Rezultatele alegerilor locale generale din 2019

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale. În urma scrutinului au fost aleși 1 108 consilieri raionali și municipali, 10 472 de consilieri orășenești și sătești și 898 de primari. Cele mai multe mandate de consilieri și primari le-au obținut partidele parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”. Rata de participare la vot la nivel național a fost de 41,73% din numărul total de alegători, în scădere față de scrutinul din 2015.

Alegerile locale din 2019

←‹ 2015

Data alegerilor	20 octombrie 2019
Turul II	3 noiembrie 2019
Tipul alegerilor	Alegeri generale

Consilii raionale și municipale (nivelul II)

Numărul de consilii	34
Numărul de mandate	1 108 (8 119 candidați)
Prezența la vot	41,53%

Consilii orășenești și sătești (nivelul I)

Numărul de consilii	896
Numărul de mandate	10 472 (43 074 de candidați)
Prezența la vot	43,66%

Primari

Numărul de mandate	898 (3 754 de candidați)
Prezența la vot	41,69%

Primarul general al municipiului Chișinău

Numărul de concurenți	18
Prezența la vot	36,03%
Primarul ales	Ion Ceban (PSRM)

La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-a desfășurat al VII-lea scrutin electoral local general de la proclamarea independenței țării. Alegerile la nivel național au fost validate, participarea la vot depășind pragul necesar de 1/4 din alegătorii înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție electorală. Prezența la vot pe țară a fost de 41,73%, iar în municipiul Chișinău aceasta a constituit 36,05%, substanțial mai scăzută decât la alegerile din 2015.

La alegerile pentru funcțiile de consilieri locali și primari au participat în total 28 de partide politice din 46 înregistrate în Republica Moldova, două dintre acestea constituind un bloc electoral, și circa 1 000 de candidați independenți. Pentru desfășurarea alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale – în raioane, în UTA Găgăuzia, în municipiile Chișinău și Bălți. Alegerile nu au putut fi desfășurate în localitățile din stânga Nistrului, teritoriu aflat sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

În 34 de circumscripții electorale de nivelul II, constituite în 32 de raioane și municipiile Chișinău și Bălți, pentru 1 108 mandate de consilieri au concurat 7 994 de candidați propuși de 25 de formațiuni politice, precum și 125 de candidați independenți. În urma alegerilor, 15 formațiuni și 24 de candidați independenți au obținut reprezentare în consiliile raionale și municipale. Trei formațiuni parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” și Partidul Democrat din Moldova (PDM), au candidați în toate cele 34 de circumscripții de nivelul II, obținând cel mai mare număr de mandate și, respectiv, majoritatea absolută sau relativă în 32 de circumscripții. Alte două formațiuni – Partidul Nostru (PN) și Partidul “Șor” (PPȘ), au obținut majoritatea simplă de mandate în Consiliul municipal Bălți și, respectiv, în Consiliul raional Orhei. Majoritatea obținută de formațiunile politice în consiliile raionale au avut un impact determinant în procesul alegerii președinților raioanelor.

În 896 de circumscripții electorale de nivelul I, pentru participarea la alegerea consilierilor s-au înscris 42 181 de candidați din 26 de formațiuni politice, alături de 893 de candidați independenți. În urma scrutinului, 22 de formațiuni și 510 candidați independenți au obținut mandate de consilieri orășenești și sătești. Cele mai multe mandate de consilieri locali le-au obținut trei partide parlamentare, care au înregistrat candidați în cel mai mare număr de circumscripții. Pe locul patru s-a clasat formațiunea extraparlamentară – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care a reușit să promoveze în consiliile locale un număr mai mare de consilieri decât Partidul “Șor”, cu reprezentare parlamentară, deși a înregistrat mai puțini candidați, întru-un număr mai mic de circumscripții.

La cele două tururi de scrutin ale alegerilor ce au avut loc la 20 octombrie și, respectiv, 3 noiembrie 2019, pentru funcțiile de primari în 898 de circumscripții electorale au concurat 3 422 de candidați propuși de 26 de formațiuni politice, alături de 332 de candidați independenți. Primarii aleși în urma exercițiului electoral reprezintă 17 formațiuni politice, iar în 112 localități primarii au fost aleși dintre candidații independenți. Cele mai multe mandate de primari – 261, le-a obținut PDM, care a avut în calitate de candidați cel mai mare număr de primari aflați în exercițiul funcției. Cea mai tensionată competiție electorală s-a dat pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, pe care, în al doilea tur de scrutin, a câștigat-o candidatul PSRM, Ion Ceban, care l-a învins pe candidatul Blocului “ACUM”, Andrei Năstase.

Distribuirea mandatelor

Alegerile pentru funcțiile de consilieri locali s-au desfășurat în baza sistemului electoral proporțional, iar cele pentru funcțiile de primari – în baza sistemului majoritar, în două tururi de scrutin. Capacitatea concurenților de a înregistra candidați în circumscripțiile electorale a corespuns cu numărul de mandate obținute de acestea, ceea ce reprezintă un indicator al potențialului organizatoric și electoral al partidelor. Formațiunile parlamentare, cu excepția Partidului “Șor”, au înregistrat candidați în toate cele 34 de circumscripții de nivelul II, însă niciuna nu a reușit să susțină candidați în toate circumscripțiile electorale de nivelul I.

În urma alegerilor, cel mai mare număr de mandate l-au obținut trei din cele patru formațiuni parlamentare – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, care au înregistrat și cei mai mulți candidați, reconfirmându-și suportul electoratului, înregistrat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Un singur partid extraparlamentar – Partidul Liberal Democrat din Moldova – a reușit să obțină în total mai multe mandate de aleși locali decât Partidul “Șor”, cu reprezentare parlamentară.

	Concurent electoral	Consilii de nivelul II		Consilii de nivelul I		Primari
	Partidul Democrat din Moldova	238	21,48%	2 646	25,27%	261	29,06%
	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	43	3,88%	247	2,36%	10	1,11%
	Partidul Socialist din Moldova	0				0
	Partidul Legii și Dreptății	0		0		0
	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	0		2		1
	Partidul Liberal	4		68		2
	Partidul Oamenilor Muncii	0		0		0
	Mișcarea “Forța Nouă”	2		10		1
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	326	29,42%	2 986	28,51%	206	22,94%
	Partidul “Șor”	72	6,50%	516	4,93%	43	4,79%
	Partidul Verde Ecologist	1		19		1
	Partidul Nostru	51	4,60%	248	2,37%	24	2,67%
	Partidul Național Liberal	0		12		0
	Uniunea Salvați Basarabia	3		61		4
	Partidul Liberal Democrat din Moldova	66	5,96%	547	5,22%	48	5,35%
	Partidul “Patrioții Moldovei”			9
	Partidul Stînga Europeană	0		0		0
	Mișcarea Populară Antimafie	0		0		0
	Partidul Popular din Republica Moldova	0		2		0
	Partidul “Democrația Acasă”	0		12		2
	Partidul Acțiunea Democratică	1		10		0
	Partidul Popular Românesc	1		17		1
	Partidul Ruso-Slavean din Moldova			3		0
	Partidul Popular European din Moldova	4		39		2
	Partidul Unității Naționale	9		77		7
	Partidul Voința Poporului	0		18		1
	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	263	23,74%	2 413	23,04%	172	19,15%
	Candidați independenți	24	2,17%	510	4,87%	112	12,47%

Prezența la vot

Rata de participare a alegătorilor la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 a fost de 41,73%, depășind, în fiecare din circumscripțiile electorale, pragul de validare a alegerilor de 1/4 din cetățenii înscriși în listele electorale. În comparație cu alegerile locale anterioare, prezența la vot a scăzut cu peste 7% față de scrutinul din 2015 și cu peste 12% față de alegerile din 2011.

