Rezultatele alegerilor locale generale din 2019

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale. În urma scrutinului au fost aleși 1 108 consilieri raionali și municipali, 10 472 de consilieri orășenești și sătești și 898 de primari. Cele mai multe mandate de consilieri și primari le-au obținut partidele parlamentarePartidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”. Rata de participare la vot la nivel național a fost de 41,73% din numărul total de alegători, în scădere față de scrutinul din 2015.

2015
Consilii raionale și municipale (nivelul II)
Consilii orășenești și sătești (nivelul I)
Primari
Primarul general al municipiului Chișinău

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-a desfășurat al VII-lea scrutin electoral local general de la proclamarea independenței țării. Alegerile la nivel național au fost validate, participarea la vot depășind pragul necesar de 1/4 din alegătorii înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție electorală. Prezența la vot pe țară a fost de 41,73%, iar în municipiul Chișinău aceasta a constituit 36,05%, substanțial mai scăzută decât la alegerile din 2015.

La alegerile pentru funcțiile de consilieri locali și primari au participat în total 28 de partide politice din 46 înregistrate în Republica Moldova, două dintre acestea constituind un bloc electoral, și circa 1 000 de candidați independenți. Pentru desfășurarea alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale – în raioane, în UTA Găgăuzia, în municipiile Chișinău și Bălți. Alegerile nu au putut fi desfășurate în localitățile din stânga Nistrului, teritoriu aflat sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

În 34 de circumscripții electorale de nivelul II, constituite în 32 de raioane și municipiile Chișinău și Bălți, pentru 1 108 mandate de consilieri au concurat 7 994 de candidați propuși de 25 de formațiuni politice, precum și 125 de candidați independenți. În urma alegerilor, 15 formațiuni și 24 de candidați independenți au obținut reprezentare în consiliile raionale și municipale. Trei formațiuni parlamentarePartidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” și Partidul Democrat din Moldova (PDM), au candidați în toate cele 34 de circumscripții de nivelul II, obținând cel mai mare număr de mandate și, respectiv, majoritatea absolută sau relativă în 32 de circumscripții. Alte două formațiuni – Partidul Nostru (PN) și Partidul “Șor” (PPȘ), au obținut majoritatea simplă de mandate în Consiliul municipal Bălți și, respectiv, în Consiliul raional Orhei. Majoritatea obținută de formațiunile politice în consiliile raionale au avut un impact determinant în procesul alegerii președinților raioanelor.

În 896 de circumscripții electorale de nivelul I, pentru participarea la alegerea consilierilor s-au înscris 42 181 de candidați din 26 de formațiuni politice, alături de 893 de candidați independenți. În urma scrutinului, 22 de formațiuni și 510 candidați independenți au obținut mandate de consilieri orășenești și sătești. Cele mai multe mandate de consilieri locali le-au obținut trei partide parlamentare, care au înregistrat candidați în cel mai mare număr de circumscripții. Pe locul patru s-a clasat formațiunea extraparlamentară – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a reușit să promoveze în consiliile locale un număr mai mare de consilieri decât Partidul “Șor”, cu reprezentare parlamentară, deși a înregistrat mai puțini candidați, întru-un număr mai mic de circumscripții.

La cele două tururi de scrutin ale alegerilor ce au avut loc la 20 octombrie și, respectiv, 3 noiembrie 2019, pentru funcțiile de primari în 898 de circumscripții electorale au concurat 3 422 de candidați propuși de 26 de formațiuni politice, alături de 332 de candidați independenți. Primarii aleși în urma exercițiului electoral reprezintă 17 formațiuni politice, iar în 112 localități primarii au fost aleși dintre candidații independenți. Cele mai multe mandate de primari – 261, le-a obținut PDM, care a avut în calitate de candidați cel mai mare număr de primari aflați în exercițiul funcției. Cea mai tensionată competiție electorală s-a dat pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, pe care, în al doilea tur de scrutin, a câștigat-o candidatul PSRM, Ion Ceban, care l-a învins pe candidatul Blocului “ACUM”, Andrei Năstase.

Distribuirea mandatelor

Alegerile pentru funcțiile de consilieri locali s-au desfășurat în baza sistemului electoral proporțional, iar cele pentru funcțiile de primari – în baza sistemului majoritar, în două tururi de scrutin. Capacitatea concurenților de a înregistra candidați în circumscripțiile electorale a corespuns cu numărul de mandate obținute de acestea, ceea ce reprezintă un indicator al potențialului organizatoric și electoral al partidelor. Formațiunile parlamentare, cu excepția Partidului “Șor”, au înregistrat candidați în toate cele 34 de circumscripții de nivelul II, însă niciuna nu a reușit să susțină candidați în toate circumscripțiile electorale de nivelul I.

În urma alegerilor, cel mai mare număr de mandate l-au obținut trei din cele patru formațiuni parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, care au înregistrat și cei mai mulți candidați, reconfirmându-și suportul electoratului, înregistrat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Un singur partid extraparlamentarPartidul Liberal Democrat din Moldova – a reușit să obțină în total mai multe mandate de aleși locali decât Partidul “Șor”, cu reprezentare parlamentară.

