Rezultatele alegerilor locale generale din 2019

De la alegeri.md
Versiunea din 25 ianuarie 2020 14:50, autor: Oleg (Discuție | contribuții) (→‎Afilierea politică a primarilor)
Salt la: navigare, căutare

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale. În urma scrutinului au fost aleși 1 108 consilieri raionali și municipali, 10 472 consilieri orășenești și sătești și 898 primari. Cele mai multe mandate de consilieri și primari le-au obținut partidele parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”. Rata de participare la vot la nivel național a fost de 41,73% din numărul total de alegători, în scădere față de scrutinul din 2015.

Alegerile locale din 2019
2015
Data alegerilor 20 octombrie 2019
Turul II 3 noiembrie 2019
Tipul alegerilor Alegeri generale
Consilii raionale și municipale (nivelul II)
Numărul de consilii 34
Numărul de mandate 1 108 (8 119 de candidați)
Prezența la vot 41,53%
Consilii orășenești și sătești (nivelul I)
Numărul de consilii 896
Numărul de mandate 10 472 (43 074 de candidați)
Prezența la vot 43,66%
Primari
Numărul de mandate 898 (3 754 de candidați)
Prezența la vot 41,69%
Primarul general al municipiului Chișinău
Numărul concurenților 18
Prezența la vot 36,03%
Primarul ales Ion Ceban (PSRM)

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-a desfășurat al VII-lea scrutin electoral local general de la proclamarea independenței țării. Alegerile la nivel național au fost validate, participarea la vot depășind pragul necesar de 1/4 din alegătorii înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție electorală. Prezența la vot pe țară a fost de 41,73%, iar în municipiul Chișinău aceasta a constituit 36,05%, substanțial mai scăzută decât la alegerile din 2015.

La alegerile pentru funcțiile de consilieri locali și primari au participat în total 28 de partide politice din 46 înregistrate în Republica Moldova, două dintre acestea constituind un bloc electoral, și circa 1 000 candidați independenți. Pentru desfășurarea alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale – în raioane, în UTA Găgăuzia, în municipiile Chișinău și Bălți. Alegerile nu au putut fi desfășurate în localitățile din stânga Nistrului, teritoriul aflat sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

În 34 de circumscripții electorale de nivelul II, constituite în 32 de raioane și municipiile Chișinău și Bălți, pentru 1 108 de mandate de consilieri au concurat 7 994 de candidați propuși de 25 de formațiuni politice, precum și 125 candidați independenți. În urma alegerilor, 15 formațiuni și 24 de candidați independenți au obținut reprezentare în consiliile raionale și municipale. Trei formațiuni parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” și Partidul Democrat din Moldova (PDM), au candidați în toate cele 34 de circumscripții de nivelul II, obținând cel mai mare număr de mandate și, respectiv, majoritatea absolută sau relativă în 32 de circumscripții. Alte două formațiuni – Partidul Nostru (PN) și Partidul “Șor” (PPȘ), au obținut majoritatea simplă de mandate în Consiliul municipal Bălți și, respectiv, în Consiliul raional Orhei. Majoritatea obținută de formațiunile politice în consiliile raionale au avut un impact determinant în procesul alegerii președinților raioanelor.

În 896 de circumscripții electorale de nivelul I, pentru participarea la alegerea consilierilor s-au înscris 42 181 de candidați din 26 de formațiuni politice, alături de 893 de candidați independenți. În urma scrutinului, 22 de formațiuni și 510 candidați independenți au obținut mandate de consilieri orășenești și sătești. Cele mai multe mandate de consilieri locali le-au obținut trei partide parlamentare, care au înregistrat candidați în cel mai mare număr de circumscripții. Pe locul patru s-a clasat formațiunea extraparlamentară – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a reușit să promoveze în consiliile locale un număr mai mare de consilieri decât Partidul “Șor”, cu reprezentare parlamentară, deși a înregistrat mai puțini candidați, întru-un număr mai mic de circumscripții.

La cele două tururi de scrutin ale alegerilor ce au avut loc la 20 octombrie și, respectiv, 3 noiembrie 2019, pentru funcțiile de primari în 898 de circumscripții electorale au concurat 3 422 de candidați propuși de 26 de formațiuni politice, alături de 332 candidați independenți. Primarii aleși în urma exercițiului electoral reprezintă 17 formațiuni, iar în 112 localități primarii au fost aleși dintre candidații independenți. Cele mai multe mandate de primari – 261, le-a obținut PDM, care a avut în calitate de candidați cel mai mare număr de primari aflați în exercițiul funcției. Cea mai tensionată competiție electorală s-a dat pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, pe care, în al doilea tur de scrutin, a câștigat-o candidatul PSRM, Ion Ceban, care l-a învins pe candidatul Blocului “ACUM”, Andrei Năstase.