Ora	Turul I	Turul II		2015	2011
9:30	4,36%	5,01%		8,95%	6,05%
12:30	18,40%	18,61%		25,41%	24,26%
15:30	29,61%	29,14%		34,39%	36,96%
18:30	37,86%	37,82%		42,24%	45,78%
21:00	41,68%	40,34%		49,00%	54,30%

Participarea alegătorilor

Rata de participare la alegerile consilierilor locali și a primarilor variază din cauza specificului organizării administrativ-teritoriale a țării. În acest sens, numărul de alegători care participă la alegerile pentru consiliile raionale/ municipale, orășenești/ sătești și primari este diferit. Cetățenii din UTA Găgăuzia nu votează în circumscripția electorală de nivelul II, ci doar în circumscripțiile unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, în care aleg consilierii locali și primarii. Pe de altă parte, alegătorii din zonele urbane ale municipiilor Chișinău și Bălți nu votează pentru alegerea consiliilor locale, ci doar pentru alegerea celor municipale, în timp ce alegătorii din zonele suburbane ale celor două municipii votează atât pentru primarii suburbiilor, cât și pentru cei ai municipiului.

	Consilii de nivelul II	Consilii de nivelul I	Primari
Numărul de alegători incluși în listele electorale	2 671 583	2 190 907	2 927 895
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare	15 530	12 393	17 450
Numărul de alegători care au primit buletine de vot	1 116 305	962 160	1 228 015
Numărul de alegători care au participat la votare	1 115 939	962 003	1 227 821
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile	40 493	37 982	27 549
Numărul total de voturi valabil exprimate	1 075 446	924 021	1 200 272
Rata de participare	41,53%	43,66%	41,69%

Consilii raionale și municipale

Consiliile raionale și municipale sunt autorități reprezentative și deliberative ale populației având responsabilitatea de a soluționa problemele localităților pe care le administrează. Printre cele mai importante responsabilități ale acestora se numără și alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor, care reprezintă raionul sau municipiul în relația cu autoritatea executivă a statului și cu alte organe publice centrale, cu instanțele judecătorești, cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate.

În vederea organizării alegerilor locale generale au fost constituite 36 de circumscripții electorale ale căror hotare au coincis cu cele ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul II – 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și Transnistria. Alegerile pentru consiliile raionale și municipale s-au desfășurat doar în 34 din cele 36 de circumscripții electorale. În circumscripția electorală nr. 36 Găgăuzia nu a fost prevăzută alegerea unui consiliu de nivelul II, întrucât statutul juridic special al regiunii prevede că aceasta are Adunarea Populară în calitate de autoritate reprezentativă proprie, care este aleasă în baza unei legi speciale. În circumscripția electorală nr. 3 Transnistria alegerile nu s-au desfășurat din cauza refuzului administrației regiunii, care se opune organizării oricărui tip de alegeri de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Rezultatele alegerilor în consiliile locale de nivelul II

La alegerile pentru cele 34 de consilii raionale și municipale au participat 25 de formațiuni politice, care au înregistrat 7 994 de candidați, și 125 de candidați independenți. În urma alegerilor, distribuirea celor 1 108 mandate de consilieri a avut loc în conformitate cu metoda lui Victor d’Hondt, potrivit căreia numărul de mandate ce le revin concurenților electorali este proporțional cu numărul de voturi acumulate în circumscripțiile respective. Șirul descrescător care stabilește numărul de mandate obținut de concurenții electorali include și numărul de voturi acumulat de fiecare dintre candidații independenți. Specificul metodei d’Hondt este că, oricum, favorizează formațiunile politice în raport cu candidații independenți, mai cu seamă formațiunile cu cele mai multe voturi acumulate. În consecință, mandatele au fost distribuite între 15 formațiuni și 24 de candidați independenți.

• Mandate
• Voturi
• Candidați

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de consilieri raionali și municipali, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

	Concurent electoral	Mandate	%		± 2015
•	Partidul Democrat din Moldova	238	21,48%		21 ↓
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	43	3,88%		94 ↓
	Partidul Socialist din Moldova	0			0 ↓↑
	Partidul Legii și Dreptății	0			0 ↓↑
	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	0
•	Partidul Liberal	4	0,36%		88 ↓
	Partidul Oamenilor Muncii	0
•	Mișcarea “Forța Nouă”	2	0,18%
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	326	29,42%		167 ↑
•	Partidul “Șor”	72	6,50%		72 ↑
•	Partidul Verde Ecologist	1	0,09%		1 ↑
•	Partidul Nostru	51	4,60%		83 ↓
	Partidul Național Liberal	0			0 ↓↑
•	Uniunea Salvați Basarabia	3	0,27%
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	66	5,96%		193 ↓
	Partidul Stînga Europeană	0			0 ↓↑
	Mișcarea Populară Antimafie	0			0 ↓↑
	Partidul Popular din Republica Moldova	0			0 ↓↑
	Partidul “Democrația Acasă”	0			0 ↓↑
•	Partidul Acțiunea Democratică	1	0,09%
•	Partidul Popular Românesc	1	0,09%
•	Partidul Popular European din Moldova	4	0,36%		64 ↓
•	Partidul Unității Naționale	9	0,81%
	Partidul Voința Poporului	0
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	263	23,74%
•	Candidați independenți	24	2,17%		18 ↑
	Total	1 108			8 ↓

Datele absolute și procentuale privind voturile acumulate de concurenții electorali în comparație cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

	Formațiunea	Voturi	%		± 2015
•	Partidul Democrat din Moldova	177 811	16,53%		1,1% ↓
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	40 591	3,77%		6,4% ↓
•	Partidul Socialist din Moldova	392	0,04%		0,0% ↓
•	Partidul Legii și Dreptății	201	0,02%		0,1% ↓
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	561	0,05%
•	Partidul Liberal	21 712	2,02%		10,6% ↓
•	Partidul Oamenilor Muncii	211	0,02%
•	Mișcarea “Forța Nouă”	5 809	0,54%
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	291 257	27,08%		10,5% ↑
•	Partidul “Șor”	72 256	6,72%		6,7% ↑
•	Partidul Verde Ecologist	2 248	0,21%		0,1% ↑
•	Partidul Nostru	48 772	4,54%		6,6% ↓
•	Partidul Național Liberal	2 339	0,22%		0,5% ↓
•	Uniunea Salvați Basarabia	6 804	0,63%
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	55 275	5,14%		13,1% ↓
•	Partidul Stînga Europeană	469	0,04%		0,1% ↓
•	Mișcarea Populară Antimafie	195	0,02%		0,3% ↓
•	Partidul Popular din Republica Moldova	176	0,02%		0,6% ↓
•	Partidul “Democrația Acasă”	3 003	0,28%		0,0% ↓
•	Partidul Acțiunea Democratică	907	0,08%
•	Partidul Popular Românesc	4 535	0,42%
•	Partidul Popular European din Moldova	4 872	0,45%		7,2% ↓
•	Partidul Unității Naționale	16 120	1,50%
•	Partidul Voința Poporului	4 134	0,38%
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	253 010	23,53%
•	Candidați independenți	61 786	5,75%		2,6% ↑
	Total	1 075 446			16,4% ↓

Numărul de circumscripții și de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate și de consilii în care au obținut reprezentare în urma scrutinului electoral.

