Discuție: Pagina principală

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
Alegeri parlamentare 2021

La 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Cetățenii au ales între 23 de concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Prezența la vot a fost de 52,30%, fiind depășit pragul de validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

Rezultatele alegerilor

toți concurenții // rezultate complete (CEC)

Conform rezultatelor finale, trei formațiuni politice au trecut pragul electoral și au intrat în noul Parlament al Republicii Moldova: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) și Partidul “Șor” (PPȘ). PAS a obținut majoritate parlamentară cu 52,8% din voturi – cel mai mare scor înregistrat de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

# Concurentul Voturi
4 Partidul “Șor”
6 mandate
84 187 de voturi
5,74%
5 Partidul Acțiune și Solidaritate
63 de mandate / Programul electoral
774 753
52,80%
6 Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
32 de mandate
398 675
27,17%

Lista deputaților

Potrivit rezultatelor alegerilor, mandatele de deputat în Parlamentul de legislatura a XI-a se distribuie în felul următor: Partidul Acțiune și Solidaritate – 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate (dintre care 22 PSRM și 10 PCRM) și Partidul “Șor” – 6 mandate.


Alegeri parlamentare 2021

La 11 iulie 2021 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, care reprezintă al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței. Alegătorii vor alege o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului.

Gestionarea crizei COVID-19

327 094+1 568
cazuri confirmate
305 068+1 409
persoane vindecate
7 459+35
persoane decedate

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După anularea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică pe unități administrativ-teritoriale, cu posibilitatea de prelungire în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei

La 16 mai 2021 în Găgăuzia, unitate teritorială autonomă cu statut special din componența Republicii Moldova, urmau să aibă loc alegerile ordinare ale Adunării Populare – organul legislativ al autonomiei. La 2 aprilie Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a constatat imposibilitatea desfășurării alegerilor în perioada stării de urgență, declarată de Parlamentul Republicii Moldova, iar la 9 aprilie acestea au fost anulate de Adunarea Populară a Găgăuziei. Noua dată a scrutinului va fi stabilită după expirarea stării de urgență.

Alegeri prezidențiale 2020

Pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la care au participat Maia Sandu și Igor Dodon, primii doi candidați clasați după primul tur. Prezența la vot a fost de 58,22%, iar candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a fost aleasă președinte al Republicii Moldova. Rezultatele alegerilor au fost validate de Comisia Electorală Centrală și confirmate de Curtea Constituțională. Inaugurarea noului președinte a avut loc la 24 decembrie 2020.

Rezultatele alegerilor

# Concurentul Turul I Turul II
 1 
Renato Usatîi
Renato Usatîi
Partidul Nostru
227 939
16,90%
2
Andrei Năstase
Andrei Năstase
Platforma Demnitate și Adevăr
43 924
3,26%
3
Tudor Deliu
Tudor Deliu
Partidul Liberal Democrat din Moldova
18 486
1,37%
4
Igor Dodon
Igor Dodon
candidat independent
439 866
32,61%
690 615
42,28%
5
Violeta Ivanov
Violeta Ivanov
Partidul “Șor”
87 542
6,49%
6
Maia Sandu
Maia Sandu
Partidul Acțiune și Solidaritate
487 635
36,16%
943 006
57,72%
7
Octavian Țîcu
Octavian Țîcu
Partidul Unității Naționale
27 170
2,01%
8
Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă
Blocul electoral Unirea
16 157
1,20%

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare.

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Din 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova a fost condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova. După demisia premierului la 23 decembrie 2020, atribuțiile Guvernului se limitează la funcțiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Cabinetul de miniștri

 1 
Aureliu Ciocoi
Aureliu Ciocoi
relații internaționale
Prim-ministru interimar, ministru al afacerilor externe și integrării europene
2
Ministru al finanțelor
3
Olga Cebotari
Olga Cebotari
relații internaționale
Viceprim-ministru pentru reintegrare
4
Ministru al economiei și infrastructurii
5
Pavel Voicu
Pavel Voicu
jurist
Ministru al afacerilor interne
6
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi
jurist
Ministru al justiției
7
Victor Gaiciuc
Victor Gaiciuc
militar
Ministru al apărării
8
Lilia Pogolșa
Lilia Pogolșa
istoric
Ministru al educației, culturii și cercetării
9
Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
10
Ion Perju
Ion Perju
economist
Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
11
Irina Vlah
Irina Vlah
jurist
Guvernator al Găgăuziei