Formațiunea II I Primari
Partidul Democrat din Moldova 238 2 646 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 43 247 10
Partidul Socialist din Moldova 0 0
Partidul Legii și Dreptății 0 0 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 0 2 1
Partidul Liberal 4 68 2
Partidul Oamenilor Muncii 0 0 0
Mișcarea “Forța Nouă” 2 10 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 326 2 986 206
Partidul “Șor” 72 516 43
Partidul Verde Ecologist 1 19 1
Partidul Nostru 51 248 24
Partidul Național Liberal 0 12 0
Uniunea Salvați Basarabia 3 61 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 66 547 48
Partidul “Patrioții Moldovei” 9
Partidul Stînga Europeană 0 0 0
Mișcarea Populară Antimafie 0 0 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0 2 0
Partidul “Democrația Acasă” 0 12 2
Partidul Acțiunea Democratică 1 10 0
Partidul Popular Românesc 1 17 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 3 0
Partidul Popular European din Moldova 4 39 2
Partidul Unității Naționale 9 77 7
Partidul Voința Poporului 0 18 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 263 2 413 172
Candidați independenți 24 510 112

Prezența la vot

Rata de participare a alegătorilor la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 a fost de 41,73%, depășind, în fiecare din circumscripțiile electorale, pragul de validare a alegerilor de 1/4 din cetățenii înscriși în listele electorale. În comparație cu alegerile locale anterioare, prezența la vot a scăzut cu peste 7% față de scrutinul din 2015 și cu peste 12% față de alegerile din 2011.

Ora Turul I Turul II 2015 2011
9:30 4,36% 5,01% 8,95% 6,05%
12:30 18,40% 18,61% 25,41% 24,26%
15:30 29,61% 29,14% 34,39% 36,96%
18:30 37,86% 37,82% 42,24% 45,78%
21:00 41,68% 40,34% 49,00% 54,30%

Participarea alegătorilor

Rata de participare la alegerile consilierilor locali și a primarilor variază din cauza specificului organizării administrativ-teritoriale a țării. În acest sens, numărul de alegători care participă la alegerile pentru consiliile raionale/ municipale, orășenești/ sătești și primari este diferit. Cetățenii din UTA Găgăuzia nu votează în circumscripția electorală de nivelul II, ci doar în circumscripțiile unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, în care aleg consilierii locali și primarii. Pe de altă parte, alegătorii din zonele urbane ale municipiilor Chișinău și Bălți nu votează pentru alegerea consiliilor locale, ci doar pentru alegerea celor municipale, în timp ce alegătorii din zonele suburbane ale celor două municipii votează atât pentru primarii suburbiilor, cât și pentru cei ai municipiului.

Consilii de nivelul II Consilii de nivelul I Primari
Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 671 583 2 190 907 2 927 895
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 15 530 12 393 17 450
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 116 305 962 160 1 228 015
Numărul de alegători care au participat la votare 1 115 939 962 003 1 227 821
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 40 493 37 982 27 549
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 075 446 924 021 1 200 272
Rata de participare 41,53% 43,66% 41,69%

Consilii raionale și municipale

Consiliile raionale și municipale sunt autorități reprezentative și deliberative ale populației având responsabilitatea de a soluționa problemele localităților pe care le administrează. Printre cele mai importante responsabilități ale acestora se numără și alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor, care reprezintă raionul sau municipiul în relația cu autoritatea executivă a statului și cu alte organe publice centrale, cu instanțele judecătorești, cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate.

În vederea organizării alegerilor locale generale au fost constituite 36 de circumscripții electorale ale căror hotare au coincis cu cele ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul II – 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și Transnistria. Alegerile pentru consiliile raionale și municipale s-au desfășurat doar în 34 din cele 36 de circumscripții electorale. În circumscripția electorală nr. 36 Găgăuzia nu a fost prevăzută alegerea unui consiliu de nivelul II, întrucât statutul juridic special al regiunii prevede că aceasta are Adunarea Populară în calitate de autoritate reprezentativă proprie, care este aleasă în baza unei legi speciale[1]. În circumscripția electorală nr. 3 Transnistria alegerile nu s-au desfășurat din cauza refuzului administrației regiunii, care se opune organizării oricărui tip de alegeri de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Rezultatele alegerilor în consiliile locale de nivelul II

La alegerile pentru cele 34 de consilii raionale și municipale au participat 25 de formațiuni politice, care au înregistrat 7 994 de candidați, și 125 de candidați independenți. În urma alegerilor, distribuirea celor 1 108 mandate de consilieri a avut loc în conformitate cu metoda lui Victor d’Hondt[2], potrivit căreia numărul de mandate ce le revin concurenților electorali este proporțional cu numărul de voturi acumulate în circumscripțiile respective. Șirul descrescător care stabilește numărul de mandate obținut de concurenții electorali include și numărul de voturi acumulat de fiecare dintre candidații independenți. Specificul metodei d’Hondt este că, oricum, favorizează formațiunile politice în raport cu candidații independenți, mai cu seamă formațiunile cu cele mai multe voturi acumulate. În consecință, mandatele au fost distribuite între 15 formațiuni și 24 de candidați independenți.

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de consilieri raionali și municipali, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Mandate ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 238 21 
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 43 94 
Partidul Socialist din Moldova 0 ↓↑
Partidul Legii și Dreptății 0 ↓↑
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 0
Partidul Liberal 4 88 
Partidul Oamenilor Muncii 0
Mișcarea “Forța Nouă” 2
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 326 167 
Partidul “Șor” 72 72 
Partidul Verde Ecologist 1
Partidul Nostru 51 83 
Partidul Național Liberal 0 ↓↑
Uniunea Salvați Basarabia 3
Partidul Liberal Democrat din Moldova 66 193 
Partidul Stînga Europeană 0 ↓↑
Mișcarea Populară Antimafie 0 ↓↑
Partidul Popular din Republica Moldova 0 ↓↑
Partidul “Democrația Acasă” 0 ↓↑
Partidul Acțiunea Democratică 1
Partidul Popular Românesc 1
Partidul Popular European din Moldova 4 64 
Partidul Unității Naționale 9
Partidul Voința Poporului 0
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 263
Candidați independenți 24 18 
Total 1 108