Distribuirea mandatelor

Alegerile pentru funcțiile de consilieri locali s-au desfășurat în baza sistemului electoral proporțional, iar cele pentru funcțiile de primari – în baza sistemului majoritar, în două tururi de scrutin.

În urma alegerilor, cel mai mare număr de mandate l-au obținut trei din cele patru formațiuni parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, care au înregistrat și cei mai mulți candidați, reconfirmându-și suportul popular, înregistrat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Un singur partid extraparlamentar – Partidul Liberal Democrat din Moldova, a reușit să obțină în total mai multe mandate de aleși locali decât Partidul “Șor”, cu reprezentare parlamentară.

Concurent II I Primari
Partidul Democrat din Moldova 238 2 646 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 43 247 10
Partidul Socialist din Moldova 0 0
Partidul Legii și Dreptății 0 0 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 0 2 1
Partidul Liberal 4 68 2
Partidul Oamenilor Muncii 0 0 0
Mișcarea “Forța Nouă” 2 10 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 326 2 986 206
Partidul “Șor” 72 516 43
Partidul Verde Ecologist 1 19 1
Partidul Nostru 51 248 24
Partidul Național Liberal 0 12 0
Uniunea Salvați Basarabia 3 61 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 66 547 48
Partidul “Patrioții Moldovei” 9
Partidul Stînga Europeană 0 0 0
Mișcarea Populară Antimafie 0 0 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0 2 0
Partidul “Democrația Acasă” 0 12 2
Partidul Acțiunea Democratică 1 10 0
Partidul Popular Românesc 1 17 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 3 0
Partidul Popular European din Moldova 4 39 2
Partidul Unității Naționale 9 77 7
Partidul Voința Poporului 0 18 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 263 2 413 172
Candidați independenți 24 510 112

Prezența la vot

Rata de participare a alegătorilor la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 a fost de 41,73%, depășind, în fiecare din circumscripțiile electorale, pragul de validare a alegerilor de 1/4 din cetățenii înscriși în listele electorale. În comparație cu alegerile locale anterioare, prezența la vot a scăzut cu peste 7% față de scrutinul din 2015 și cu peste 12% față de alegerile din 2011.

Ora Turul I Turul II 2015 2011
9:30 4,36% 5,01% 8,95% 6,05%
12:30 18,40% 18,61% 25,41% 24,26%
15:30 29,61% 29,14% 34,39% 36,96%
18:30 37,86% 37,82% 42,24% 45,78%
21:00 41,68% 40,34% 49,00% 54,30%

Participarea alegătorilor

Rata de participare la alegerile consilierilor locali și a primarilor variază din cauza specificului organizării administrativ-teritoriale a teritoriului țării. În acest sens, numărul de alegători care participă la alegerile pentru consiliile raionale/ municipale, orășenești/ sătești și primari este diferit. Cetățenii din UTA Găgăuzia nu votează în circumscripția electorală de nivelul II, ci doar în circumscripțiile unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, în care aleg consilierii locali și primarii. Pe de altă parte, alegătorii din zonele urbane ale municipiilor Chișinău și Bălți nu votează pentru alegerea consiliilor locale, ci doar pentru alegerea celor municipale, în timp ce alegătorii suburbiilor din cele două municipii, pe lângă votarea primarilor respectivi din suburbii, votează și pentru alegerea primarilor municipali.

Consilii de nivelul II Consilii de nivelul I Primari
Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 671 583 2 190 907 2 927 895
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 15 530 12 393 17 450
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 116 305 962 160 1 228 015
Numărul de alegători care au participat la votare 1 115 939 962 003 1 227 821
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 40 493 37 982 27 549
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 075 446 924 021 1 200 272
Rata de participare 41,53% 43,66% 41,69%

Consilii raionale și municipale

Consiliile raionale și municipale sunt autorități reprezentative și deliberative ale populației având responsabilitatea de a soluționa problemele localităților pe care le administrează. Printre cele mai importante responsabilități ale acestora se numără și alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor, care reprezintă raionul sau municipiul în relația cu autoritatea executivă a statului și cu alte organe publice centrale, cu instanțele judecătorești, cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate.