	Formațiunea	Circumscripții	Candidați		Consilii	Mandate
•	Partidul Democrat din Moldova	34	1 084		33	238
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	32	726		28	43
•	Partidul Socialist din Moldova	1	20		0	0
•	Partidul Legii și Dreptății	1	20		0	0
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	1	26		0	0
•	Partidul Liberal	19	423		2	4
•	Partidul Oamenilor Muncii	1	18		0	0
•	Mișcarea “Forța Nouă”	2	54		2	2
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	34	1 109		34	326
•	Partidul “Șor”	33	840		33	72
•	Partidul Verde Ecologist	4	102		1	1
•	Partidul Nostru	24	655		13	51
•	Partidul Național Liberal	7	148		0	0
•	Uniunea Salvați Basarabia	9	208		2	3
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	30	654		27	66
•	Partidul Stînga Europeană	1	31		0	0
•	Mișcarea Populară Antimafie	1	19		0	0
•	Partidul Popular din Republica Moldova	1	16		0	0
•	Partidul “Democrația Acasă”	5	106		0	0
•	Partidul Acțiunea Democratică	1	26		1	1
•	Partidul Popular Românesc	5	111		1	1
•	Partidul Popular European din Moldova	7	156		2	4
•	Partidul Unității Naționale	13	291		8	9
•	Partidul Voința Poporului	7	158		0	0
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	34	993		34	263
•	Candidați independenți	30	125		16	24
	Total	34	8 119		34	1 108

Reprezentarea politică a partidelor în consilii

Alegerile în consiliile locale, desfășurate în baza sistemului electoral proporțional, pe liste de candidați înregistrate de partide, permit evaluarea suportului politic al cetățenilor pentru formațiunile politice. Din acest punct de vedere, rezultatele alegerilor pentru consiliile raionale și municipale din 20 octombrie le-au repetat, de fapt, pe cele de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 27,1% din voturile cetățenilor (fără suportul cetățenilor din Găgăuzia, care a reprezentat ~4%) versus 31,2% de voturi obținute la alegerile parlamentare; Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” – 23,5% versus 26,8% de voturi la parlamentare, care includ și ~4% a voturilor diasporei; Partidul “Șor” – 6,7% versus 8,3%. Dintre partidele parlamentare doar Partidul Democrat din Moldova a obținut la alegerile pentru consiliile raionale și municipale un vot politic mai modest decât la cele parlamentare – 16,5% versus 23,6%, explicația având la bază pierderea influenței fostul ei lider – Vlad Plahotniuc, care a părăsit țara în iunie 2019. Compararea rezultatelor alegerilor pentru consiliile de nivelul II cu cele de la alegerile parlamentare arată că formațiunile parlamentare au reușit să-și fidelizeze segmente ale electoratului care sunt relativ stabile.

Reieșind din rezultatele alegerilor, important este că cele patru formațiuni parlamentare au obținut cele mai multe mandate de consilieri raionali și municipali – în total ~81%. PSRM a înregistrat o creștere de aproximativ două ori a numărului de mandate de consilieri – 326 de mandate față de 159 la alegerile locale generale din 2015. Blocul “ACUM”, în pofida primei sale participări la alegerile locale, s-a clasat pe locul doi, având 263 de mandate și, la fel ca și PSRM, este reprezentat în toate cele 34 de consilii. PDM practic a repetat rezultatul de la alegerile precedente, ocupând poziția a treia cu 238 de mandate fiind reprezentat în 33 de consilii, excepție fiind municipiul Bălți, unde majoritatea absolută a fost câștigată de Partidul Nostru. Partidul “Șor” a înregistrat liste de candidați în toate circumscripțiile de nivelul II, cu excepția circumscripției nr. 23 Nisporeni, la fel ca și în cazul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, pentru a evita concurența cu PDM, obținând 72 de mandate în toate cele 33 de consilii, dintre care majoritatea absolută de 22 de mandate în Consiliul raional Orhei.

Lipsa de coeziune între cele 10 partide unioniste, promotoare ale idealului unirii Republicii Moldova cu România – Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale, Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Popular Românesc, Partidul “Democrația Acasă”, Partidul Național Liberal, Partidul Verde Ecologist, Partidul Acțiunea Democratică și Mișcarea Populară Antimafie, a împiedicat formațiunile respective să asigure o reprezentare adecvată a segmentului electoral respectiv. În consecință, formațiunile unioniste au reușit să acumuleze împreună 10,5% din voturile alegătorilor, obținând 85 de mandate de consilieri raionali și municipali – 7,7%, mult sub potențialul electoral estimat de cercetările sociologice. Rezultatul menționat a determinat lansarea în perioada postelectorală a unui șir de apeluri în favoarea consolidării unui pol politic unionist cu participarea tuturor formațiunilor de pe segmentul respectiv, urmând ca acesta să-și coordoneze acțiunile în viitoarele campanii electorale.

Reprezentarea politică a partidelor în consiliile raionale a avut un impact major asupra procesului de alegere a conducerii raioanelor. În șase din cele 32 de consilii, majoritatea absolută de mandate a fost obținută de o singură formațiune politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în patru consilii raionale – Briceni, Dondușeni, Ocnița și Taraclia, Partidul Democrat din Moldova – în Nisporeni și Partidul “Șor” – în Orhei. În celelalte 26 de raioane formațiunile politice au obținut majoritatea relativă: Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” în 11 raioane, PSRM – 10, PDM – 5, ceea ce a determinat coalizarea acestora cu fracțiunile celorlalte partide pentru alegerea președinților și vicepreședinților raioanelor cu majoritatea simplă de voturi.

• Grafic
• Tabel

Tabelul indică apartenența politică a consilierilor municipali și raionali aleși. În partea stângă sunt marcate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II unde o anumită formațiune politică deține majoritatea absolută.

	Chișinău
	Regiunea Nord
•	Bălți
•	Briceni
•	Dondușeni
	Drochia
	Edineț
	Fălești
	Florești
	Glodeni
•	Ocnița
	Rîșcani
	Sîngerei
	Soroca
	Regiunea Centru
	Anenii Noi
	Călărași
	Criuleni
	Dubăsari
	Hîncești
	Ialoveni
•	Nisporeni
•	Orhei
	Rezina
	Strășeni
	Șoldănești
	Telenești
	Ungheni
	Regiunea Sud
	Basarabeasca
	Cahul
	Cantemir
	Căușeni
	Cimișlia
	Leova
	Ștefan Vodă
•	Taraclia