Datele absolute și procentuale privind voturile acumulate de concurenții electorali în comparație cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Voturi ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 177 811 1,1% 
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 40 591 6,4% 
Partidul Socialist din Moldova 392 0,0% 
Partidul Legii și Dreptății 201 0,1% 
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 561
Partidul Liberal 21 712 10,6% 
Partidul Oamenilor Muncii 211
Mișcarea “Forța Nouă” 5 809
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 291 257 10,5% 
Partidul “Șor” 72 256 6,7% 
Partidul Verde Ecologist 2 248 0,1% 
Partidul Nostru 48 772 6,6% 
Partidul Național Liberal 2 339 0,5% 
Uniunea Salvați Basarabia 6 804
Partidul Liberal Democrat din Moldova 55 275 13,1% 
Partidul Stînga Europeană 469 0,1% 
Mișcarea Populară Antimafie 195 0,3% 
Partidul Popular din Republica Moldova 176 0,6% 
Partidul “Democrația Acasă” 3 003 0,0% 
Partidul Acțiunea Democratică 907
Partidul Popular Românesc 4 535
Partidul Popular European din Moldova 4 872 7,2% 
Partidul Unității Naționale 16 120
Partidul Voința Poporului 4 134
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 253 010
Candidați independenți 61 786 2,6% 
Total 1 075 446 16,4% 

Numărul de circumscripții și de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate și de consilii în care au obținut reprezentare în urma scrutinului electoral.

Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 1 084 238
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 726 43
Partidul Socialist din Moldova 20 0
Partidul Legii și Dreptății 20 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 26 0
Partidul Liberal 423 4
Partidul Oamenilor Muncii 18 0
Mișcarea “Forța Nouă” 54 2
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1 109 326
Partidul “Șor” 840 72
Partidul Verde Ecologist 102 1
Partidul Nostru 655 51
Partidul Național Liberal 148 0
Uniunea Salvați Basarabia 208 3
Partidul Liberal Democrat din Moldova 654 66
Partidul Stînga Europeană 31 0
Mișcarea Populară Antimafie 19 0
Partidul Popular din Republica Moldova 16 0
Partidul “Democrația Acasă” 106 0
Partidul Acțiunea Democratică 26 1
Partidul Popular Românesc 111 1
Partidul Popular European din Moldova 156 4
Partidul Unității Naționale 291 9
Partidul Voința Poporului 158 0
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 993 263
Candidați independenți 125 24
Total 8 119 1 108

Reprezentarea politică a partidelor în consilii

Alegerile în consiliile locale, desfășurate în baza sistemului electoral proporțional, pe liste de candidați înregistrate de partide, permit evaluarea suportului politic al cetățenilor pentru formațiunile politice. Din acest punct de vedere, rezultatele alegerilor pentru consiliile raionale și municipale din 20 octombrie le-au repetat, de fapt, pe cele de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 27,1% din voturile cetățenilor (fără suportul cetățenilor din Găgăuzia, care a reprezentat ~4%) versus 31,2% de voturi obținute la alegerile parlamentare; Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” – 23,5% versus 26,8% de voturi la parlamentare, care includ și ~4% a voturilor diasporei; Partidul “Șor” – 6,7% versus 8,3%. Dintre partidele parlamentare doar Partidul Democrat din Moldova a obținut la alegerile pentru consiliile raionale și municipale un vot politic mai modest decât la cele parlamentare – 16,5% versus 23,6%, explicația având la bază pierderea influenței fostul ei lider – Vlad Plahotniuc, care a părăsit țara în iunie 2019. Compararea rezultatelor alegerilor pentru consiliile de nivelul II cu cele de la alegerile parlamentare arată că formațiunile parlamentare au reușit să-și fidelizeze segmente ale electoratului care sunt relativ stabile.

Reieșind din rezultatele alegerilor, important este că cele patru formațiuni parlamentare au obținut cele mai multe mandate de consilieri raionali și municipali – în total ~81%. PSRM a înregistrat o creștere de aproximativ două ori a numărului de mandate de consilieri – 326 de mandate față de 159 la alegerile locale generale din 2015. Blocul “ACUM”, în pofida primei sale participări la alegerile locale, s-a clasat pe locul doi, având 263 de mandate și, la fel ca și PSRM, este reprezentat în toate cele 34 de consilii. PDM practic a repetat rezultatul de la alegerile precedente, ocupând poziția a treia cu 238 de mandate fiind reprezentat în 33 de consilii, excepție fiind municipiul Bălți, unde majoritatea absolută a fost câștigată de Partidul Nostru. Partidul “Șor” a înregistrat liste de candidați în toate circumscripțiile de nivelul II, cu excepția circumscripției nr. 23 Nisporeni, la fel ca și în cazul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, pentru a evita concurența cu PDM, obținând 72 de mandate în toate cele 33 de consilii, dintre care majoritatea absolută de 22 de mandate în Consiliul raional Orhei.

Lipsa de coeziune între cele 10 partide unioniste, promotoare ale idealului unirii Republicii Moldova cu România – Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale, Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Popular Românesc, Partidul “Democrația Acasă”, Partidul Național Liberal, Partidul Verde Ecologist, Partidul Acțiunea Democratică și Mișcarea Populară Antimafie, a împiedicat formațiunile respective să asigure o reprezentare adecvată a segmentului electoral respectiv. În consecință, formațiunile unioniste au reușit să acumuleze împreună 10,5% din voturile alegătorilor, obținând 85 de mandate de consilieri raionali și municipali – 7,7%, mult sub potențialul electoral estimat de cercetările sociologice. Rezultatul menționat a determinat lansarea în perioada postelectorală a unui șir de apeluri în favoarea consolidării unui pol politic unionist cu participarea tuturor formațiunilor de pe segmentul respectiv, urmând ca acesta să-și coordoneze acțiunile în viitoarele campanii electorale.

