Pagina principală: Diferență între versiuni

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
(Fenomenul migrării politice a primarilor)
Linia 32: Linia 32:
 
===Fenomenul migrării politice a primarilor===
 
===Fenomenul migrării politice a primarilor===
 
<div class="hlink">[[Fenomenul migrării politice a primarilor între anii 2015–2019]]</div>
 
<div class="hlink">[[Fenomenul migrării politice a primarilor între anii 2015–2019]]</div>
După trecerea [[Partidul Democrat din Moldova|Partidului Democrat din Moldova]] (PDM) în opoziție în iunie 2019, 134 de primari au părăsit partidul, revenind fie la afilierea politică din 2015 sau aderând la [[Lista partidelor politice din Republica Moldova|alte partide]]. De remarcat exodul primarilor din PDM, s-a produs după ce în anii 2015–2019 a avut loc un fenomen invers de o amploare fără precedent în istoria recentă a țării, de migrare a primarilor către PDM, pe atunci [[Guvernul Pavel Filip|aflat la guvernare]]. În perioada respectivă, ca urmare a presiunilor exercitate de către partidului de guvernământ, dar și de către organele de drept, mai mult de jumătate din primari [[Fenomenul migrării politice a primarilor între anii 2015–2019|și-au schimbat afilierea politică]], prin intermediul unor demersuri colective sau de o manieră mai discretă. Conform datelor disponibile public și verificabile, din cei 898 de primari aleși cel puțin '''464 și-au schimbat afilierea politică''' în această perioadă.
+
După trecerea [[Partidul Democrat din Moldova|Partidului Democrat din Moldova]] (PDM) în opoziție în iunie 2019, 134 de primari au părăsit partidul, revenind fie la afilierea politică din 2015 sau aderând la [[Lista partidelor politice din Republica Moldova|alte partide]]. De remarcat exodul primarilor din PDM, s-a produs după ce în anii 2015–2019 a avut loc un fenomen invers de o amploare fără precedent în istoria recentă a țării, de migrare a primarilor către PDM, pe atunci [[Guvernul Pavel Filip|aflat la guvernare]]. În perioada respectivă, ca urmare a presiunilor exercitate de către partidului de guvernământ, dar și de către organele de drept, mai mult de jumătate din primari [[Fenomenul migrării politice a primarilor între anii 2015–2019|și-au schimbat afilierea politică]], prin intermediul unor demersuri colective sau de o manieră mai discretă. Conform datelor disponibile public și verificabile, din cei 898 de primari aleși cel puțin '''464 primari și-au schimbat afilierea politică''' între anii 2015-2019.
  
 
===Circumscripții electorale===
 
===Circumscripții electorale===

Versiunea de la data 11 octombrie 2019 14:31

alegeri.md își propune să reflecte în mod imparțial, echidistant și detaliat desfășurarea procesului electoral pe toate dimensiunile acestuia, și astfel să contribuie la educarea electorală și civică a cetățenilor, precum și la responsabilizarea aleșilor și a instituțiilor elective ale statului.

Alegeri locale

1. Sesizare cu privire la agitația electorală
2. Acțiuni de corupere a alegătorilor
3. Formular pentru observatorii acreditați
4. Implicarea Bisericii în procesul electoral
5. Verificarea rapoartelor financiare
6. Nerespectarea cotei minime de 40% în liste

Primarii orașelor (municipiilor), satelor (comunelor) și consilierii în consiliile raionale, orășenești (municipale) și sătești (comunale) se aleg prin vot universal egal direct secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Data alegerilor locale generale sau anticipate se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară. Cetățenii vor alege 898 de primari și 11,580 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești) pentru un mandat de patru ani, după ce mandatul precedent al acestora a expirat la 14 iunie 2019. Pentru ca alegerile să fie validate trebuie să voteze cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție.

Alegătorii vor vota consilierii și primarii doar din unitatea administrativ-teritorială în care sunt domiciliați. În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, el votează în localitatea în care își are reședința. Se consideră câștigător candidatul care a acumulat mai mult de jumătate din voturi. Dacă niciun candidat nu a acumulat majoritatea simplă a voturilor, peste două săptămâni, respectiv la 3 noiembrie 2019, va fi organizat al doilea tur de scrutin, unde participă primii doi candidați care au acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur.