#	Circumscripția	PDM	PCRM	PL	MFN	PSRM	PPȘ	PVE	PN	USB	PLDM	PAD	PPR	PPEM	PUN	ACUM	CI	Total
1	Chișinău	2	1	3	1	22	2								1	19		51
2	Bălți					7	1		23						1	3		35
3	Anenii Noi	9	1			10	2				3					8		33
4	Basarabeasca	4	1			8	1		1		3					5	4	27
5	Briceni	7	2			18	1		1							3	1	33
6	Cahul	8	1			10	1		1		1					13		35
7	Cantemir	6		1		10	1		2		2					11		33
8	Călărași	6				9	2			1	2				1	11	1	33
9	Căușeni	8	4			7	1				6					7		33
10	Cimișlia	7	1			7	2				2			3		10	1	33
11	Criuleni	6	2			6	1	1			3				2	11	1	33
12	Dondușeni	3				16	1		2		2					3		27
13	Drochia	5	2			11	2		4		1					7	1	33
14	Dubăsari	5	2			12	1									5	2	27
15	Edineț	7	1			13	2		2		4					4		33
16	Fălești	7	1			9	2		5		1					7	1	33
17	Florești	12	1			11	1				1					6	1	33
18	Glodeni	10	1			7	3		5		2					5		33
19	Hîncești	11				7	1				1					12	3	35
20	Ialoveni	8	1			3	1				3		1			16		33
21	Leova	7	1			6	1		1		4					7		27
22	Nisporeni	19	1			2					1				1	8	1	33
23	Ocnița	3	4			18	2		1							5		33
24	Orhei	3				3	22				1					5	1	35
25	Rezina	6	1			8	2				1			1		8		27
26	Rîșcani	8	1			14	1		3		1					5		33
27	Sîngerei	6	2			10	2			2	3	1			1	6		33
28	Soroca	9	2		1	12	1				2					5	1	33
29	Strășeni	9	1			4	1				7				1	10		33
30	Șoldănești	12	1			6	2				1					5		27
31	Ștefan Vodă	9	1			9	1									11	2	33
32	Taraclia	1	3			18	3									2		27
33	Telenești	6	1			4	3				6					12	1	33
34	Ungheni	9	2			9	2				2				1	8	2	35
	Total	238	43	4	2	326	72	1	51	3	66	1	1	4	9	263	24	1 108

Participarea alegătorilor (consilii de nivelul II)

La alegerile pentru consiliile raionale și municipale participă cetățenii domiciliați sau care au reședință în localitățile din circumscripțiile electorale respective, cu excepția celor din UTA Găgăuzia, care își aleg reprezentanții în Adunarea Populară în conformitatea cu prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Datele privind participarea la vot reflectă scăderea ratei de participare la alegerile din 2019 față de cea din 2015.

	2019	2015	±
Numărul de alegători incluși în listele electorale	2 671 583	2 678 253	-6 670	(0,2%)	↓
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare	15 530 (0,6%)	28 879	-13 349	(46,2%)	↓
Numărul de alegători care au primit buletine de vot	1 116 305
Numărul de alegători care au participat la votare	1 115 939	1 334 904	-218 965	(16,4%)	↓
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile	40 493 (3,6%)	47 266	-6 773	(14,3%)	↓
Numărul total de voturi valabil exprimate	1 075 446
Rata de participare	41,53%	49,31%	-7,78%		↓

Consilii orășenești și sătești

Consiliile orășenești și sătești sunt autorități reprezentative și deliberative ale populației, având responsabilitatea de a soluționa problemele localităților pe care le administrează. Alegerile pentru cele 896 de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, la fel ca și pentru consiliile raionale și municipale de nivelul II, au loc în baza sistemului electoral proporțional. Distribuirea celor 10 472 de mandate în fiecare circumscripție electorală s-a efectuat în baza metodei d’Hondt.

Rezultatele alegerilor în consiliile de nivelul I

Alegerile pentru consiliile orășenești și sătești au un caracter bivalent – politic și administrativ. Principalii actori electorali – partidele politice – au propus aproape 98% din cei 43 074 de candidați pentru consiliile locale. Ca și în cazul alegerilor pentru consiliile de nivelul II, cei mai mulți candidați au fost înregistrați de către formațiunile parlamentare, care au și obținut cel mai mare număr – 81,8% din mandate de consilieri locali. Candidații independenți, în număr de 893, au obținut 510 mandate, fiind reprezentați în 226 de consilii.

• Mandate
• Voturi
• Candidați

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de consilieri orășenești și sătești, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

	Concurent electoral	Mandate	%		± 2015
•	Partidul Democrat din Moldova	2 646	25,27%		164 ↓
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	247	2,36%		931 ↓
	Partidul Legii și Dreptății	0
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	2	0,02%
•	Partidul Liberal	68	0,65%		661 ↓
	Partidul Oamenilor Muncii	0
•	Mișcarea “Forța Nouă”	10	0,10%
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	2 986	28,51%		1 693 ↑
•	Partidul “Șor”	516	4,93%		498 ↑
•	Partidul Verde Ecologist	19	0,18%		14 ↑
•	Partidul Nostru	248	2,37%		544 ↓
•	Partidul Național Liberal	12	0,11%		11 ↓
•	Uniunea Salvați Basarabia	61	0,58%
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	547	5,22%		2 218 ↓
•	Partidul “Patrioții Moldovei”	9	0,09%		9 ↑
	Partidul Stînga Europeană	0			9 ↓
	Mișcarea Populară Antimafie	0			7 ↓
•	Partidul Popular din Republica Moldova	2	0,02%		26 ↓
•	Partidul “Democrația Acasă”	12	0,11%		12 ↑
•	Partidul Acțiunea Democratică	10	0,10%
•	Partidul Popular Românesc	17	0,16%
•	Partidul Ruso-Slavean din Moldova	3	0,03%
•	Partidul Popular European din Moldova	39	0,37%		474 ↓
•	Partidul Unității Naționale	77	0,74%
•	Partidul Voința Poporului	18	0,17%
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	2 413	23,04%
•	Candidați independenți	510	4,87%		138 ↑
	Total	10 472			92 ↓

Datele absolute și procentuale privind voturile acumulate de concurenții electorali în comparație cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

	Formațiunea	Voturi	%		± 2015
•	Partidul Democrat din Moldova	187 310	20,27%		1,6% ↓
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	28 487	3,08%		7,9% ↓
•	Partidul Legii și Dreptății	68	0,01%
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	91	0,01%
•	Partidul Liberal	8 558	0,93%		7,3% ↓
•	Partidul Oamenilor Muncii	64	0,01%
•	Mișcarea “Forța Nouă”	1 394	0,15%
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	227 875	24,66%		12,4% ↑
•	Partidul “Șor”	58 440	6,32%		5,8% ↑
•	Partidul Verde Ecologist	1 980	0,21%		0,1% ↑
•	Partidul Nostru	27 997	3,03%		5,2% ↓
•	Partidul Național Liberal	1 701	0,18%		0,3% ↓
•	Uniunea Salvați Basarabia	6 844	0,74%
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	46 824	5,07%		17,2% ↓
•	Partidul “Patrioții Moldovei”	1 404	0,15%		0,1% ↑
•	Partidul Stînga Europeană	72	0,01%		0,1% ↓
•	Mișcarea Populară Antimafie	205	0,02%		0,2% ↓
•	Partidul Popular din Republica Moldova	415	0,04%		0,5% ↓
•	Partidul “Democrația Acasă”	1 668	0,18%		0,1% ↑
•	Partidul Acțiunea Democratică	1 129	0,12%
•	Partidul Popular Românesc	2 738	0,30%
•	Partidul Ruso-Slavean din Moldova	437	0,05%
•	Partidul Popular European din Moldova	3 885	0,42%		5,5% ↓
•	Partidul Unității Naționale	9 489	1,03%
•	Partidul Voința Poporului	2 749	0,30%
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	196 887	21,31%
•	Candidați independenți	105 310	11,40%		3,5% ↑
	Total	924 021			12,9% ↓

Numărul de circumscripții și de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate și de consilii în care au obținut reprezentare în urma scrutinului electoral.