Majoritatea parlamentară

La 11 februarie 2021 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Platforma parlamentară “Pentru Moldova” și trei deputați neafiliați au constituit majoritatea parlamentară pentru înaintarea candidaturii Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru. După retragerea candidatului înaintat, la 18 martie aceleași formațiuni au semnat o nouă declarație, prin care propun în funcția de premier ambasadorul Moldovei în Federația Rusă, ex-deputat socialist Vladimir Golovatiuc.

 1 
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
2
Vasile Bolea
Vasile Bolea
3
Victor Bologan
Victor Bologan
4
Petru Burduja
Petru Burduja
5
Alla Darovannaia
Alla Darovannaia
6
Alla Dolință
Alla Dolință
7
Vitalii Evtodiev
Vitalii Evtodiev
8
Corneliu Furculiță
Corneliu Furculiță
9
Fiodor Gagauz
Fiodor Gagauz
10
Ștefan Gațcan
Ștefan Gațcan
11
Zinaida Greceanîi
Zinaida Greceanîi
12
Alexandru Jolnaci
Alexandru Jolnaci
13
Ivanna Koksal
Ivanna Koksal
14
Anatolie Labuneț
Anatolie Labuneț
15
Adrian Lebedinschi
Adrian Lebedinschi
16
Oleg Lipskii
Oleg Lipskii
17
Irina Lozovan
Irina Lozovan
18
Vladimir Mizdrenco
Vladimir Mizdrenco
19
Radu Mudreac
Radu Mudreac
20
Alexandr Nesterovschi
Alexandr Nesterovschi
21
Grigore Novac
Grigore Novac
22
Vladimir Odnostalco
Vladimir Odnostalco
23
Mihail Paciu
Mihail Paciu
24
Gheorghii Para
Gheorghii Para
25
Nicolae Pascaru
Nicolae Pascaru
26
Alla Pilipețcaia
Alla Pilipețcaia
27
Marina Radvan
Marina Radvan
28
Adela Răileanu
Adela Răileanu
29
Oleg Savva
Oleg Savva
30
Eduard Smirnov
Eduard Smirnov
31
Alexandr Suhodolski
Alexandr Suhodolski
32
Chiril Tatarlî
Chiril Tatarlî
33
Bogdan Țîrdea
Bogdan Țîrdea
34
Nichita Țurcan
Nichita Țurcan
35
Alexandr Usatîi
Alexandr Usatîi
36
Grigorii Uzun
Grigorii Uzun
37
Gaik Vartanean
Gaik Vartanean
38
Vladimir Andronachi
Vladimir Andronachi
39
Eugeniu Nichiforciuc
Eugeniu Nichiforciuc
40
Alexandru Oleinic
Alexandru Oleinic
41
Reghina Apostolova
Reghina Apostolova
42
Elena Bacalu
Elena Bacalu
43
Gheorghe Brașovschi
Gheorghe Brașovschi
44
Vadim Fotescu
Vadim Fotescu
45
Ruxanda Glavan
Ruxanda Glavan
46
Eleonora Graur
Eleonora Graur
47
Igor Himici
Igor Himici
48
Violeta Ivanov
Violeta Ivanov
49
Petru Jardan
Petru Jardan
50
Grigore Repeșciuc
Grigore Repeșciuc
51
Marina Tauber
Marina Tauber
52
Denis Ulanov
Denis Ulanov
53
Vladimir Vitiuc
Vladimir Vitiuc


Fluxul mijloacelor bănești

3 septembrie – 13 noiembrie 2020

Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale ale concurenților electorali de către persoane fizice sau juridice se efectuează prin intermediul unui cont bancar cu mențiunea “Fond electoral”. Pentru alegerile prezidențiale din 2020, Comisia Electorală Centrală a stabilit plafonul mijloacelor bănești ce pot fi virate în contul electoral al unui candidat în mărime de 18 925 500 lei, iar pentru un grup de inițiativă – de 994 250 lei.