În cadrul scrutinului local va fi ales și primarul general al municipiului Chișinău și 51 de consilieri din Consiliul municipal. Pentru funcția de primar general concurează 19 candidați, desemnați de 18 partide politice și un bloc electoral, în timp ce pentru funcția de consilier municipal s-au înscris candidații de pe listele a 18 partide politice și a unui bloc electoral, precum și doi candidați independenți.

Fenomenul migrării politice a primarilor

După trecerea Partidului Democrat din Moldova (PDM) în opoziție în iunie 2019, 134 de primari au părăsit partidul, revenind fie la afilierea politică din 2015 sau aderând la alte partide. De remarcat exodul primarilor din PDM, s-a produs după ce în anii 2015–2019 a avut loc un fenomen invers de o amploare fără precedent în istoria recentă a țării, de migrare a primarilor către PDM, pe atunci aflat la guvernare. În perioada respectivă, ca urmare a presiunilor exercitate de către partidului de guvernământ, dar și de către organele de drept, mai mult de jumătate din primari și-au schimbat afilierea politică, prin intermediul unor demersuri colective sau de o manieră mai discretă. Conform datelor disponibile public și verificabile, din cei 898 de primari aleși cel puțin 464 primari și-au schimbat afilierea politică între anii 2015-2019.

Circumscripții electorale

În vederea organizării alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale de nivelul al II-lea, a căror hotare coincid cu cele ale unităților administrativ-teritoriale. Deși Comisia Electorală Centrală a constituit circumscripția electorală nr. 3 pentru localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripție precum și în alte trei localități de pe malul drept al Nistrului nu vor avea loc, deoarece acestea se află sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

1 Municipiul Chișinău
2 Municipiul Bălți
3 UAT din stânga Nistrului
4 Raionul Anenii Noi
5 Raionul Basarabeasca
6 Raionul Briceni
7 Raionul Cahul
8 Raionul Cantemir
9 Raionul Călărași
10 Raionul Căușeni
11 Raionul Cimișlia
12 Raionul Criuleni
13 Raionul Dondușeni
14 Raionul Drochia
15 Raionul Dubăsari
16 Raionul Edineț
17 Raionul Fălești
18 Raionul Florești
19 Raionul Glodeni
20 Raionul Hîncești
21 Raionul Ialoveni
22 Raionul Leova
23 Raionul Nisporeni
24 Raionul Ocnița
25 Raionul Orhei
26 Raionul Rezina
27 Raionul Rîșcani
28 Raionul Sîngerei
29 Raionul Soroca
30 Raionul Strășeni
31 Raionul Șoldănești
32 Raionul Ștefan Vodă
33 Raionul Taraclia
34 Raionul Telenești
35 Raionul Ungheni
36 UTA Găgăuzia

Parlamentul Republicii Moldova

Fracțiuni parlamentare și numărul de mandate
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 35
Partidul Democrat din Moldova 29
Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM 12
ACUM Platforma DA 12
Partidul “Șor” 7
Deputați neafiliați 2

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au acces 4 formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format 5 fracțiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma DA și Partidul “Șor”.

Deși mandatele deputaților nou-aleși au fost validate la 9 martie, abia peste aproape 3 luni, la data de 8 iunie 2019 s-au încheiat negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare în baza unui acord temporar dintre fracțiunile PSRM, PAS și PDA.

Conducerea Parlamentului

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Începând cu 8 iunie 2019 Guvernul Republicii Moldova este condus de Prim-ministrul Maia Sandu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 61 deputați membri ai fracțiunilor PSRM, PAS și PDA.

Cabinetul de miniștri

Maia Sandu Prim-ministru PAS
Andrei Năstase Viceprim-ministru, ministru al afacerilor interne PPPDA
Vasilii Șova Viceprim-ministru pentru reintegrare
Vadim Brînzan Ministru al economiei și infrastructurii
Natalia Gavrilița Ministru al finanțelor PAS
Olesea Stamate Ministru al justiției
Nicu Popescu Ministru al afacerilor externe și integrării europene
Pavel Voicu Ministru al apărării
Georgeta Mincu Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
Liliana Nicolaescu-Onofrei Ministru al educației, culturii și cercetării PAS
Ala Nemerenco Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei

Alegeri parlamentare

Ultimele alegeri parlamentare au avut loc la 24 februarie 2019, fiind organizate pentru prima dată în baza sistemului electoral mixt. În cadrul scrutinului au fost aleși 101 deputați în Parlamentul Republicii Moldova, dintre care 50 deputați și-au obținut mandatele în circumscripția națională, iar 51 în circumscripțiile uninominale. Rata de participare la alegeri a fost de 50.57%, fiind cea mai scăzută înregistrată de la declararea independenței Republicii Moldova.