În vederea organizării alegerilor locale generale au fost constituite 36 de circumscripții electorale ale căror hotare au coincis cu cele ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul II – 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și Transnistria. Alegerile pentru consiliile raionale și municipale s-au desfășurat doar în 34 din cele 36 de circumscripții electorale. În circumscripția electorală nr. 36 Găgăuzia nu a fost prevăzută alegerea unui consiliu de nivelul II, întrucât statutul juridic special al regiunii prevede că aceasta are Adunarea Populară în calitate de autoritatea reprezentativă proprie, care este aleasă în baza unei legi speciale[1]. În circumscripția electorală nr. 3 Transnistria alegerile nu s-au desfășurat din cauza refuzului administrației regiunii, care se opune organizării oricărui tip de alegeri de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Rezultatele alegerilor în consiliile locale de nivelul II

La alegerile pentru cele 34 de consiliile raionale și municipale au participat 25 de formațiuni politice, care au înregistrat 7 994 candidați, și 125 de candidați independenți. În urma alegerilor, distribuirea celor 1 108 mandate de consilieri a avut loc în conformitate cu metoda lui Victor d’Hondt[2], potrivit căreia numărul de mandate ce le revin concurenților electorali este proporțional numărului de voturi acumulate în circumscripțiile respective. Șirul descrescător care stabilește numărul de mandate obținut de concurenții electorali include și numărul de voturi acumulat de fiecare dintre candidații independenți. Specificul metodei d’Hondt este că, oricum, favorizează formațiunile politice în raport cu candidații independenți, mai cu seamă formațiunile cu cele mai multe voturi acumulate. În consecință, mandatele au fost distribuite între 15 formațiuni și 24 candidați independenți.

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de consilieri raionali și municipali, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Concurent Mandate ± 2015
• Partidul Democrat din Moldova 238 21 ↓
• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 43 94 ↓
Partidul Socialist din Moldova 0 0 ↓↑
Partidul Legii și Dreptății 0 0 ↓↑
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 0
• Partidul Liberal 4 88 ↓
Partidul Oamenilor Muncii 0
• Mișcarea “Forța Nouă” 2
• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 326 167 ↑
• Partidul “Șor” 72 72 ↑
• Partidul Verde Ecologist 1 1 ↑
• Partidul Nostru 51 83 ↓
Partidul Național Liberal 0 0 ↓↑
• Uniunea Salvați Basarabia 3
• Partidul Liberal Democrat din Moldova 66 193 ↓
Partidul Stînga Europeană 0 0 ↓↑
Mișcarea Populară Antimafie 0 0 ↓↑
Partidul Popular din Republica Moldova 0 0 ↓↑
Partidul “Democrația Acasă” 0 0 ↓↑
• Partidul Acțiunea Democratică 1
• Partidul Popular Românesc 1
• Partidul Popular European din Moldova 4 64 ↓
• Partidul Unității Naționale 9
Partidul Voința Poporului 0
• Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 263
• Candidați independenți 24 18 ↑
Total 1 108 8 ↓

Tabelul prezintă datele absolute și procentuale privind voturile acumulate de concurenții electorali, oferind posibilitatea comparării rezultatelor cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Voturi ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 177 811 1,1% ↓
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 40 591 6,4% ↓
Partidul Socialist din Moldova 392 0,0% ↓
Partidul Legii și Dreptății 201 0,1% ↓
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 561
Partidul Liberal 21 712 10,6% ↓
Partidul Oamenilor Muncii 211
Mișcarea “Forța Nouă” 5 809
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 291 257 10,5% ↑
Partidul “Șor” 72 256 6,7% ↑
Partidul Verde Ecologist 2 248 0,1% ↑
Partidul Nostru 48 772 6,6% ↓
Partidul Național Liberal 2 339 0,5% ↓
Uniunea Salvați Basarabia 6 804
Partidul Liberal Democrat din Moldova 55 275 13,1% ↓
Partidul Stînga Europeană 469 0,1% ↓
Mișcarea Populară Antimafie 195 0,3% ↓
Partidul Popular din Republica Moldova 176 0,6% ↓
Partidul “Democrația Acasă” 3 003 0,0% ↓
Partidul Acțiunea Democratică 907
Partidul Popular Românesc 4 535
Partidul Popular European din Moldova 4 872 7,2% ↓
Partidul Unității Naționale 16 120
Partidul Voința Poporului 4 134
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 253 010
Candidați independenți 61 786 2,6% ↑
Total 1 075 446 16,4% ↓

Tabelul prezintă numărul de circumscripții și de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate și de consilii în care au obținut reprezentare în urma scrutinului electoral.

Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 1 084 238
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 726 43
Partidul Socialist din Moldova 20 0
Partidul Legii și Dreptății 20 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 26 0
Partidul Liberal 423 4
Partidul Oamenilor Muncii 18 0
Mișcarea “Forța Nouă” 54 2
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1 109 326
Partidul “Șor” 840 72
Partidul Verde Ecologist 102 1
Partidul Nostru 655 51
Partidul Național Liberal 148 0
Uniunea Salvați Basarabia 208 3
Partidul Liberal Democrat din Moldova 654 66
Partidul Stînga Europeană 31 0
Mișcarea Populară Antimafie 19 0
Partidul Popular din Republica Moldova 16 0
Partidul “Democrația Acasă” 106 0
Partidul Acțiunea Democratică 26 1
Partidul Popular Românesc 111 1
Partidul Popular European din Moldova 156 4
Partidul Unității Naționale 291 9
Partidul Voința Poporului 158 0
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 993 263
Candidați independenți 125 24
Total 34 8 119 1 108

Reprezentarea politică a partidelor în consilii

Alegerile în consiliile locale, desfășurate în baza sistemului electoral proporțional, pe liste de candidați înregistrate de partide, permit evaluarea suportului politic al cetățenilor pentru formațiunile politice. Din acest punct de vedere, rezultatele alegerilor pentru consiliile raionale și municipale din 20 octombrie le-au repetat, de fapt, pe cele de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 27,1% din voturile cetățenilor (fără suportul cetățenilor din Găgăuzia, care constituie ~4%) versus 31,2% de voturi obținute la alegerile parlamentare; Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” – 23,5% versus 26,8% de voturi la parlamentare, care includ și ~4% a voturilor diasporei; Partidul “Șor” – 6,7% versus 8,3%. Dintre partidele parlamentare doar Partidul Democrat din Moldova a obținut la alegerile pentru consiliile raionale și municipale un vot politic mai modest decât la cele parlamentare – 16,5% versus 23,6%, explicația având la bază pierderea influenței fostul ei lider – Vlad Plahotniuc, care a părăsit țara în iunie 2019. Compararea rezultatelor alegerilor pentru consiliile de nivelul II cu cele de la alegerile parlamentare arată că formațiunile parlamentare au reușit să-și fidelizeze segmente ale electoratului relativ stabile.

Din rezultatele înregistrate, este de remarcat că cele patru formațiuni parlamentare au obținut cele mai multe mandate de consilieri raionali și municipali – în total ~81%. PSRM a înregistrat o creștere de aproximativ două ori a numărului de mandate de consilieri, obținând 326 mandate față de 159 la alegerile locale generale din 2015. Printre formațiunile participante pentru prima oară la alegerile locale generale, începând cu 1995, Blocul “ACUM” a înregistrat al doilea rezultat – 263 mandate. Partidul “Șor” a înregistrat liste de candidați în toate circumscripțiile de nivelul II, cu excepția circumscripției nr. 23 Nisporeni, la fel ca și în cazul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, pentru a evita să-i facă concurență PDM, obținând 72 de mandate în toate cele 33 consilii, dintre care majoritatea absolută de 22 de mandate în Consiliul raional Orhei.

Lipsa de coeziune între cele 10 partide unioniste, promotoare a idealului unirii Republicii Moldova cu România – Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale, Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Popular Românesc, Partidul “Democrația Acasă”, Partidul Național Liberal, Partidul Verde Ecologist, Partidul Acțiunea Democratică și Mișcarea Populară Antimafie, a împiedicat formațiunile respective să asigure o reprezentare adecvată a segmentului electoral respectiv. În consecință, formațiunile unioniste au reușit să acumuleze împreună 10,5% din voturile alegătorilor, obținând 85 mandate de consilieri raionali și municipali – 7,7%, mult sub potențialul electoral estimat în baza cercetărilor sociologice. Rezultatul menționat a determinat lansarea în perioada postelectorală a unui șir de apeluri în favoarea consolidării unui pol politic unionist cu participarea tuturor formațiunilor de pe segmentul respectiv, urmând ca acesta să-și coordoneze acțiunile în viitoarele campanii electorale.

Reprezentarea politică a partidelor în consiliile raionale a avut un impact major asupra procesului de alegere a conducerii raioanelor. În șase din cele 32 de consilii, majoritatea absolută de mandate a fost obținută de o singură formațiune politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în patru consilii raionale – Briceni, Dondușeni, Ocnița și Taraclia, Partidul Democrat din Moldova – în Nisporeni și Partidul “Șor” – în Orhei. În celelalte 26 de raioane formațiunile politice au obținut majoritatea relativă: Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” în 11 raioane, PSRM – 10, PDM – 5, care au determinat coalizarea cu fracțiunile celorlalte partide pentru alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor cu majoritatea simplă de voturi.