Reprezentarea politică a partidelor în consiliile raionale a avut un impact major asupra procesului de alegere a conducerii raioanelor. În șase din cele 32 de consilii, majoritatea absolută de mandate a fost obținută de o singură formațiune politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în patru consilii raionale – Briceni, Dondușeni, Ocnița și Taraclia, Partidul Democrat din Moldova – în Nisporeni și Partidul “Șor” – în Orhei. În celelalte 26 de raioane formațiunile politice au obținut majoritatea relativă: Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” în 11 raioane, PSRM – 10, PDM – 5, ceea ce a determinat coalizarea acestora cu fracțiunile celorlalte partide pentru alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor cu majoritatea simplă de voturi.

Tabelul indică apartenența politică a consilierilor municipali și raionali aleși. În partea stângă sunt marcate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II unde o anumită formațiune politică deține majoritatea absolută.

Chișinău
Regiunea Nord
Bălți
Briceni
Dondușeni
Drochia
Edineț
Fălești
Florești
Glodeni
Ocnița
Rîșcani
Sîngerei
Soroca
Regiunea Centru
Anenii Noi
Călărași
Criuleni
Dubăsari
Hîncești
Ialoveni
Nisporeni
Orhei
Rezina
Strășeni
Șoldănești
Telenești
Ungheni
Regiunea Sud
Basarabeasca
Cahul
Cantemir
Căușeni
Cimișlia
Leova
Ștefan Vodă
Taraclia
Circumscripția PDM PCRM PL MFN PSRM PPȘ PVE PN USB PLDM PAD PPR PPEM PUN ACUM CI Total
Chișinău 2 1 3 1 22 2 1 19 51
Bălți 7 1 23 1 3 35
Anenii Noi 9 1 10 2 3 8 33
Basarabeasca 4 1 8 1 1 3 5 4 27
Briceni 7 2 18 1 1 3 1 33
Cahul 8 1 10 1 1 1 13 35
Cantemir 6 1 10 1 2 2 11 33
Călărași 6 9 2 1 2 1 11 1 33
Căușeni 8 4 7 1 6 7 33
Cimișlia 7 1 7 2 2 3 10 1 33
Criuleni 6 2 6 1 1 3 2 11 1 33
Dondușeni 3 16 1 2 2 3 27
Drochia 5 2 11 2 4 1 7 1 33
Dubăsari 5 2 12 1 5 2 27
Edineț 7 1 13 2 2 4 4 33
Fălești 7 1 9 2 5 1 7 1 33
Florești 12 1 11 1 1 6 1 33
Glodeni 10 1 7 3 5 2 5 33
Hîncești 11 7 1 1 12 3 35
Ialoveni 8 1 3 1 3 1 16 33
Leova 7 1 6 1 1 4 7 27
Nisporeni 19 1 2 1 1 8 1 33
Ocnița 3 4 18 2 1 5 33
Orhei 3 3 22 1 5 1 35
Rezina 6 1 8 2 1 1 8 27
Rîșcani 8 1 14 1 3 1 5 33
Sîngerei 6 2 10 2 2 3 1 1 6 33
Soroca 9 2 1 12 1 2 5 1 33
Strășeni 9 1 4 1 7 1 10 33
Șoldănești 12 1 6 2 1 5 27
Ștefan Vodă 9 1 9 1 11 2 33
Taraclia 1 3 18 3 2 27
Telenești 6 1 4 3 6 12 1 33
Ungheni 9 2 9 2 2 1 8 2 35
Total 238 43 4 2 326 72 1 51 3 66 1 1 4 9 263 24 1 108

Participarea alegătorilor (consilii de nivelul II)

La alegerile pentru consiliile raionale și municipale participă cetățenii domiciliați sau care au reședință în localitățile din circumscripțiile electorale respective, cu excepția celor din UTA Găgăuzia, care își aleg reprezentanții în Adunarea Populară în conformitatea cu prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Datele privind participarea la vot reflectă scăderea ratei de participare la alegerile din 2019 față de cea din 2015.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 671 583
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 15 530 (0,6%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 116 305
Numărul de alegători care au participat la votare 1 115 939
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 40 493 (3,6%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 075 446
Rata de participare 41,53%

Consilii orășenești și sătești

Consiliile orășenești și sătești sunt autorități reprezentative și deliberative ale populației, având responsabilitatea de a soluționa problemele localităților pe care le administrează. Alegerile pentru cele 896 de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, la fel ca și pentru consiliile raionale și municipale de nivelul II, au loc în baza sistemului electoral proporțional. Distribuirea celor 10 472 de mandate în fiecare circumscripție electorală s-a efectuat în baza metodei d’Hondt.

Rezultatele alegerilor în consiliile de nivelul I

Alegerile pentru consiliile orășenești și sătești au un caracter bivalent – politic și administrativ. Principalii actori electorali – partidele politice – au propus aproape 98% din cei 43 074 de candidați pentru consiliile locale. Ca și în cazul alegerilor pentru consiliile de nivelul II, cei mai mulți candidați au fost înregistrați de către formațiunile parlamentare, care au și obținut cel mai mare număr – 81,8% din mandate de consilieri locali. Candidații independenți, în număr de 893, au obținut 510 mandate, fiind reprezentați în 226 de consilii.