Urmare a alegerilor în Parlament au acces 4 formațiuni politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate de deputat, Partidul Democrat din Moldova – 30 de mandate, Blocul electoral “ACUM” – 26 de mandate și Partidul “Șor” – 7 mandate. În același timp în Legislativ au acces și 3 candidați independenți.

Rezultatele alegerilor în circumscripția națională

Concurent Voturi % ± Mandate
334,539 23.62% 7.82  13
380,181 26.84% 14
53,175 3.75% 13.73 
441,191 31.15% 10.64  18
117,779 8.32% 5
8,633 0.61% 1.13 
41,769 2.95%
3,430 0.24% 0.19 
2,705 0.19%
3,645 0.26%
4,463 0.32% 0.17 
2,826 0.20%
1,033 0.07%
3,249 0.23% 0.14 
17,741 1.25% 8.42 

Alegeri în Găgăuzia

În Republica Moldova sunt organizate alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și referendumuri. Alte două tipuri de alegeri se desfășoară în unitatea teritorială autonomă cu statut special Găgăuzia (Gagauz-Yeri): alegerile guvernatorului (bașcanului) și alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauzia Halk Toplușu).

La 30 iunie 2019 în UTA Găgăuzia au avut loc alegerile ordinare ale guvernatorului, primele organizate în conformitate cu noul Cod electoral al Găgăuziei, adoptat în 2015. Scrutinul s-a desfășurat în baza sistemului majoritar, într-o singură circumscripție electorală, care cuprinde 26 de localități din teritoriul autonomiei. Conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, în alegeri au participat 55,380 alegători sau 50.43% din cetățenii cu drept de vot înscriși în listele electorale, ceea ce este suficient pentru a considera alegerile valabile. Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah a fost realeasă pentru al doilea mandat.

Rezultatele alegerilor

Concurentul Voturi
Irina Vlah CI 49,742 91.27%
Serghei Cimpoeș CI 3,932 7.21%
Ivan Burgudji CI 481 0.88%
Dmitrii Manol CI 346 0.63%

Partide politice

Partidele politice sunt asociații benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activități comune și în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea și realizarea voinței lor politice.

Pe parcursul celor 28 ani de independență, autoritățile Republicii Moldova au înregistrat 96 partide și organizații social-politice. În prezent, sunt înregistrate 46 formațiuni politice care își desfășoară activitatea, dintre care 5 partide politice se regăsesc în Parlamentul de legislatura a X-a. Guvernarea țării este asigurată din 8 iunie 2019 de o coaliție temporară dintre Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. Aceștia succed coaliția de guvernare, condusă de Partidul Democrat din Moldova și Partidul Popular European din Moldova din perioada 2016–2019.

Partide reprezentate în Parlament

Partidul Democrat din Moldova
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Partidul “Șor”
Platforma Demnitate și Adevăr
Partidul Acțiune și Solidaritate

Gestiunea financiară a partidelor în 2018

În anul 2018, din cele 46 partide politice existente, 18 partide au raportat 0 venituri și cheltuieli, iar 2 partide (Partidul “Renaștere” și Partidul Ruso-Slavean din Moldova) nu au prezentat informațiile financiare.

Tabelul de mai jos conține informațiile financiare în lei prezentate de 26 formațiuni politice, care au raportat venituri sau cheltuieli în anul 2018, inclusiv mărimea alocațiilor de la bugetul de stat.