Circumscripția PDM PCRM PL MFN PSRM PPȘ PVE PN USB PLDM PAD PPR PPEM PUN ACUM CI Total
Chișinău 2 1 3 1 22 2 1 19 51
Bălți 7 1 23 1 3 35
Anenii Noi 9 1 10 2 3 8 33
Basarabeasca 4 1 8 1 1 3 5 4 27
Briceni 7 2 18 1 1 3 1 33
Cahul 8 1 10 1 1 1 13 35
Cantemir 6 1 10 1 2 2 11 33
Călărași 6 9 2 1 2 1 11 1 33
Căușeni 8 4 7 1 6 7 33
Cimișlia 7 1 7 2 2 3 10 1 33
Criuleni 6 2 6 1 1 3 2 11 1 33
Dondușeni 3 16 1 2 2 3 27
Drochia 5 2 11 2 4 1 7 1 33
Dubăsari 5 2 12 1 5 2 27
Edineț 7 1 13 2 2 4 4 33
Fălești 7 1 9 2 5 1 7 1 33
Florești 12 1 11 1 1 6 1 33
Glodeni 10 1 7 3 5 2 5 33
Hîncești 11 7 1 1 12 3 35
Ialoveni 8 1 3 1 3 1 16 33
Leova 7 1 6 1 1 4 7 27
Nisporeni 19 1 2 1 1 8 1 33
Ocnița 3 4 18 2 1 5 33
Orhei 3 3 22 1 5 1 35
Rezina 6 1 8 2 1 1 8 27
Rîșcani 8 1 14 1 3 1 5 33
Sîngerei 6 2 10 2 2 3 1 1 6 33
Soroca 9 2 1 12 1 2 5 1 33
Strășeni 9 1 4 1 7 1 10 33
Șoldănești 12 1 6 2 1 5 27
Ștefan Vodă 9 1 9 1 11 2 33
Taraclia 1 3 18 3 2 27
Telenești 6 1 4 3 6 12 1 33
Ungheni 9 2 9 2 2 1 8 2 35
Total 238 43 4 2 326 72 1 51 3 66 1 1 4 9 263 24 1 108

Participarea alegătorilor (consilii de nivelul II)

La alegerile pentru consiliile raionale și municipale participă cetățenii domiciliați sau care au reședință în localitățile din circumscripțiile electorale respective, cu excepția celor din UTA Găgăuzia, care își aleg reprezentanții în Adunarea Populară în conformitatea cu prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 671 583
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 15 530 (0,6%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 116 305
Numărul de alegători care au participat la votare 1 115 939
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 40 493 (3,6%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 075 446
Rata de participare 41,53%

Consilii orășenești și sătești

Consiliile orășenești și sătești sunt autorități reprezentative și deliberative ale populației, având responsabilitatea de a soluționa problemele localităților pe care le administrează. Alegerile pentru cele 896 de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, la fel ca și pentru consiliile raionale și municipale de nivelul II, au loc în baza sistemului electoral proporțional. Distribuirea celor 10 472 de mandate în fiecare circumscripție electorală s-a efectuat în baza metodei d’Hondt.

Rezultatele alegerilor în consiliile de nivelul I

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de consilieri orășenești și sătești, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Concurent Mandate ± 2015
• Partidul Democrat din Moldova 2 646 164 ↓
• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 247 931 ↓
Partidul Legii și Dreptății 0
• Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 2
• Partidul Liberal 68 661 ↓
Partidul Oamenilor Muncii 0
• Mișcarea “Forța Nouă” 10
• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2 986 1 693 ↑
• Partidul “Șor” 516 498 ↑
• Partidul Verde Ecologist 19 14 ↑
• Partidul Nostru 248 544 ↓
• Partidul Național Liberal 12 11 ↓
• Uniunea Salvați Basarabia 61
• Partidul Liberal Democrat din Moldova 547 2 218 ↓
• Partidul “Patrioții Moldovei” 9 9 ↑
Partidul Stînga Europeană 0 9 ↓
Mișcarea Populară Antimafie 0 7 ↓
• Partidul Popular din Republica Moldova 2 26 ↓
• Partidul “Democrația Acasă” 12 12 ↑
• Partidul Acțiunea Democratică 10
• Partidul Popular Românesc 17
• Partidul Ruso-Slavean din Moldova 3
• Partidul Popular European din Moldova 39 474 ↓
• Partidul Unității Naționale 77
• Partidul Voința Poporului 18
• Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 2 413
• Candidați independenți 510 138 ↑
Total 10 472 92 ↓