	Formațiunea	Circumscripții	Candidați		Consilii	Mandate
•	Partidul Democrat din Moldova	759	8 148		695	2 646
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	324	2 932		146	247
•	Partidul Legii și Dreptății	1	10		0	0
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	2	18		1	2
•	Partidul Liberal	95	945		39	68
•	Partidul Oamenilor Muncii	2	25		0	0
•	Mișcarea “Forța Nouă”	8	81		6	10
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	771	9 131		768	2 986
•	Partidul “Șor”	502	4 795		226	516
•	Partidul Verde Ecologist	18	213		11	19
•	Partidul Nostru	183	2 058		104	248
•	Partidul Național Liberal	17	179		7	12
•	Uniunea Salvați Basarabia	46	521		29	61
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	270	2 796		211	547
•	Partidul “Patrioții Moldovei”	2	41		1	9
•	Partidul Stînga Europeană	1	8		0	0
•	Mișcarea Populară Antimafie	3	41		0	0
•	Partidul Popular din Republica Moldova	4	50		1	2
•	Partidul “Democrația Acasă”	11	129		6	12
•	Partidul Acțiunea Democratică	18	160		6	10
•	Partidul Popular Românesc	16	189		6	17
•	Partidul Ruso-Slavean din Moldova	2	33		1	3
•	Partidul Popular European din Moldova	35	355		18	39
•	Partidul Unității Naționale	64	697		35	77
•	Partidul Voința Poporului	27	325		13	18
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	754	8 301		704	2 413
•	Candidați independenți	274	893		226	510
	Total	896	43 074		896	10 472

Majorități absolute în consiliile locale

În calitatea lor de autorități reprezentative și deliberative ale populației, consiliile locale adoptă hotărâri cu o majoritate absolută (simplă) de voturi, adică cu votul a mai mult de jumătate din numărul consilierilor aleși. În urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în 489 din 896 de consilii municipale, orășenești, comunale și sătești au fost constituite majorități absolute de consilieri, reprezentând în proporție de peste 50% aceleași formațiuni politice.

	Formațiunea	Consilii
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	174
	Partidul Democrat din Moldova	172
	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	88
	Partidul “Șor”	24
	Partidul Liberal Democrat din Moldova	21
	Partidul Nostru	3
	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	2
	Partidul Unității Naționale	2
	Partidul Liberal	1
	Partidul Popular Românesc	1
	Partidul “Patrioții Moldovei”	1

Participarea alegătorilor (consilii de nivelul I)

La alegerile pentru consiliile locale în circumscripțiile de nivelul I nu participă cetățenii din zonele urbane ale municipiilor Chișinău și Bălți. Acest lucru a și provocat o scădere, în comparație cu alte tipuri de alegeri, a numărului de alegători înscriși în listele electorale.

	2019	2015	±
Numărul de alegători incluși în listele electorale	2 190 907	2 198 912	-8 005	(0,4%)	↓
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare	12 393 (0,6%)	21 817	-9 424	(43,2%)	↓
Numărul de alegători care au primit buletine de vot	962 160
Numărul de alegători care au participat la votare	962 003	1 104 064	-142 061	(12,9%)	↓
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile	37 982 (3,9%)	40 458	-2 476	(6,1%)	↓
Numărul total de voturi valabil exprimate	924 021
Rata de participare	43,66%	49,72%	-6,06%		↓

Primari

Primarii sunt autoritatea reprezentativă a populației și executivă a consiliilor locale. La alegerile locale generale din 2019 au fost aleși 898 de primari în toate cele 896 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I – sate, comune, orașe și municipii, și în două unități administrativ-teritoriale de nivelul II – municipiile Chișinău și Bălți.

Rezultatele alegerilor primarilor

La alegerile pentru funcțiile de primari în cele 898 de circumscripții electorale au fost înregistrați 3 754 de candidați, dintre care 9% au candidat ca independenți. În urma scrutinului, Partidul Democrat din Moldova a obținut cele mai multe mandate de primari, deși cu 26 mai puține decât în 2015. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova s-a clasat pe a doua poziție după numărul de mandate, îmbunătățindu-și performanța de aproximativ patru ori, față de cea din 2015, când era în opoziție fiind cea mai mare fracțiune parlamentară. Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, aflat la prima sa competiție electorală, a reușit să obțină 172 de mandate de primari, performanța respectivă fiind depășită doar de Partidul Democrat Agrar din Moldova în 1995 și Partidul Liberal Democrat din Moldova în 2011, care la primele lor alegeri locale au reușit să obțină rezultate mai bune de pe poziții de partide de guvernământ.

Și în cazul alegerii primarilor, se observă corelația foarte puternică dintre capacitatea formațiunilor politice de a înregistra candidați și numărul de mandate obținute în fiecare dintre cele două tururi de scrutin. Cei 332 de candidați independenți au obținut 112 mandate de primari, clasându-se pe a doua poziție, după PDM, în privința ratei de eficiență – (mandate obținute) / (candidați înregistrați): 34% versus 40%.

• Mandate
• Candidați
• Unități

Tabelul prezintă datele privind distribuția mandatelor de primari, oferind posibilitatea comparării rezultatelor obținute de concurenții electorali cu cele din 2015, pentru participanții la ambele scrutine.

	Concurent electoral	Mandate	%		± 2015
•	Partidul Democrat din Moldova	261	29,06%		26 ↓
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	10	1,11%		67 ↓
	Partidul Socialist din Moldova	0
	Partidul Legii și Dreptății	0
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	1	0,11%
•	Partidul Liberal	2	0,22%		49 ↓
	Partidul Oamenilor Muncii	0
•	Mișcarea “Forța Nouă”	1	0,11%
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	206	22,94%		154 ↑
•	Partidul “Șor”	43	4,79%		42 ↑
•	Partidul Verde Ecologist	1	0,11%
•	Partidul Nostru	24	2,67%		20 ↓
	Partidul Național Liberal	0			3 ↓
•	Uniunea Salvați Basarabia	4	0,45%
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	48	5,35%		239 ↓
	Partidul Stînga Europeană	0			1 ↓
	Mișcarea Populară Antimafie	0
	Partidul Popular din Republica Moldova	0			1 ↓
•	Partidul “Democrația Acasă”	2	0,22%
	Partidul Acțiunea Democratică	0
•	Partidul Popular Românesc	1	0,11%
	Partidul Ruso-Slavean din Moldova	0
•	Partidul Popular European din Moldova	2	0,22%		25 ↓
•	Partidul Unității Naționale	7	0,78%
•	Partidul Voința Poporului	1	0,11%
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	172	19,15%
•	Candidați independenți	112	12,47%		45 ↑
	Total	898			0 ↓↑

Numărul de candidați înregistrați de fiecare concurent electoral și, respectiv, numărul de mandate obținute în urma celor două tururi de scrutin.