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de consilieri orășenești și sătești, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Mandate ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 2 646 164 
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 247 931 
Partidul Legii și Dreptății 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 2
Partidul Liberal 68 661 
Partidul Oamenilor Muncii 0
Mișcarea “Forța Nouă” 10
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2 986 1 693 
Partidul “Șor” 516 498 
Partidul Verde Ecologist 19 14 
Partidul Nostru 248 544 
Partidul Național Liberal 12 11 
Uniunea Salvați Basarabia 61
Partidul Liberal Democrat din Moldova 547 2 218 
Partidul “Patrioții Moldovei” 9
Partidul Stînga Europeană 0
Mișcarea Populară Antimafie 0
Partidul Popular din Republica Moldova 2 26 
Partidul “Democrația Acasă” 12 12 
Partidul Acțiunea Democratică 10
Partidul Popular Românesc 17
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 3
Partidul Popular European din Moldova 39 474 
Partidul Unității Naționale 77
Partidul Voința Poporului 18
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 2 413
Candidați independenți 510 138 
Total 10 472 92 

Datele absolute și procentuale privind voturile acumulate de concurenții electorali în comparație cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Voturi ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 187 310 1,6% 
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 28 487 7,9% 
Partidul Legii și Dreptății 68
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 91
Partidul Liberal 8 558 7,3% 
Partidul Oamenilor Muncii 64
Mișcarea “Forța Nouă” 1 394
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 227 875 12,4% 
Partidul “Șor” 58 440 5,8% 
Partidul Verde Ecologist 1 980 0,1% 
Partidul Nostru 27 997 5,2% 
Partidul Național Liberal 1 701 0,3% 
Uniunea Salvați Basarabia 6 844
Partidul Liberal Democrat din Moldova 46 824 17,2% 
Partidul “Patrioții Moldovei” 1 404 0,1% 
Partidul Stînga Europeană 72 0,1% 
Mișcarea Populară Antimafie 205 0,2% 
Partidul Popular din Republica Moldova 415 0,5% 
Partidul “Democrația Acasă” 1 668 0,1% 
Partidul Acțiunea Democratică 1 129
Partidul Popular Românesc 2 738
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 437
Partidul Popular European din Moldova 3 885 5,5% 
Partidul Unității Naționale 9 489
Partidul Voința Poporului 2 749
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 196 887
Candidați independenți 105 310 3,5% 
Total 924 021 12,9% 

Numărul de circumscripții și de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate și de consilii în care au obținut reprezentare în urma scrutinului electoral.

Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 8 148 2 646
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2 932 247
Partidul Legii și Dreptății 10 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 18 2
Partidul Liberal 945 68
Partidul Oamenilor Muncii 25 0
Mișcarea “Forța Nouă” 81 10
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 9 131 2 986
Partidul “Șor” 4 795 516
Partidul Verde Ecologist 213 19
Partidul Nostru 2 058 248
Partidul Național Liberal 179 12
Uniunea Salvați Basarabia 521 61
Partidul Liberal Democrat din Moldova 2 796 547
Partidul “Patrioții Moldovei” 41 9
Partidul Stînga Europeană 8 0
Mișcarea Populară Antimafie 41 0
Partidul Popular din Republica Moldova 50 2
Partidul “Democrația Acasă” 129 12
Partidul Acțiunea Democratică 160 10
Partidul Popular Românesc 189 17
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 33 3
Partidul Popular European din Moldova 355 39
Partidul Unității Naționale 697 77
Partidul Voința Poporului 325 18
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 8 301 2 413
Candidați independenți 893 510
Total 43 074 10 472

Majorități absolute în consiliile locale

În calitatea lor de autorități reprezentative și deliberative ale populației, consiliile locale adoptă hotărâri cu o majoritate absolută (simplă) de voturi, adică cu votul a mai mult de jumătate din numărul consilierilor aleși. În urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în 489 din 896 de consilii municipale, orășenești, comunale și sătești au fost constituite majorități absolute de consilieri, reprezentând în proporție de peste 50% aceleași formațiuni politice.

Formațiunea Consilii
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 174
Partidul Democrat din Moldova 172
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 88
Partidul “Șor” 24
Partidul Liberal Democrat din Moldova 21
Partidul Nostru 3
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2
Partidul Unității Naționale 2
Partidul Liberal 1
Partidul Popular Românesc 1
Partidul “Patrioții Moldovei” 1

Participarea alegătorilor (consilii de nivelul I)

La alegerile pentru consiliile locale în circumscripțiile de nivelul I nu participă cetățenii din zonele urbane ale municipiilor Chișinău și Bălți. Acest lucru a și provocat o scădere, în comparație cu alte tipuri de alegeri, a numărului de alegători înscriși în listele electorale.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 190 907
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 12 393 (0,6%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 962 160
Numărul de alegători care au participat la votare 962 003
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 37 982 (3,9%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 924 021
Rata de participare 43,66%

Primari

Primarii sunt autoritatea reprezentativă a populației și executivă a consiliilor locale. La alegerile locale generale din 2019 au fost aleși 898 de primari în toate cele 896 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I – sate, comune, orașe și municipii, și în două unități administrativ-teritoriale de nivelul II – municipiile Chișinău și Bălți.

Rezultatele alegerilor primarilor

La alegerile pentru funcțiile de primari în cele 898 de circumscripții electorale au fost înregistrați 3 754 de candidați, dintre care 9% au candidat ca independenți. În urma scrutinului, Partidul Democrat din Moldova a obținut cele mai multe mandate de primari, deși cu 26 mai puține decât în 2015. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova s-a clasat pe a doua poziție după numărul de mandate, îmbunătățindu-și performanța de aproximativ patru ori, față de cea din 2015, când era în opoziție fiind cea mai mare fracțiune parlamentară. Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, aflat la prima sa competiție electorală, a reușit să obțină 172 de mandate de primari, performanța respectivă fiind depășită doar de Partidul Democrat Agrar din Moldova în 1995 și Partidul Liberal Democrat din Moldova în 2011, care la primele lor alegeri locale au reușit să obțină rezultate mai bune de pe poziții de partide de guvernământ.

