Municipiul Chișinău

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Alcătuit din 35 de localități cu o populație totală de 779,3 mii de locuitori, municipiul Chișinău este o unitate administrativ-teritorială ce are statut de regiune de dezvoltare. Este administrat de Consiliul municipal, compus din 51 de consilieri, și primarul general Ion Ceban, președinte al Mișcării Alternativa Națională.

Municipiul Chișinău

Loading map...

Municipiul Chișinău, una din cele 34 de unități administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova, este situat în zona centrală a țării, învecinat cu cinci raioane. În componența sa intră 35 de localități cu o populație de 779 339 locuitori[1]. Structura unității administrativ-teritoriale este preponderent urbană: doar 9,2% din populație locuiește în mediul rural. Potrivit datelor ultimului recensământ[2], în structura etnică a populației municipiului sunt moldoveni/ români (81,6%), ruși (9,3%), ucraineni (5,9%), bulgari (1,1%) și alte etnii sub 1%.

Autoritatea reprezentativă și deliberativă a capitalei este Consiliul municipal Chișinău, format din 51 de consilieri. După alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, opt formațiuni politice au obținut reprezentare în instituția supremă a municipalității: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul “Șor” (PPȘ), Partidul Unității Naționale (PUN), Mișcarea “Forța Nouă” (MFN) și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Deoarece în Consiliu nu există o majoritate stabilă care să asigure coeziunea membrilor, întrunirile sunt prezidate de un consilier, ales de fiecare dată pentru acest scop.

În urma aceluiași scrutin, din 2019, în funcția de primar general al municipiului Chișinău a fost ales Ion Ceban, candidat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În decembrie 2021 el a părăsit PSRM[3] Ion Ceban părăsește PSRM și creează un nou partid // ea.md și a creat un nou proiect politic – Mișcarea Alternativa Națională (MAN).

Municipiul Chișinău

Municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Situat în zona centrală a republicii și învecinându-se cu cinci raioane din regiunea de dezvoltare Centru (Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni și Strășeni), Chișinău este o regiune de dezvoltare autonomă, datorită caracteristicilor sale excepționale. Municipiul se întinde pe o suprafață de 572 km2, având o populație de 779 339 persoane, preponderent urbană, cu o concentrație de 90,8% din locuitori în orașe. Chișinău are a doua cea mai mare densitate a populației din țară, cu 1 363 persoane pe km2, fiind devansat la acest capitol doar de municipiul Bălți.

Chișinău a fost printre primele centre urbane din Republica Moldova care au fost ridicate la rang de municipiu în 1994. În această calitate, beneficiază de largi prerogative, autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, conform prevederilor Legii privind statutul municipiului Chișinău[4]. În perioada 1994–2001 structura municipiului a cunoscut o transformare ascendentă: de la 15 unități administrativ-teritoriale, inclusiv orașul Chișinău, inițial, la 18 unități în 1998, pentru ca din 2001 să capete forma actuală cu 19 unități administrativ-teritoriale.

Lista localităților din municipiul Chișinău

Drapelul municipiului Chișinău

În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova[5], municipiul Chișinău este constituit din 35 de localități. Din punct de vedere administrativ, municipiul este compus din orașul Chișinău, împărțit în cinci sectoare – Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani, și 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul I:

  • șase orașe cu trei localități în componență;
  • opt comune cu 21 de sate în componență;
  • patru sate, care nu aparțin vreunei comune.
orașul Codru
orașul Cricova
orașul Durlești
orașul Sîngera
orașul Vadul lui Vodă
orașul Vatra
comuna Băcioi
comuna Bubuieci
satul Budești
comuna Ciorescu
satul Colonița
satul Condrița
comuna Cruzești
satul Ghidighici
comuna Grătiești
comuna Stăuceni
comuna Tohatin
comuna Trușeni

Modificări în componența municipiului Chișinău

20 martie 2003
satul Dumbrava Dumbrava comuna Trușeni
comuna Maximovca, r-nul Anenii Noi Humulești comuna Bubuieci
5 aprilie 2013
comuna Budești Văduleni orașul Vadul lui Vodă

Administrația municipiului

Municipiul Chișinău este administrat de un consiliu municipal și de un primar general, în conformitate cu prevederile Legii privind administrația publică locală[6], reiterate prin dispozițiile Legii privind statutul municipiului Chișinău[4], unde sunt reglementate particularitățile organizării și funcționării autorităților la acest nivel. Arhitectura administrației publice locale include Consiliul municipal, consiliile orășenești, comunale și sătești. Consiliul municipal și primarul general au competențe și atribuții specifice autorităților publice locale de nivelul I în raza orașului Chișinău, și de nivelul al II-lea în relațiile cu orașele și satele (comunele) din componența municipiului.

Consiliul municipal Chișinău

Consiliul municipal este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației municipiului. Acesta este învestit cu un șir larg de atribuții, prevăzute în art. 6 al Legii privind statutul municipiului Chișinău, printre care: aprobarea bugetului anual; pronunțarea deciziilor asupra administrării bunurilor din domeniile public și privat, asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ; aprobarea strategiilor, prognozelor, planurilor și programelor de dezvoltare social-economică a municipiului etc. Consiliul municipal este compus din 51 de consilieri. La începutul fiecărei întruniri convocate, aceștia aleg prin vot deschis un președinte de ședință responsabil de conducerea lucrărilor consiliului pe întreaga durată a adunării.