	Formațiunea	Candidați	Mandate		Tur I	Tur II
•	Partidul Democrat din Moldova	645	261		190	71
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	195	10		4	6
•	Partidul Socialist din Moldova	1	0		0	0
•	Partidul Legii și Dreptății	1	0		0	0
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”	2	1		0	1
•	Partidul Liberal	76	2		1	1
•	Partidul Oamenilor Muncii	3	0		0	0
•	Mișcarea “Forța Nouă”	9	1		0	1
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	756	206		123	83
•	Partidul “Șor”	473	43		13	30
•	Partidul Verde Ecologist	16	1		0	1
•	Partidul Nostru	148	24		10	14
•	Partidul Național Liberal	14	0		0	0
•	Uniunea Salvați Basarabia	40	4		0	4
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova	216	48		26	22
•	Partidul Stînga Europeană	3	0		0	0
•	Mișcarea Populară Antimafie	2	0		0	0
•	Partidul Popular din Republica Moldova	5	0		0	0
•	Partidul “Democrația Acasă”	11	2		0	2
•	Partidul Acțiunea Democratică	8	0		0	0
•	Partidul Popular Românesc	16	1		1	0
•	Partidul Ruso-Slavean din Moldova	2	0		0	0
•	Partidul Popular European din Moldova	22	2		0	2
•	Partidul Unității Naționale	55	7		2	5
•	Partidul Voința Poporului	23	1		0	1
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	680	172		81	91
•	Candidați independenți	332	112		63	49
	Total	3 754	898		514	384

Datele privind distribuția mandatelor obținute de concurenții electorali pe unități administrativ-teritoriale.

	Formațiunea	Municipii	Orașe	Comune	Sate	Total
•	Partidul Democrat din Moldova	1	4	115	141	261
•	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova			7	3	10
	Partidul Socialist din Moldova					0
	Partidul Legii și Dreptății					0
•	Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”				1	1
•	Partidul Liberal			2		2
	Partidul Oamenilor Muncii					0
•	Mișcarea “Forța Nouă”			1		1
•	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	4	13	100	89	206
•	Partidul “Șor”	1	1	28	13	43
•	Partidul Verde Ecologist				1	1
•	Partidul Nostru	1	8	10	5	24
	Partidul Național Liberal					0
•	Uniunea Salvați Basarabia			1	3	4
•	Partidul Liberal Democrat din Moldova		3	16	29	48
	Partidul Stînga Europeană					0
	Mișcarea Populară Antimafie					0
	Partidul Popular din Republica Moldova					0
•	Partidul “Democrația Acasă”			1	1	2
	Partidul Acțiunea Democratică					0
•	Partidul Popular Românesc			1		1
	Partidul Ruso-Slavean din Moldova					0
•	Partidul Popular European din Moldova		2			2
•	Partidul Unității Naționale		1	2	4	7
•	Partidul Voința Poporului		1			1
•	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”		5	60	107	172
•	Candidați independenți	4	6	32	70	112
	Total	11	44	376	467	898

Afilierea politică a primarilor

Afilierea politică a primarilor aleși reflectă un șir de particularitățile legate de potențialul organizatoric, administrativ și financiar al partidelor politice, pliat pe preferințele politice și geopolitice tradiționale ale alegătorilor din localitățile cu o populație eterogenă din punct de vedere etnic și lingvistic.

Din această perspectiva, constatăm că în regiunea de nord, tradițional, sunt puternice pozițiile partidelor de stânga, care pledează în favoarea consolidării independenței Republicii Moldova și integrarea țării în spațiul eurasiatic. Guvernarea unicoloră, din perioada 2016–2019, a Partidului Democrat din Moldova a lăsat o amprentă puternică asupra schimbării afilierii politice a primarilor, datorită utilizării specifice a potențialului său administrativ și financiar imens, orientat spre impunerea convertirii apartenenței politice a mai mult de 1/3 a primarilor aleși în 2015. În consecință, la alegerile locale din 20 octombrie 2019 PDM a reușit, inclusiv din inerție, să obțină cel mai număr de primari în regiunea respectivă – 107 (34%) din 315. Pe a doua poziție s-a clasat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 96 de primari, iar pe poziția a treia – Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” cu 39 de primari. În regiunea de nord a țării un loc aparte îi revine Partidului Nostru, care din 2015 a reușit să-și promoveze candidații în funcția de primar al municipiului Bălți – cel mai important centru urban din nordul țării, pentru al treilea mandat consecutiv.

În regiunea de centru a țării, PDM deține, de asemenea, prima poziție la numărul de primari aleși – 115 (32,5%) din 354, factorii fiind aceiași. Pe locul doi s-a clasat Blocul “ACUM” – 77 de primari, poziția a treia revenindu-i PSRM – 54. Scorul relativ modest al PSRM se explică prin faptul că, în mod tradițional, alegătorii din zona de centru a țării sunt înclinați să susțină partidele politice de orientare pro-europeană, inclusiv pe cele ce pledează în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. În zona de centru, la fel ca în zona de nord, o singură formațiune politică – Partidul “Șor”, a reușit să-și afirme poziția dominantă în raionul Orhei, unde a obținut 29 de mandate de primari din 38. Acest rezultat al PPȘ se datorează în mare parte transformării alegătorilor în clienți ai așa-ziselor “magazine sociale”, practicante a comerțului cu discount, patronate de partidul respectiv prin intermediul unor organizații afiliate, făcând uz de reglementările legale vag formulate.

În regiunea de sud întâietatea la numărul de primari aleși este deținută de Blocul electoral “ACUM”, care la primul exercițiu electoral local a reușit să obțină 51 (27,7%) de mandate din 184. Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor au obținut același număr de mandate de primar – 39. Specificul zonei de sud este caracterizat de populația de alegători eterogenă din punct de vedere etnic, cu preferințe politice și geopolitice opuse. Drept exemplu servește raionul Taraclia, populat de etnici bulgari. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia reprezintă o regiune de dezvoltarea aparte, deși este amplasată în sudul țării. Tradițional, alegătorii găgăuzi votează partidele de stângă, promotoare ale integrării eurasiatice, lucru reconfirmat la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, când PSRM a obținut 13 (50%) mandate de primari din 26, candidații independenți – 9, iar celelalte formațiuni politice – 4 mandate.

În general, alegerile pentru funcțiile de primari au un caracter preponderent administrativ, calitățile manageriale ale primarilor valorând pentru cetățeni mai mult decât afilierea lor politică pentru cetățenii. În acest sens, excepție poate fi considerat cazul alegerilor pentru funcția de primar general al capitalei – municipiul Chișinău, unde factorul politic este adesea mai important decât cel administrativ.

• Regiuni
• Centre administrative

Tabelul indică apartenența politică a primarilor, pe regiuni și unități administrativ-teritoriale de nivelul II. În partea stângă este indicată culoarea politică a primarului centrului administrativ.

•	Chișinău
	Regiunea Nord
•	Bălți
•	Briceni
•	Dondușeni
•	Drochia
•	Edineț
•	Fălești
•	Florești
•	Glodeni
•	Ocnița
•	Rîșcani
•	Sîngerei
•	Soroca
	Regiunea Centru
•	Anenii Noi
•	Călărași
•	Criuleni
•	Dubăsari
•	Hîncești
•	Ialoveni
•	Nisporeni
•	Orhei
•	Rezina
•	Strășeni
•	Șoldănești
•	Telenești
•	Ungheni
	Regiunea Sud
•	Basarabeasca
•	Cahul
•	Cantemir
•	Căușeni
•	Cimișlia
•	Leova
•	Ștefan Vodă
•	Taraclia
	UTA Găgăuzia
•	Găgăuzia

Numele primarilor aleși ai centrelor administrative, inclusiv rezultatul în primul tur de scrutin, afilierea politică și numărul de mandate al acestora obținute în cadrul alegerilor locale începând cu 1995. În partea stângă sunt marcate localitățile unde în consiliul local o anumită formațiune politică deține majoritatea absolută.