Partidul Venituri Cheltuieli Buget
49,281,132.80 41,771,285.05 7,507,235.80
7,893,942.49 4,870,744.30 5,777,098.00
25,789.00 25,853.00 0.00
160,926.84 163,996.86 160,926.84
18,715.00 18,593.75 0.00
4,529,345.59 7,552,832.48 4,527,095.59
412,773.25 419,136.64 385,273.25
14,662,852.25 9,836,033.61 7,516,343.25
13,618,342.41 13,607,134.05 84,144.41
38,786.08 23,986.05 38,786.08
2,846,955.36 3,044,503.08 1,972,565.36
0.00 145.00 0.00
26,728.37 26,986.13 26,728.37
221,790.25 236,352.07 202,718.25
9,204,106.06 7,611,661.83 8,563,733.42
51,666.37 52,091.23 26,538.37
423,750.56 376,143.74 423,750.56
282,958.36 392,035.45 280,266.36
41,789.28 41,680.00 41,789.28
382,630.09 321,756.48 375,298.09
730,010.15 990,852.44 730,010.15
416,738.08 416,011.58 155,414.08
1,035,641.23 1,016,877.59 1,028,341.23
151,200.00 152,878.66 0.00
203,000.00 197,083.27 0.00
1,059,369.75 755,986.21 0.00

Persoane publice

Persoane încadrate într-o entitate publică și care exercită o funcție publică, o funcție publică cu statut special, o funcție de demnitate publică, este angajată în cabinetul persoanei cu funcție de demnitate publică sau prestează servicii de interes public, aleși locali, precum și lideri de partide.

Informațiile sunt culese din surse accesibile publicului, se referă la activitatea profesională și politică a persoanelor vizate și conțin detalii privind averea și interesele acestora, declarate în conformitate cu legislația în vigoare.

Igor Dodon
Maia Sandu
Zinaida Greceanîi

Asistență în sesizarea fraudelor electorale

Dacă ai observat nereguli, fraude ori încălcări la alegerile din localitatea ta, raportează-le autorităților competente. În acest sens, accesează și completează formularele de mai jos cu informații relevante și probe concludente, în funcție de tema sesizării, conform instrucțiunilor descrise în fiecare document. Sesizările completate și semnate expediază-le organelor electorale și instituțiilor de drept indicate în fiecare formular.

  1. Model de sesizare cu privire la agitația electorală
    Instrucțiuni legale privind sesizarea organelor electorale și a Inspectoratului teritorial de Poliție despre faptele/ circumstanțele din cadrul agitației electorale ce încalcă prevederile art. 52 din Codul electoral și art. 52 din Codul contravențional.

  1. Model de sesizare cu privire la acțiunile de corupere a alegătorilor
    Instrucțiuni privind sesizarea organelor electorale și a Procuraturii Generale în legătură cu faptele/ circumstanțele de corupere a alegătorilor prin oferirea de bani, bunuri (băuturi alcoolice, produse din tutun și produse alimentare), servicii ori de alte beneficii în scopul determinării alegătorului să își exercite sau nu drepturile electorale în cadrul alegerilor locale.

  1. Model de sesizare utilizat de către observatorii acreditați în alegeri
    Instrucțiuni privind sesizarea organului electoral pe marginea unei nereguli, fraude sau încălcări admise sau comise în procesul electoral 2019, care va fi completat și semnat de observatorul acreditat în raza unei secții de votare.

  1. Model de sesizare în legătură cu implicarea cultelor religioase în procesul electoral
    Instrucțiuni privind sesizarea organelor electorale și Ministerului Justiției în legătură cu situațiile/ cazurile în care reprezentanții Bisericii s-au implicat în procesul electoral la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019.

  1. Model de sesizare cu privire la verificarea cheltuielilor efectuate în campania electorală
    Instrucțiuni privind sesizarea Comisiei Electorale Centrale despre circumstanțele verificării raportării unor cheltuieli efectuate în campania electorală de către un concurent electoral/ candidat la funcția de primar sau de un consilier local.

  1. Model de sesizare cu privire la respectarea în listele de candidați a cotei minime de 40% pentru ambele sexe
    Instrucțiuni privind sesizarea Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului Electoral de Circumscripție despre nerespectarea cotei minime de 40% pentru ambele sexe și/sau poziționarea a minim trei candidați la fiecare 10 locuri de către concurentul electoral în listele de candidați la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019.



Logo alegeri.md

alegeri.md este dezvoltat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, iar compartimentul dedicat partidelor politice este realizat cu suportul financiar al Ambasadei Olandei. Opiniile exprimate pe acest site aparțin echipei ADEPT și nu reflectă în mod necesar poziția Fundației Soros-Moldova și/sau a Ambasadei Olandei.