Și în cazul alegerii primarilor, se observă corelația foarte puternică dintre capacitatea formațiunilor politice de a înregistra candidați și numărul de mandate obținute în fiecare dintre cele două tururi de scrutin. Cei 332 de candidați independenți au obținut 112 mandate de primari, clasându-se pe a doua poziție, după PDM, în privința ratei de eficiență – (mandate obținute) / (candidați înregistrați): 34% versus 40%.

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de primari, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Mandate ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 261 26 
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 10 67 
Partidul Socialist din Moldova 0
Partidul Legii și Dreptății 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 1
Partidul Liberal 2 49 
Partidul Oamenilor Muncii 0
Mișcarea “Forța Nouă” 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 206 154 
Partidul “Șor” 43 42 
Partidul Verde Ecologist 1
Partidul Nostru 24 20 
Partidul Național Liberal 0
Uniunea Salvați Basarabia 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 48 239 
Partidul Stînga Europeană 0
Mișcarea Populară Antimafie 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0
Partidul “Democrația Acasă” 2
Partidul Acțiunea Democratică 0
Partidul Popular Românesc 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 0
Partidul Popular European din Moldova 2 25 
Partidul Unității Naționale 7
Partidul Voința Poporului 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 172
Candidați independenți 112 45 
Total 898 ↓↑

Numărul de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate obținute în urma celor două tururi de scrutin.

Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 645 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 195 10
Partidul Socialist din Moldova 1 0
Partidul Legii și Dreptății 1 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 2 1
Partidul Liberal 76 2
Partidul Oamenilor Muncii 3 0
Mișcarea “Forța Nouă” 9 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 756 206
Partidul “Șor” 473 43
Partidul Verde Ecologist 16 1
Partidul Nostru 148 24
Partidul Național Liberal 14 0
Uniunea Salvați Basarabia 40 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 216 48
Partidul Stînga Europeană 3 0
Mișcarea Populară Antimafie 2 0
Partidul Popular din Republica Moldova 5 0
Partidul “Democrația Acasă” 11 2
Partidul Acțiunea Democratică 8 0
Partidul Popular Românesc 16 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 2 0
Partidul Popular European din Moldova 22 2
Partidul Unității Naționale 55 7
Partidul Voința Poporului 23 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 680 172
Candidați independenți 332 112
Total 3 754 898

Datele privind distribuția mandatelor obținute de concurenții electorali pe unități administrativ-teritoriale.

Formațiunea Municipii Orașe Comune Sate Total
Partidul Democrat din Moldova 1 4 115 141 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 7 3 10
Partidul Socialist din Moldova 0
Partidul Legii și Dreptății 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 1 1
Partidul Liberal 2 2
Partidul Oamenilor Muncii 0
Mișcarea “Forța Nouă” 1 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 4 13 100 89 206
Partidul “Șor” 1 1 28 13 43
Partidul Verde Ecologist 1 1
Partidul Nostru 1 8 10 5 24
Partidul Național Liberal 0
Uniunea Salvați Basarabia 1 3 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 3 16 29 48
Partidul Stînga Europeană 0
Mișcarea Populară Antimafie 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0
Partidul “Democrația Acasă” 1 1 2
Partidul Acțiunea Democratică 0
Partidul Popular Românesc 1 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 0
Partidul Popular European din Moldova 2 2
Partidul Unității Naționale 1 2 4 7
Partidul Voința Poporului 1 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 5 60 107 172
Candidați independenți 4 6 32 70 112
Total 11 44 376 467 898

Afilierea politică a primarilor

Afilierea politică a primarilor aleși reflectă un șir de particularitățile legate de potențialul organizatoric, administrativ și financiar al partidelor politice, pliat pe preferințele politice și geopolitice tradiționale ale alegătorilor din localitățile cu o populație eterogenă din punct de vedere etnic și lingvistic.

Din această perspectiva, constatăm că în regiunea de nord, tradițional, sunt puternice pozițiile partidelor de stânga, care pledează în favoarea consolidării independenței Republicii Moldova și integrarea țării în spațiul eurasiatic. Guvernarea unicoloră, din perioada 2016–2019, a Partidului Democrat din Moldova a lăsat o amprentă puternică asupra schimbării afilierii politice a primarilor, datorită utilizării specifice a potențialului său administrativ și financiar imens, orientat spre impunerea convertirii apartenenței politice a mai mult de 1/3 a primarilor aleși în 2015. În consecință, la alegerile locale din 20 octombrie 2019 PDM a reușit, inclusiv din inerție, să obțină cel mai număr de primari în regiunea respectivă – 107 (34%) din 315. Pe a doua poziție s-a clasat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 96 de primari, iar pe poziția a treia – Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” cu 39 de primari. În regiunea de nord a țării un loc aparte îi revine Partidului Nostru, care din 2015 a reușit să-și promoveze candidații în funcția de primar al municipiului Bălți – cel mai important centru urban din nordul țării, pentru al treilea mandat consecutiv.

În regiunea de centru a țării, PDM deține, de asemenea, prima poziție la numărul de primari aleși – 115 (32,5%) din 354, factorii fiind aceiași. Pe locul doi s-a clasat Blocul “ACUM” – 77 de primari, poziția a treia revenindu-i PSRM – 54. Scorul relativ modest al PSRM se explică prin faptul că, în mod tradițional, alegătorii din zona de centru a țării sunt înclinați să susțină partidele politice de orientare pro-europeană, inclusiv pe cele ce pledează în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. În zona de centru, la fel ca în zona de nord, o singură formațiune politică – Partidul “Șor”, a reușit să-și afirme poziția dominantă în raionul Orhei, unde a obținut 29 de mandate de primari din 38. Acest rezultat al PPȘ se datorează în mare parte transformării alegătorilor în clienți ai așa-ziselor “magazine sociale”, practicante a comerțului cu discount, patronate de partidul respectiv prin intermediul unor organizații afiliate, făcând uz de reglementările legale vag formulate.

