI (2016)
19
Nicolai Andrușoi
CI
20
Mihail Popov
BeCS
21
Dmitri Constantinov
Dmitri Constantinov
CI •• CM (1995), 2012 (CI)
22
Nicolai Uzun
CI CI (2016)
23
Valentin Gaidarji
Valentin Gaidarji
PACE •• CI (2012, 2016)
24
Alexandr Diulgher
CI
25
Mihail Jelezoglo
Mihail Jelezoglo
CI CI (2016)
26
Stepan Sarioglo
Stepan Sarioglo
BeCS •• CI (2012, 2016)
27
Svetlana Diuvenji
CI
28
Demian Caraseni
Demian Caraseni
CI ••• PCRM (2008), CI (1999, 2012)
29
Serghei Zaharia
Serghei Zaharia
CI ••• CI (2003, 2008, 2016)
30
Valeriu Manastîrlî
CI
31
Dmitri Manastîrlî
Dmitri Manastîrlî
CI •• CI (2012, 2016)
32
Nicolai Ormanji
Nicolai Ormanji
CI •••• PDM (2008), PLDM (2012), CI (2003, 2016)
33
Ilia Uzun
Ilia Uzun
CI •• PSRM (2012), CI (2016)
34
Ruslan Unilovschi
CI
35
Serghei Cimpoeș
Serghei Cimpoeș
CI ••• CI (2003, 2012, 2016)

Modificări în componența Adunării Populare

30 ianuarie 2022
BeCS 9 Dmitri Topal Încetarea calității de deputat în Adunarea Populară
31 ianuarie 2022
CI 17 Fiodor Ianioglo Încetarea calității de deputat în Adunarea Populară
15 mai 2023
PSRM 9 Mihail Savastin
CI 17 Piotr Ianioglo

Rapoarte

Raport privind transparența și eficiența activității APG prin prisma monitorizării civice, Asociația “ADEPT”
Отчет о прозрачности и эффективности деятельности НСГ с точки зрения гражданского мониторингаRU
decembrie 2021 – noiembrie 2022


Отчет о деятельности депутатов Народного собрания Гагаузии VI созываRU
ianuarie 2017 – martie 2021

Guvernatorul Găgăuziei

Guvernatorul (Bașcanul) este persoana oficială supremă a UTA Găgăuzia, care coordonează activitatea autorităților administrației publice ale autonomiei și conduce Comitetul executiv. La nivelul relațiilor cu autoritățile centrale, guvernatorul este, din oficiu, membru al Guvernului Republicii Moldova și reprezintă Găgăuzia, în limitele competențelor sale, inclusiv pe plan internațional. Guvernatorul este ales prin vot direct pentru un mandat de patru ani.

La ultimele alegeri pentru funcția de guvernator, desfășurate în două tururi la 30 aprilie și 14 mai 2023, a fost aleasă Evghenia Guțul, desemnată de Partidul “Șor”, ulterior declarat neconstituțional[17] Hotărârea CC nr. 10 din 19.06.2023 privind controlul constituționalității Partidului politic “Șor”.

Evghenia Guțul, guvernatorul (bașcanul) Găgăuziei

Este de menționat că, la data desfășurării alegerilor, pe numele Evgheniei Guțul era în curs urmărirea penală, pornită în ianuarie 2022. Potrivit acuzării, în perioada 2019–2022, aceasta, în calitate de secretară a fostului Partid “Șor”, ar fi participat la transportarea și utilizarea unor mijloace financiare necontabilizate, provenite de la un grup criminal organizat, destinate finanțării activității formațiunii. Pe un alt capăt de acuzare, în perioada septembrie–noiembrie 2022, Evghenia Guțul ar fi coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale partidului, fiind responsabilă de gestionarea listelor și remunerarea participanților la proteste din municipiul Chișinău.

La 25 martie 2025, Evghenia Guțul a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău la tentativa de a părăsi teritoriul Republicii Moldova. La 5 august 2025, instanța de judecată a pronunțat o sentință de condamnare la 7 ani de închisoare[18] Evghenia Guțul și o secretară a PP ”Șor” condamnate la 7 și 6 ani de închisoare // procuratura.md[19] Sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 5 august 2025, dosarul nr. 1-1035/2024, dispunând menținerea arestului preventiv până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Totodată, pe numele Evgheniei Guțul este în curs o altă cauză penală, care vizează fapte de corupție electorală comise în cadrul alegerilor bașcanului din 2023.