Tabelul prezintă datele absolute și procentuale privind voturile acumulate de concurenții electorali, oferind posibilitatea comparării rezultatelor cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Formațiunea Voturi ± 2015
Partidul Democrat din Moldova 187 310 1,6% ↓
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 28 487 7,9% ↓
Partidul Legii și Dreptății 68
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 91
Partidul Liberal 8 558 7,3% ↓
Partidul Oamenilor Muncii 64
Mișcarea “Forța Nouă” 1 394
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 227 875 12,4% ↑
Partidul “Șor” 58 440 5,8% ↑
Partidul Verde Ecologist 1 980 0,1% ↑
Partidul Nostru 27 997 5,2% ↓
Partidul Național Liberal 1 701 0,3% ↓
Uniunea Salvați Basarabia 6 844
Partidul Liberal Democrat din Moldova 46 824 17,2% ↓
Partidul “Patrioții Moldovei” 1 404 0,1% ↑
Partidul Stînga Europeană 72 0,1% ↓
Mișcarea Populară Antimafie 205 0,2% ↓
Partidul Popular din Republica Moldova 415 0,5% ↓
Partidul “Democrația Acasă” 1 668 0,1% ↑
Partidul Acțiunea Democratică 1 129
Partidul Popular Românesc 2 738
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 437
Partidul Popular European din Moldova 3 885 5,5% ↓
Partidul Unității Naționale 9 489
Partidul Voința Poporului 2 749
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 196 887
Candidați independenți 105 310 3,5% ↑
Total 924 021 12,9% ↓

Tabelul prezintă numărul de circumscripții și de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate și de consilii în care au obținut reprezentare în urma scrutinului electoral.

Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 8 148 2 646
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2 932 247
Partidul Legii și Dreptății 10 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 18 2
Partidul Liberal 945 68
Partidul Oamenilor Muncii 25 0
Mișcarea “Forța Nouă” 81 10
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 9 131 2 986
Partidul “Șor” 4 795 516
Partidul Verde Ecologist 213 19
Partidul Nostru 2 058 248
Partidul Național Liberal 179 12
Uniunea Salvați Basarabia 521 61
Partidul Liberal Democrat din Moldova 2 796 547
Partidul “Patrioții Moldovei” 41 9
Partidul Stînga Europeană 8 0
Mișcarea Populară Antimafie 41 0
Partidul Popular din Republica Moldova 50 2
Partidul “Democrația Acasă” 129 12
Partidul Acțiunea Democratică 160 10
Partidul Popular Românesc 189 17
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 33 3
Partidul Popular European din Moldova 355 39
Partidul Unității Naționale 697 77
Partidul Voința Poporului 325 18
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 8 301 2 413
Candidați independenți 893 510
Total 896 43 074 10 472

Majorități absolute în consiliile locale

Din 896 de consilii locale – municipale, orășenești, comunale și sătești, în 489 există o majoritate absolută formată de o singură formațiune politică.

Formațiunea Consilii
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 174
Partidul Democrat din Moldova 172
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 88
Partidul “Șor” 24
Partidul Liberal Democrat din Moldova 21
Partidul Nostru 3
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2
Partidul Unității Naționale 2
Partidul Liberal 1
Partidul Popular Românesc 1
Partidul “Patrioții Moldovei” 1

Participarea alegătorilor (consilii de nivelul I)

La alegerile pentru consiliile locale în circumscripțiile de nivelul I nu participă cetățenii din zonele urbane ale municipiilor Chișinău și Bălți.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 190 907
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 12 393 (0,6%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 962 160
Numărul de alegători care au participat la votare 962 003
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 37 982 (3,9%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 924 021
Rata de participare 43,66%

Primari

Primarii sunt autoritatea reprezentativă a populației și executivă a consiliilor locale. La alegerile locale generale din 2019 au fost aleși 898 de primari în toate cele 896 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I – sate, comune, orașe și municipii, și în două unități administrativ-teritoriale de nivelul II – municipiile Chișinău și Bălți.

Rezultatele alegerilor primarilor

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de primari, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