		Primărie	Primar ales	Tur I		Mandat	Afiliere
	mun.	Chișinău	Ion CebanIon Ceban	40,19%			•	PSRM
•	mun.	Bălți	Renato UsatîiRenato Usatîi	61,93%		•	•	PN
•	or.	Anenii Noi	Alexandr MațarinAlexandr Mațarin	45,99%			•	PSRM
•	or.	Basarabeasca	Valentin CimpoeșValentin Cimpoeș	45,95%		•	•	CI
•	or.	Briceni	Vitalii GorodinschiiVitalii Gorodinschii	80,95%		•	•	PSRM
	mun.	Cahul	Nicolae DandișNicolae Dandiș	81,95%		•	•	CI
	or.	Cantemir	Roman CiubaciucRoman Ciubaciuc	49,50%		••	•	PN
	or.	Călărași	Ion OlariIon Olari	22,36%			•	ACUM
	or.	Căușeni	Anatolie DonțuAnatolie Donțu	26,29%			•	ACUM
	or.	Cimișlia	Sergiu AndronachiSergiu Andronachi	29,71%			•	ACUM
	or.	Criuleni	Mihail SclifosMihail Sclifos	34,06%			•	PSRM
•	or.	Dondușeni	Ivan BelciugIvan Belciug	38,31%		•	•	PN
	or.	Drochia	Nina CereteuNina Cereteu	63,83%		•	•	PN
	com.	Cocieri	Raisa SpinovschiRaisa Spinovschi	64,28%		•	•	CI
	mun.	Edineț	Constantin CojocariConstantin Cojocari	49,24%		•••	•	CI
	or.	Fălești	Alexandr SeverinAlexandr Severin	39,87%			•	PN
	or.	Florești	Iurie GanganIurie Gangan	25,42%			•	PSRM
	or.	Glodeni	Stela OnuțuStela Onuțu	59,16%		•	•	PN
	mun.	Hîncești	Alexandru BotnariAlexandru Botnari	46,04%		••••	•	PDM
	or.	Ialoveni	Sergiu ArmașuSergiu Armașu	55,12%		•	•	CI
	or.	Leova	Alexandru BujoreanAlexandru Bujorean	32,97%			•	PLDM
	or.	Nisporeni	Grigorii RobuGrigorii Robu	47,69%		•	•	PDM
•	or.	Ocnița	Victor ArtamaniucVictor Artamaniuc	53,50%			•	PSRM
•	mun.	Orhei	Pavel VerejanuPavel Verejanu	80,03%			•	PPȘ
	or.	Rezina	Simion TatarovSimion Tatarov	34,08%		•	•	PPEM
	or.	Rîșcani	Victor BogaticoVictor Bogatico	34,44%		••	•	PN
	or.	Sîngerei	Arcadie CovaliovArcadie Covaliov	19,82%			•	PUN
•	mun.	Soroca	Lilia PilipețchiLilia Pilipețchi	34,87%			•	PSRM
	mun.	Strășeni	Valentina CasianValentina Casian	79,87%		••	•	CI
	or.	Șoldănești	Alexandru TinicăAlexandru Tinică	30,51%		••	•	PLDM
	or.	Ștefan Vodă	Vladislav CociuVladislav Cociu	28,61%			•	CI
	or.	Taraclia	Veaceslav LupovVeaceslav Lupov	27,08%			•	PPȘ
	or.	Telenești	Vadim LelicVadim Lelic	44,17%		•••	•	PLDM
	mun.	Ungheni	Alexandru AmbrosAlexandru Ambros	55,56%		•••	•	CI
	mun.	Comrat	Serghei AnastasovSerghei Anastasov	94,58%		•	•	PSRM

Candidați aflați în exercițiul funcției

De-a lungul celor șapte scrutine locale, desfășurate începând cu 1995, s-a stabilit că, în general, mai mult de 3/4 din primarii aflați în exercițiul funcției candidează pentru un nou mandat la alegerile ordinare. Statisticile menționate au fost reconfirmate și la exercițiul electoral din 20 octombrie 2019, când din cei 898 de primari aleși în 2015, inclusiv 29 aleși în cadrul alegerilor noi, s-au înregistrat în calitate de candidați pentru un nou mandat de primar 766 de persoane (85,3%).

	Formațiunea	Candidați	Mandate		Tur I	Tur II
	Partidul Democrat din Moldova	329	227		174	53
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	130	101		88	13
	Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”	115	79		57	22
	Partidul Liberal Democrat din Moldova	43	28		21	7
	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	21	6		3	3
	Partidul Nostru	16	11		7	4
	Partidul Popular European din Moldova	8	2		0	2
	Partidul Unității Naționale	6	2		1	1
	Partidul Liberal	5	1		1	0
	Uniunea Salvați Basarabia	3	1		0	1
	Partidul Popular Românesc	2	1		1	0
	Partidul Verde Ecologist	1	0		0	0
	Partidul Ruso-Slavean din Moldova	1	0		0	0
	Candidați independenți	86	69		55	14
	Total	766 (85,3%)	528 (58,8%)		408	120

Schimbarea conducerii primăriilor

Datele statistice arată că de la un scrutin la altul, ~50–60% din primarii aflați în exercițiul funcției sunt realeși. Acest lucru este confirmarea faptului că dintre instituțiile publice, primăriile se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor. La alegerile locale din 2019 au fost realeși în funcție 528 de primari (58,8%), ceea ce însemnă că dețin o vastă experiență administrativă. Prestigiul primarilor face ca partidele politice să fie mult mai interesate în asocierea cu aceștia și nu invers. Pentru ca afilierea politică a primarilor să-și aibă rostul, partidele politice aflate la guvernare condiționează adesea susținerea financiară pentru primării de culoarea politică a primarilor. Faptul menționat explică, în mare parte, și fenomenul migrației politice în masă a primarilor, observat mai cu seamă în mandatul din perioada 2015–2019.