La alegerile locale din 20 octombrie 2019 în Consiliul municipal Chișinău au fost aleși 51 de consilieri, care reprezintă opt formațiuni politice. Mandatele noilor consilieri municipali au fost validate la 2 noiembrie 2019 de Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), iar activitatea Consiliului a demarat la 15 noiembrie, odată cu desfășurarea primei ședințe a acestuia în noua componență și înmânarea legitimațiilor de consilier.

Formațiunea Mandate
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 22
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS
componența: Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate
19
Partidul Liberal 3
Partidul Democrat din Moldova
din 20 noiembrie 2022 Partidul Social Democrat European
2
Partidul “Șor”
declarat neconstituțional la 19 iunie 2023
2
Partidul Unității Naționale
absorbit de Partidul Liberal Democrat din Moldova la 2 iulie 2023
1
Mișcarea “Forța Nouă”
din 18 septembrie 2020 Uniunea Creștin-Socială din Moldova
1
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1

Lista consilierilor aleși, validată la 2 noiembrie 2019, inclusiv candidații supleanți (). Modificată la 16 august 2023.
Afilierea politică a consilierilor este indicată conform listelor de candidați înregistrate de formațiuni la alegerile locale din 2019.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)

Serghei Afanasenco


Alexandru Aghenie

Nichita Țurcan

Iuri Vitneanski


Serghei Basiuc-Brînzei


Grigore Bejenaru


Alexandru Bondarenco


Eugenia Ceban


Iurie Cernomoreț

Elena Hrenova


Dinari Cojocaru


Daria Colomieț

Valeriu Lupașcu


Alexandr Comarov


Tatiana Corcimari

Iurie Harmelin


Serghei Doina

Ghenadie Botnaru


Silvia Grigorieva


Alexandr Melniciuc

Nicolae Pascaru


Vitalie Mucan


Alexandr Odințov


Victor Poleacov


Liudmila Polodiuc


Svetlana Popa


Oleg Șerepitco

Vasili Chirtoca


Alexandra Tolocico


Irina Zababurina

Marina Radvan

Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM)

Ion Bîndiu


Valentin Cebotari


Aliona Doroș


Zinaida Duca


Ina Gaidău


Dumitru Ivanov


Cristina Jitari


Ion Macovei


Aliona Mandatii


Andrei Năstase


Zinaida Popa


Ion Pșeneac

Roman Cojuhari


Sergiu Rotari


Aurel Rusu


Iurie Tesa



Ilie Țurcan


Anatolie Umaneț


Ruslan Verbițchi

Partidul Liberal (PL)

Ion Cebanu


Veronica Herța


Mariana Lungu

PDM

Victor Mîndru


Veaceslav Nedelea

PPȘ

Serghei Burgudji


Valerii Klimenco

PUN

Corneliu Pântea

MFN

Victor Bunescu

Olga Rujanschi

Sergiu Tofilat

Victor Chironda

PCRM

Ivan Filimon

Consilii locale și primari

Suburbiile municipiului Chișinău sunt administrate de 18 consilii locale și primari, aleși în urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019.

Tabelul prezintă numărul mandatelor de consilieri locali și primari obținute de concurenții electorali la alegerile din 2019.

Formațiunea Consilieri Primari
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 111 4
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 84 3
Partidul Liberal 24 2
Partidul Democrat din Moldova 18 0
Partidul Liberal Democrat din Moldova 14 0
Partidul “Șor” 8 0
Partidul Unității Naționale 5 1
Partidul Voința Poporului 5 1
Uniunea Salvați Basarabia 4 1
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 2 1
Partidul Popular din Republica Moldova 2 0
Mișcarea “Forța Nouă” 1 0
Partidul Nostru 1 0
Partidul Național Liberal 1 0
Partidul “Democrația Acasă” 1 0
Partidul Acțiunea Democratică 1 0
Partidul Popular European din Moldova 1 1
Candidați independenți 21 4

Din 18 consilii orășenești, comunale și sătești, în șapte există o majoritate absolută formată de o singură formațiune politică. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” dețin majoritatea în câte trei consilii locale, iar Partidul Liberal – într-un singur consiliu.

Tabelul indică apartenența politică a consilierilor locali la momentul alegerii în anul 2019 și numele actualilor primari ai localităților, inclusiv afilierea politică și numărul de mandate al acestora obținute în cadrul alegerilor locale începând cu anul 1995. În partea stângă sunt marcate localitățile unde în consiliul local o anumită formațiune politică deține majoritatea absolută.

Primăria Primar Afilierea
Codru CI
Cricova CI
Durlești PPEM
Sîngera PVP
Vadul lui Vodă PSRM
Vatra PSRM
Băcioi ACUM
Bubuieci PL
Budești CI
Ciorescu ACUM
Colonița PSRM
Condrița MPSN
Cruzești PL
Ghidighici USB
Grătiești ACUM
Stăuceni ACUM
Tohatin CI
Trușeni PUN

Primarul general

Primarul general este autoritatea reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal. El este ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii. În calitate de șef al administrației publice municipale poate participa la ședințele consiliului municipal, având dreptul să se pronunțe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

La alegerile locale din 20 octombrie 2019 primar general al municipiului Chișinău a fost ales secretarul pentru ideologie al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, care în turul doi de scrutin l-a depășit pe candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase.

La sfârșitul anului 2021 Ion Ceban a anunțat că părăsește PSRM[3] Ion Ceban părăsește PSRM și creează un nou partid // ea.md și creează un nou proiect politic – Mișcarea Alternativa Națională. În decembrie 2022, la Congresul de constituire MAN, acesta a fost ales președintele noii formațiuni politice.