Concurent Mandate ± 2015
• Partidul Democrat din Moldova 261 26 ↓
• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 10 67 ↓
Partidul Socialist din Moldova 0
Partidul Legii și Dreptății 0
• Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 1
• Partidul Liberal 2 49 ↓
Partidul Oamenilor Muncii 0
• Mișcarea “Forța Nouă” 1
• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 206 154 ↑
• Partidul “Șor” 43 42 ↑
• Partidul Verde Ecologist 1
• Partidul Nostru 24 20 ↓
Partidul Național Liberal 0 3 ↓
• Uniunea Salvați Basarabia 4
• Partidul Liberal Democrat din Moldova 48 239 ↓
Partidul Stînga Europeană 0 1 ↓
Mișcarea Populară Antimafie 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0 1 ↓
• Partidul “Democrația Acasă” 2
Partidul Acțiunea Democratică 0
• Partidul Popular Românesc 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 0
• Partidul Popular European din Moldova 2 25 ↓
• Partidul Unității Naționale 7
• Partidul Voința Poporului 1
• Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 172
• Candidați independenți 112 45 ↑
Total 898 0 ↓↑
Formațiunea Candidați Mandate
Partidul Democrat din Moldova 645 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 195 10
Partidul Socialist din Moldova 1 0
Partidul Legii și Dreptății 1 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 2 1
Partidul Liberal 76 2
Partidul Oamenilor Muncii 3 0
Mișcarea “Forța Nouă” 9 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 756 206
Partidul “Șor” 473 43
Partidul Verde Ecologist 16 1
Partidul Nostru 148 24
Partidul Național Liberal 14 0
Uniunea Salvați Basarabia 40 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 216 48
Partidul Stînga Europeană 3 0
Mișcarea Populară Antimafie 2 0
Partidul Popular din Republica Moldova 5 0
Partidul “Democrația Acasă” 11 2
Partidul Acțiunea Democratică 8 0
Partidul Popular Românesc 16 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 2 0
Partidul Popular European din Moldova 22 2
Partidul Unității Naționale 55 7
Partidul Voința Poporului 23 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 680 172
Candidați independenți 332 112
Total 3 754 898
Formațiunea Municipii Orașe Comune Sate Total
Partidul Democrat din Moldova 1 4 115 141 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 7 3 10
Partidul Socialist din Moldova 0
Partidul Legii și Dreptății 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 1 1
Partidul Liberal 2 2
Partidul Oamenilor Muncii 0
Mișcarea “Forța Nouă” 1 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 4 13 100 89 206
Partidul “Șor” 1 1 28 13 43
Partidul Verde Ecologist 1 1
Partidul Nostru 1 8 10 5 24
Partidul Național Liberal 0
Uniunea Salvați Basarabia 1 3 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 3 16 29 48
Partidul Stînga Europeană 0
Mișcarea Populară Antimafie 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0
Partidul “Democrația Acasă” 1 1 2
Partidul Acțiunea Democratică 0
Partidul Popular Românesc 1 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 0
Partidul Popular European din Moldova 2 2
Partidul Unității Naționale 1 2 4 7
Partidul Voința Poporului 1 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” 5 60 107 172
Candidați independenți 4 6 32 70 112
Total 11 44 376 467 898

Afilierea politică a primarilor

• Chișinău
Regiunea Nord
• Bălți
• Briceni
• Dondușeni
• Drochia
• Edineț
• Fălești
• Florești
• Glodeni
• Ocnița
• Rîșcani
• Sîngerei
• Soroca
Regiunea Centru
• Anenii Noi
• Călărași
• Criuleni
• Dubăsari
• Hîncești
• Ialoveni
• Nisporeni
• Orhei
• Rezina
• Strășeni
• Șoldănești
• Telenești
• Ungheni
Regiunea Sud
• Basarabeasca
• Cahul
• Cantemir
• Căușeni
• Cimișlia
• Leova
• Ștefan Vodă
• Taraclia
UTA Găgăuzia
• Găgăuzia
Primărie Primar ales Afiliere
Chișinău • PSRM
• Bălți • PN
• Anenii Noi • PSRM
• Basarabeasca • CI
• Briceni • PSRM
Cahul • CI
Cantemir • PN
Călărași • ACUM
Căușeni • ACUM
Cimișlia • ACUM
Criuleni • PSRM
• Dondușeni • PN
Drochia • PN
Cocieri • CI
Edineț • CI
Fălești • PN
Florești • PSRM
Glodeni • PN
Hîncești • PDM
Ialoveni • CI
Leova • PLDM
Nisporeni • PDM
• Ocnița • PSRM
• Orhei • PPȘ
Rezina • PPEM
Rîșcani • PN
Sîngerei • PUN
• Soroca • PSRM
Strășeni • CI
Șoldănești • PLDM
Ștefan Vodă • CI
Taraclia • PPȘ
Telenești • PLDM
Ungheni • CI
Comrat • PSRM

Participarea alegătorilor (primari)

La alegerile pentru funcțiile de primari cetățenii din zonele suburbane ale municipiilor Chișinău și Bălți, spre deosebire de cetățenii din celelalte circumscripții, aleg câte doi candidați – pentru funcțiile de primari ai localităților suburbane și pentru primarii municipiilor respective.

Numărul de alegători incluși în listele electorale 2 927 895
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 17 450 (0,6%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 1 228 015
Numărul de alegători care au participat la votare 1 227 821
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 27 549 (2,2%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 1 200 272
Rata de participare 41,69%

Primarul general al municipiului Chișinău

Alegerile locale din 2019 în municipiul Chișinău

Primarul general al municipiului Chișinău este autoritate reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal, ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii.

Prezența la vot în municipiul Chișinău

La alegerile din 20 octombrie 2019 rata de participare la vot în municipiul Chișinău a constituit 36,03% din numărul total de alegători, cu o creștere ușoară față de prezența la vot la alegerile locale noi din 20 mai 2018, în schimb mai mică cu peste 11% comparativ cu scrutinul din 14 iunie 2015.