În regiunea de sud întâietatea la numărul de primari aleși este deținută de Blocul electoral “ACUM”, care la primul exercițiu electoral local a reușit să obțină 51 (27,7%) de mandate din 184. Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor au obținut același număr de mandate de primar – 39. Specificul zonei de sud este caracterizat de populația de alegători eterogenă din punct de vedere etnic, cu preferințe politice și geopolitice opuse. Drept exemplu servește raionul Taraclia, populat de etnici bulgari. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia reprezintă o regiune de dezvoltarea aparte, deși este amplasată în sudul țării. Tradițional, alegătorii găgăuzi votează partidele de stângă, promotoare ale integrării eurasiatice, lucru reconfirmat la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, când PSRM a obținut 13 (50%) mandate de primari din 26, candidații independenți – 9, iar celelalte formațiuni politice – 4 mandate.

În general, alegerile pentru funcțiile de primari au un caracter preponderent administrativ, calitățile manageriale ale primarilor valorând pentru cetățeni mai mult decât afilierea lor politică pentru cetățenii. În acest sens, excepție poate fi considerat cazul alegerilor pentru funcția de primar general al capitalei – municipiul Chișinău, unde factorul politic este adesea mai important decât cel administrativ.

Tabelul indică apartenența politică a primarilor, pe regiuni și unități administrativ-teritoriale de nivelul II. În partea stângă este indicată culoarea politică a primarului centrului administrativ.

Chișinău
Regiunea Nord
Bălți
Briceni
Dondușeni
Drochia
Edineț
Fălești
Florești
Glodeni
Ocnița
Rîșcani
Sîngerei
Soroca
Regiunea Centru
Anenii Noi
Călărași
Criuleni
Dubăsari
Hîncești
Ialoveni
Nisporeni
Orhei
Rezina
Strășeni
Șoldănești
Telenești
Ungheni
Regiunea Sud
Basarabeasca
Cahul
Cantemir
Căușeni
Cimișlia
Leova
Ștefan Vodă
Taraclia
UTA Găgăuzia
Găgăuzia

Numele primarilor aleși ai centrelor administrative, inclusiv rezultatul în primul tur de scrutin, afilierea politică și numărul de mandate al acestora obținute în cadrul alegerilor locale începând cu 1995. În partea stângă sunt marcate localitățile unde în consiliul local o anumită formațiune politică deține majoritatea absolută.

Primăria Primar Afilierea
Chișinău PSRM
Bălți PN
Anenii Noi PSRM
Basarabeasca CI
Briceni PSRM
Cahul CI
Cantemir PN
Călărași ACUM
Căușeni ACUM
Cimișlia ACUM
Criuleni PSRM
Dondușeni PN
Drochia PN
Cocieri CI
Edineț CI
Fălești PN
Florești PSRM
Glodeni PN
Hîncești PDM
Ialoveni CI
Leova PLDM
Nisporeni PDM
Ocnița PSRM
Orhei PPȘ
Rezina PPEM
Rîșcani PN
Sîngerei PUN
Soroca PSRM
Strășeni CI
Șoldănești PLDM
Ștefan Vodă CI
Taraclia PPȘ
Telenești PLDM
Ungheni CI
Comrat PSRM

Candidați aflați în exercițiul funcției

De-a lungul celor șapte scrutine locale, desfășurate începând cu 1995, s-a stabilit că, în general, mai mult de 3/4 din primarii aflați în exercițiul funcției candidează pentru un nou mandat la alegerile ordinare. Statisticile menționate au fost reconfirmate și la exercițiul electoral din 20 octombrie 2019, când din cei 898 de primari aleși în 2015, inclusiv 29 aleși în cadrul alegerilor noi, s-au înregistrat în calitate de candidați pentru un nou mandat de primar 766 de persoane (85,3%).

Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 329 227
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 130 101
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 115 79
Partidul Liberal Democrat din Moldova 43 28
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 21 6
Partidul Nostru 16 11
Partidul Popular European din Moldova 8 2
Partidul Unității Naționale 6 2
Partidul Liberal 5 1
Uniunea Salvați Basarabia 3 1
Partidul Popular Românesc 2 1
Partidul Verde Ecologist 1 0
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 1 0
Candidați independenți 86 69
Total 766 528

Schimbarea conducerii primăriilor

Datele statistice arată că de la un scrutin la altul, ~50–60% din primarii aflați în exercițiul funcției sunt realeși. Acest lucru este confirmarea faptului că dintre instituțiile publice, primăriile se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor. La alegerile locale din 2019 au fost realeși în funcție 528 de primari (58,8%), ceea ce însemnă că dețin o vastă experiență administrativă. Prestigiul primarilor face ca partidele politice să fie mult mai interesate în asocierea cu aceștia și nu invers. Pentru ca afilierea politică a primarilor să-și aibă rostul, partidele politice aflate la guvernare condiționează adesea susținerea financiară pentru primării de culoarea politică a primarilor. Faptul menționat explică, în mare parte, și fenomenul migrației politice în masă a primarilor, observat mai cu seamă în mandatul din perioada 2015–2019.