Circumscripția	Realeși	Reveniți	Noi aleși	%		Mandat
Chișinău	11	0	8	42,1%		2,6
Bălți	1	1	1	33,3%		2,3
Anenii Noi	12	1	13	50,0%		1,8
Basarabeasca	6	0	1	14,3%		2,6
Briceni	22	0	6	21,4%		3,0
Cahul	21	2	14	37,8%		2,2
Cantemir	12	1	14	51,9%		2,0
Călărași	16	2	10	35,7%		2,5
Căușeni	17	3	7	25,9%		2,4
Cimișlia	11	2	10	43,5%		2,7
Criuleni	13	3	9	36,0%		2,4
Dondușeni	17	0	5	22,7%		2,7
Drochia	16	4	8	28,6%		2,4
Dubăsari	10	0	1	9,1%		2,6
Edineț	25	1	6	18,8%		2,8
Fălești	17	2	14	42,4%		1,9
Florești	25	2	13	32,5%		2,2
Glodeni	12	2	5	26,3%		2,1
Hîncești	29	4	6	15,4%		2,6
Ialoveni	14	1	10	40,0%		2,3
Leova	11	1	13	52,0%		1,9
Nisporeni	14	0	9	39,1%		2,4
Ocnița	14	1	6	28,6%		2,3
Orhei	4	1	33	86,8%		1,3
Rezina	13	3	9	36,0%		2,4
Rîșcani	22	0	6	21,4%		3,0
Sîngerei	14	0	12	46,2%		2,0
Soroca	22	2	11	31,4%		2,5
Strășeni	15	4	8	29,6%		2,0
Șoldănești	14	3	6	26,1%		2,5
Ștefan Vodă	11	0	12	52,2%		2,0
Taraclia	9	0	6	40,0%		1,9
Telenești	17	2	12	38,7%		2,5
Ungheni	23	0	10	30,3%		2,2
Găgăuzia	18	1	7	26,9%		2,6
Regiunea Nord	207 (65,7%)	15	93	29,5%		2,4
Regiunea Centru	194 (54,8%)	24	136	38,4%		2,2
Regiunea Sud	98 (53,3%)	9	77	41,8%		2,2
Total / Mediu	528 (58,8%)	49	321	35,7%		2,3

Participarea alegătorilor (primari)

La alegerile pentru funcția de primar, cetățenii din zonele suburbane ale municipiilor Chișinău și Bălți, spre deosebire de celelalte circumscripții, aleg câte doi candidați – primarii localităților suburbane și primarii municipiilor respective. La fel ca în situația alegerilor din cadrul consiliilor locale, participarea cetățenilor la alegerile primarilor în anul 2019 a fost semnificativ mai scăzută decât cea din 2015.

	2019	2015	±
Numărul de alegători incluși în listele electorale	2 927 895	2 814 262	113 633	(4,0%)	↑
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare	17 450 (0,6%)	25 258	-7 808	(30,9%)	↓
Numărul de alegători care au primit buletine de vot	1 228 015
Numărul de alegători care au participat la votare	1 227 821	1 380 737	-152 916	(11,1%)	↓
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile	27 549 (2,2%)	22 434	5 115	(22,8%)	↑
Numărul total de voturi valabil exprimate	1 200 272
Rata de participare	41,69%	48,63%	-6,94%		↓

Primarul general al municipiului Chișinău

Alegerile locale din 2019 în municipiul Chișinău

Primarul general al municipiului Chișinău este autoritatea reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal, ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii.

Rezultatele alegerilor primarului general

Funcția de primar general a devenit excesiv de politizată începând cu alegerile din 2003, când Partidul Comuniștilor din Republica Moldova deținea majoritatea constituțională în Parlament și controlul asupra tuturor instituțiilor importante ale statului, cu excepția primăriei capitalei. Primăria municipiului Chișinău era percepută de alegători drept ultimul garant împotriva dominației absolute a unei singure formațiuni politice. În ultimul deceniu, începând cu scrutinul din 2011, politizarea alegerilor pentru funcția de primar general a căpătat o conotație geopolitică în contextul competiției dintre forțele politice pro-europene și cele eurasiatice.

Rezultatele alegerilor din 2019 au întrerupt tradiția potrivit căreia alegătorii municipiului Chișinău se mobilizează pentru a nu admite victoria candidaților partidelor de stânga, de orientare eurasiatică. Pentru prima oară în istoria alegerilor din Chișinău, scrutinul electoral a fost câștigat de candidatul unei forțe politice de stânga, care prin documentele sale statutare prevede integrarea Republicii Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică. Este adevărat că pentru a fi ales în funcția de primar, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, a eliminat din retorica sa electorală elementele de ordin politic/ geopolitic, concentrându-se pe aspecte strict administrative, promițând în plus să-și suspende calitatea de membru al PSRM pe perioada exercitării funcției de primar. În acest mod, candidatul socialiștilor a reușit să inverseze rezultatele alegerilor noi ale primarului municipiului Chișinău din mai-iunie 2018, învingându-l în cel de al doilea tur de scrutin pe candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase.

Un factor care a contribuit la înfrângerea candidatului Blocului “ACUM” a fost cel legat de retorica cercurilor unioniste lansată în spațiul public precum că nu există nici o diferență dintre candidații PSRM și ACUM, odată ce formațiunile respective au constituit o alianță de guvernare temporară, etichetată pro-rusească, pentru eliminarea de pe scena politică a liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, considerat un impediment în calea intereselor Rusiei în Republica Moldova. În aceeași ordine de idei, este de menționat că la alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău partida unionistă a fost reprezentată de opt candidați, cel mai bun rezultat – 10,2% – fiind obținut de ex-primarul, Dorin Chirtoacă, care a câștigat alegerile pentru primăria Chișinău de trei ori consecutiv în scrutinele locale precedente.

					Turul I, 20 octombrie 2019			Turul I			Turul II, 3 noiembrie 2019			Turul II
#	Concurentul electoral		Voturi	%			Voturi	%
	Ion Ceban	PSRM	90 591	40,19%			123 807	52,39%
	Teodor Cârnaț	PVP	1 908	0,85%
	Valeriu Munteanu	USB	1 710	0,76%
	Valerii Klimenco	PPȘ	6 859	3,04%
	Victor Chironda	MFN	6 147	2,73%
	Vitalie Voznoi	PSE	358	0,16%
	Dumitru Țîra	PPEM	819	0,36%
	Vitalie Marinuța	PVE	1 001	0,44%
	Andrei Năstase	ACUM	70 056	31,08%			112 514	47,61%
	Lilia Ranogaeț	PNL	620	0,28%
	Alexandru Fetescu	PLDM	1 235	0,55%
	Dorin Chirtoacă	PL	22 885	10,15%
	Ivan Diacov	PN	2 252	1,00%
	Vladimir Cebotari	PDM	5 504	2,44%
	Octavian Țîcu	PUN	10 739	4,76%
	Serghei Toma	POM	306	0,14%
	Vlad Țurcanu	PPR	1 816	0,81%
	Boris Volosatîi	PPDA	591	0,26%

Participarea alegătorilor (primarul general)

Participarea la alegerile pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, desfășurate în termen, a fost cea mai scăzută din ultimii 20 de ani. Doar la primele alegeri pentru funcția de primar din 1995 rata de participate a fost mai mică, alegerile fiind atunci invalidate, iar primarul a fost numit prin decret prezidențial. Important este factorul mobilizării mai înalte a alegătorilor în al doilea tur de scrutin, rata de participare fiind mai înaltă decât în primul tur în toate cele patru scrutine din ultimii 8 ani.

	Turul I	Turul II	±
Numărul de alegători incluși în listele electorale	633 551	632 953	-598	(0,1%)	↓
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare	4 503 (0,7%)	4 827 (0,8%)	324	(7,2%)	↑
Numărul de alegători care au primit buletine de vot	229 909	240 788
Numărul de alegători care au participat la votare	229 898	240 783	10 885	(4,7%)	↑
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile	4 501 (2,0%)	4 462 (1,9%)	-39	(0,9%)	↓
Numărul total de voturi valabil exprimate	225 397	236 321
Rata de participare	36,03%	37,75%	1,72%		↑

• Referințe
• Vezi și
• Link-uri

• Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova
• Alegerile locale din 2019 în municipiul Chișinău
• Știri despre alegerile locale generale 2019

• Alegerile locale generale din 2019 // Comisia Electorală Centrală