Deși, potrivit legii, guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova, decretul privind confirmarea Evgheniei Guțul nu a fost emis de către președinte, Maia Sandu. Sesizarea depusă la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității omisiunii de a emite acest decret a fost declarată inadmisibilă[20] Decizia CC nr. 157 din 10.12.2024 privind inadmisibilitatea sesizării nr. 36a/2024. Instanța a constatat că litigiul vizează aplicarea unei norme legale și ține de competența instanțelor de contencios administrativ.

Comitetul executiv

Comitetul executiv (Bakannık Komiteti)[21] Закон АТО Гагаузия №31-XXXII/I от 09.07.1998 об Исполнительном комитете Гагаузии este organul executiv permanent al UTA Găgăuzia, constituit de Adunarea Populară pe durata mandatului acesteia și aprobat, la propunerea guvernatorului, prin votul majorității deputaților.

Acesta este un organ colegial al puterii executive care asigură aplicarea legislației și a actelor normative, administrează domeniile economice și social-culturale ale autonomiei, coordonează și controlează autoritățile publice subordonate, elaborează și execută bugetul Găgăuziei, implementează programe de dezvoltare și asigură protecția mediului și ordinea publică.

Comitetul executiv este condus de guvernator (bașcan) și are în componență prim-vicepreședintele și vicepreședinții, conducătorii direcțiilor, președinții raioanelor și alte persoane stabilite de lege. În condițiile imposibilității exercitării atribuțiilor de către guvernatorul ales, Evghenia Guțul, conducerea acestuia este asigurată de prim-vicepreședinte, Ilia Uzun.

Comitetul executiv este responsabil în fața Adunării Populare și își desfășoară activitatea în limitele competențelor stabilite de legislația Republicii Moldova și de actele normative ale Găgăuziei. Încetarea mandatului guvernatorului sau alegerea unei noi componențe a Adunării Populare atrage demisia Comitetului executiv.

Administrația publică locală

Administrația publică locală în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia este exercitată, la nivelul localităților, de consiliile locale și primari, în calitate de autorități reprezentative și executive ale comunităților locale. Acestea gestionează treburile publice de interes local, administrează patrimoniul public și bugetele locale și asigură furnizarea serviciilor publice pentru populația localităților.

Cele 32 de localități ale Găgăuziei, inclusiv capitala autonomiei, mun. Comrat, sunt administrate de 26 de consilii locale și primari, aleși în cadrul alegerilor locale generale din 5 și 19 noiembrie 2023, precum și în urma alegerilor locale noi desfășurate la 19 mai 2024.

Tabelul reflectă numărul de mandate de consilier local și de primar obținute de concurenții electorali în urma alegerilor locale din 2023.

Formațiune Consilieri Primari
Partidul “Renaștere” 88 6
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 62 6
Partidul “Bugeacul Nostru”
în prezent Partidul pentru Viitorul Moldovei
19 0
Partidul “Patrioții Moldovei” 10 0
Mișcarea Alternativa Națională 9 0
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 6 0
Partidul Nostru 4 0
Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic 3 0
Mișcarea “Respect Moldova” 2 0
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 2 0
Partidul Progresului Național 1 0
Candidați independenți 160 14

Din 26 de consilii municipale, orășenești, comunale și sătești, în opt există o majoritate absolută formată de o singură formațiune politică. Partidul “Renaștere” deține majoritatea în cinci consilii, iar Partidul “Bugeacul Nostru” (în prezent Partidul pentru Viitorul Moldovei), Partidul “Patrioții Moldovei” și Mișcarea Alternativa Națională – în câte un consiliu.

Tabelul prezintă distribuția mandatelor în consiliile locale în urma alegerilor locale din anul 2023 și numele actualilor primari ai localităților, precum și numărul de mandate obținute de aceștia începând cu anul 1995. Mandatele corespunzătoare majorității absolute deținute de o anumită formațiune politică în consiliul local sunt evidențiate.

Primărie Primar Mandat Partid
3 CI   Candidat independent
3 CI   Candidat independent
1 PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
3 CI   Candidat independent
1 PR   Partidul “Renaștere”
4 PR   Partidul “Renaștere”
1 CI   Candidat independent
4 CI   Candidat independent
1 PR   Partidul “Renaștere”
3 PR   Partidul “Renaștere”
5 CI   Candidat independent
3 CI   Candidat independent
1 CI   Candidat independent
1 CI   Candidat independent
2 PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
3 PR   Partidul “Renaștere”
1 PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
6 CI   Candidat independent
5 CI   Candidat independent
2 CI   Candidat independent
1 PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
1 PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
4 CI   Candidat independent
4 CI   Candidat independent
1 PR   Partidul “Renaștere”
1 PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

Componența actuală a consiliilor locale, precum și listele consilierilor sunt publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.



S-au născut în UTA Găgăuzia

Fiodor Gagauz  Vladimir Odnostalco  Irina Vlah