Circumscripția Realeși Reveniți Noi
Chișinău 11 0 8
Bălți 1 1 1
Anenii Noi 12 1 13
Basarabeasca 6 0 1
Briceni 22 0 6
Cahul 21 2 14
Cantemir 12 1 14
Călărași 16 2 10
Căușeni 17 3 7
Cimișlia 11 2 10
Criuleni 13 3 9
Dondușeni 17 0 5
Drochia 16 4 8
Dubăsari 10 0 1
Edineț 25 1 6
Fălești 17 2 14
Florești 25 2 13
Glodeni 12 2 5
Hîncești 29 4 6
Ialoveni 14 1 10
Leova 11 1 13
Nisporeni 14 0 9
Ocnița 14 1 6
Orhei 4 1 33
Rezina 13 3 9
Rîșcani 22 0 6
Sîngerei 14 0 12
Soroca 22 2 11
Strășeni 15 4 8
Șoldănești 14 3 6
Ștefan Vodă 11 0 12
Taraclia 9 0 6
Telenești 17 2 12
Ungheni 23 0 10
Găgăuzia 18 1 7
Regiunea Nord 207 15 93
Regiunea Centru 194 24 136
Regiunea Sud 98 9 77
Total / Mediu 528 49 321

Participarea alegătorilor (primari)

La alegerile pentru funcția de primar, cetățenii din zonele suburbane ale municipiilor Chișinău și Bălți, spre deosebire de celelalte circumscripții, aleg câte doi candidați – primarii localităților suburbane și primarii municipiilor respective. La fel ca în situația alegerilor din cadrul consiliilor locale, participarea cetățenilor la alegerile primarilor în anul 2019 a fost semnificativ mai scăzută decât cea din 2015.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 927 895
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 17 450 (0,6%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 228 015
Numărul de alegători care au participat la votare 1 227 821
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 27 549 (2,2%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 200 272
Rata de participare 41,69%

Primarul general al municipiului Chișinău

Primarul general al municipiului Chișinău este autoritatea reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal, ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii.

Rezultatele alegerilor primarului general

Funcția de primar general a devenit excesiv de politizată începând cu alegerile din 2003, când Partidul Comuniștilor din Republica Moldova deținea majoritatea constituțională în Parlament și controlul asupra tuturor instituțiilor importante ale statului, cu excepția primăriei capitalei. Primăria municipiului Chișinău era percepută de alegători drept ultimul garant împotriva dominației absolute a unei singure formațiuni politice. În ultimul deceniu, începând cu scrutinul din 2011, politizarea alegerilor pentru funcția de primar general a căpătat o conotație geopolitică în contextul competiției dintre forțele politice pro-europene și cele eurasiatice.

Rezultatele alegerilor din 2019 au întrerupt tradiția potrivit căreia alegătorii municipiului Chișinău se mobilizează pentru a nu admite victoria candidaților partidelor de stânga, de orientare eurasiatică. Pentru prima oară în istoria alegerilor din Chișinău, scrutinul electoral a fost câștigat de candidatul unei forțe politice de stânga, care prin documentele sale statutare prevede integrarea Republicii Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică. Este adevărat că pentru a fi ales în funcția de primar, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, a eliminat din retorica sa electorală elementele de ordin politic/ geopolitic, concentrându-se pe aspecte strict administrative, promițând în plus să-și suspende calitatea de membru al PSRM pe perioada exercitării funcției de primar. În acest mod, candidatul socialiștilor a reușit să inverseze rezultatele alegerilor noi ale primarului municipiului Chișinău din mai-iunie 2018, învingându-l în cel de al doilea tur de scrutin pe candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase.

Un factor care a contribuit la înfrângerea candidatului Blocului “ACUM” a fost cel legat de retorica cercurilor unioniste lansată în spațiul public precum că nu există nici o diferență dintre candidații PSRM și ACUM, odată ce formațiunile respective au constituit o alianță de guvernare temporară, etichetată pro-rusească, pentru eliminarea de pe scena politică a liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, considerat un impediment în calea intereselor Rusiei în Republica Moldova. În aceeași ordine de idei, este de menționat că la alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău partida unionistă a fost reprezentată de opt candidați, cel mai bun rezultat – 10,2% – fiind obținut de ex-primarul, Dorin Chirtoacă, care a câștigat alegerile pentru primăria Chișinău de trei ori consecutiv în scrutinele locale precedente.

Concurentul Voturi Voturi
Ion Ceban PSRM 90 591 40,19% 123 807 52,39%
Teodor Cârnaț PVP 1 908 0,85%
Valeriu Munteanu USB 1 710 0,76%
Valerii Klimenco PPȘ 6 859 3,04%
Victor Chironda MFN 6 147 2,73%
Vitalie Voznoi PSE 358 0,16%
Dumitru Țîra PPEM 819 0,36%
Vitalie Marinuța PVE 1 001 0,44%
Andrei Năstase ACUM 70 056 31,08% 112 514 47,61%
Lilia Ranogaeț PNL 620 0,28%
Alexandru Fetescu PLDM 1 235 0,55%
Dorin Chirtoacă PL 22 885 10,15%
Ivan Diacov PN 2 252 1,00%
Vladimir Cebotari PDM 5 504 2,44%
Octavian Țîcu PUN 10 739 4,76%
Serghei Toma POM 306 0,14%
Vlad Țurcanu PPR 1 816 0,81%
Boris Volosatîi PPDA 591 0,26%

Participarea alegătorilor (primarul general)

Participarea la alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, desfășurate în termen, a fost cea mai scăzută din ultimii 20 de ani. Doar la primele alegeri pentru funcția de primar din 1995 rata de participate a fost mai mică, alegerile fiind atunci invalidate, iar primarul a fost numit prin decret prezidențial. Important este factorul mobilizării mai înalte a alegătorilor în al doilea tur de scrutin, rata de participare fiind mai înaltă decât în primul tur în toate cele patru scrutine din ultimii 8 ani.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 633 551
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 4 503 (0,7%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 229 909
Numărul de alegători care au participat la votare 229 898
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 4 501 (2,0%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 225 397
Rata de participare 36,03%