Ora Turul I Turul II 2018 2015
9:30 2,66% 3,57% 3,65% 6,46%
12:30 12,73% 14,92% 14,67% 21,05%
15:30 22,91% 25,12% 23,11% 30,60%
18:30 31,56% 34,46% 27,33% 39,33%
21:00 36,05% 37,78% 35,53% 47,41%
Date finale 36,03% 37,75% 35,42% 47,55%

Rezultatele alegerilor primarului general

Funcția de primar general a devenit excesiv de politizată începând cu alegerile din 2003, când Partidul Comuniștilor din Republica Moldova deținea o majoritatea constituțională în Parlament și controlul asupra tuturor instituțiilor importante ale statului, cu excepția primăriei capitalei țării – municipiului Chișinău. Explicația este că primăria municipiului Chișinău era percepută de alegători drept ultima redută împotriva dominației absolute a unei singure formațiuni politice. În ultimul deceniu, începând cu scrutinul din 2011, politizarea alegerilor pentru funcția de primar general a căpătat o conotație geopolitică între forțele politice pro-europene și cele eurasiatice.

Rezultatele alegerilor din 2019 au întrerupt tradiția potrivit căreia alegătorii municipiului Chișinău se mobilizează pentru a nu admite victoria candidații partidelor de stânga, de orientare eurasiatică. Pentru prima oară alegerile au fost câștigate de candidatul unei forțe politice de stânga, iar prin documentele sale statutare prevede integrarea Republicii Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică. Este adevărat că pentru a fi ales în funcția de primar, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, a eliminat din retorica sa electorală elementele de ordin politic/ geopolitic, concentrându-se pe aspecte strict administrative, promițând în plus să-și suspende calitatea de membru al PSRM pe perioada exercitării funcției de primar. În acest mod, candidatul socialiștilor a reușit să inverseze rezultatele alegerilor noi ale primarului municipiului Chișinău din mai-iunie 2018, învingându-l în cel de al doilea tur de scrutin pe candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase.

Un factor care a contribuit la înfrângerea candidatului Blocului “ACUM” a fost cel legat de îndoctrinarea opiniei publice de către cercurile unioniste precum că nu există nici o diferență dintre candidații PSRM și ACUM, odată ce formațiunile respective au constituit o alianță de guvernare temporară, etichetată pro-rusească, pentru eliminarea de pe scena politică a liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, considerat un impediment în calea intereselor Rusiei în Republica Moldova. În aceeași ordine de idei, este de menționat că la alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău partida unionistă a fost reprezentată de opt candidați, cel mai bun rezultat – 10,2% – fiind obținut de ex-primarul, Dorin Chirtoacă, care a câștigat alegerile pentru primăria Chișinău de trei ori consecutiv în scrutinele locale precedente.

Concurentul Voturi %  Voturi % 
Ion Ceban PSRM 90 591 40,19% 123 807 52,39%
Teodor Cârnaț PVP 1 908 0,85%
Valeriu Munteanu USB 1 710 0,76%
Valerii Klimenco PPȘ 6 859 3,04%
Victor Chironda MFN 6 147 2,73%
Vitalie Voznoi PSE 358 0,16%
Dumitru Țîra PPEM 819 0,36%
Vitalie Marinuța PVE 1 001 0,44%
Andrei Năstase ACUM 70 056 31,08% 112 514 47,61%
Lilia Ranogaeț PNL 620 0,28%
Alexandru Fetescu PLDM 1 235 0,55%
Dorin Chirtoacă PL 22 885 10,15%
Ivan Diacov PN 2 252 1,00%
Vladimir Cebotari PDM 5 504 2,44%
Octavian Țîcu PUN 10 739 4,76%
Serghei Toma POM 306 0,14%
Vlad Țurcanu PPR 1 816 0,81%
Boris Volosatîi PPDA 591 0,26%

Participarea alegătorilor (primarul general)

Participarea la alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, desfășurate în termen, a fost cea mai scăzută din ultimii 20 de ani. Doar la primele alegeri pentru funcția de primar din 1995 rata de participate a fost mai mică, alegerile fiind invalidate, iar primarul a fost numit prin decret prezidențial. Important este factorul mobilizării mai înalte a alegătorilor în al doilea tur de scrutin, rata de participare fiind mai înaltă decât în primul tur în toate cele patru scrutine din ultimii 8 ani.

Turul I Turul II
Numărul de alegători incluși în listele electorale 633 551 632 953
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 4 503 (0,7%) 4 827 (0,8%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 229 909 240 788
Numărul de alegători care au participat la votare 229 898 240 783
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 4 501 (2,0%) 4 462 (1,9%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 225 397 236 321
Rata de participare 36,03% 37,75%


Adus de la „http://alegeri.md/index.php?title=Rezultatele_alegerilor_locale_generale_din_2019&oldid=17787”