Donațiile persoanelor fizice

Candidatul Donatori În numerar Prin transfer Din afara țării Bunuri și servicii Total
Renato Usatîi 635 8 914 200 310 218 95 000 0 9 319 418
Andrei Năstase 91 1 466 072 0 70 000 35 000 1 571 072
Tudor Deliu 15 25 900 143 400 0 8 544 177 844
Igor Dodon 445 4 788 421 0 0 15 000 4 803 421
Violeta Ivanov 331 2 072 350 0 0 1 747 131 3 819 481
Maia Sandu 1 471 1 377 630 1 369 481 1 052 401 128 915 3 928 427
Octavian Țîcu 17 212 836 66 000 0 41 000 319 836
Dorin Chirtoacă 0 0 0 0 0 0


Gestionarea crizei COVID-19

Gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova

COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2 descoperit în decembrie 2019 în Wuhan, China, răspândindu-se rapid în majoritatea statelor lumii. În Republica Moldova prima persoană testată pozitiv cu această infecție a fost raportată la 7 martie 2020. După atribuirea succesivă, începând cu 24 februarie, a gradului de alertă cod galben, portocaliu și roșu, la 17 martie Parlamentul a instituit stare de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile.

În pofida menținerii trendului ascendent de cazuri pozitive de COVID-19, autoritățile au decis să nu prelungească starea de urgență după 15 mai. Atribuțiile pentru gestionarea crizei COVID-19 i-au revenit Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, care a decretat stare de urgență în sănătate publică pentru perioada 16 mai – 30 septembrie 2020 și a relaxat mai multe restricții impuse anterior pentru prevenirea răspândirii infecției. Creșterea bruscă a infectărilor la începutul lunii iunie, cu peste 2 000 de cazuri săptămânale, a plasat Moldova locul doi în Europa, cu excepția statelor pitice, la capitolul incidenței de cazuri de COVID-19 la 1 mln. de locuitori. Singurul declin ușor al infecției a fost înregistrat în luna iulie și s-a menținut timp de trei săptămâni.

327 094+1 568
cazuri confirmate
305 068+1 409
persoane vindecate
7 459+35
persoane decedate
7 martie

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După expirarea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică, inițial, pentru perioada 16 mai – 30 iunie 2020, după care a fost prelungită până pe 30 septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire repetată în funcție de evoluția situației epidemiologice.



2020 vs. 2016

Concurentul 2020 ± 2016
Maia Sandu
Maia Sandu
PAS
36,16% -2,6% 
38,71%
Igor Dodon
Igor Dodon
CI / PSRM
32,61% -15,4% 
47,98%



Prezența la vot

Ora 2020 2016 oct 2019 feb 2019
9:30 5,3% 7,5% 4,4% 5,9%
12:30 18,6% 25,4% 18,4% 24,0%
15:30 31,3% 37,9% 29,6% 37,4%
18:30 40,2% 46,7% 37,9% 45,7%
21:00 42,76% 50,95% 41,68% 50,57%

Sondaje de opinie

Sondajele de opinie reflectă preferințele de vot ale alegătorilor din perioada electorală, care se încheie odată cu validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale. Respondenții au fost întrebați: pentru cine ați vota, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale?

Cifrele sondajelor se raportează la respondenții care au formulat o opțiune clară de vot și sunt calculate pe un subeșantion din care au fost eliminați cei indeciși.

Perioada Instituția
Igor Dodon
Maia Sandu
Renato Usatîi
Andrei Năstase
Violeta Ivanov
Octavian Țîcu
1 noiembrie 2020 32,6% 36,2% 16,9% 3,3% 6,5% 2,0%
sep–oct Mediu în perioada electorală 41,5% 28,5% 11,2% 7,1% 5,9% 2,3%
17–24 oct FOP II / Public Media 45,9 33,3 9,6 4,3 4,3 1,3
11–20 oct Vox Populi VII // ASDM 42,9 24,3 8,6 12,4 6,5 2,1
8–20 oct BOP II // IPP 36,4 30,9 17,1 2,0 7,5 2,5
10–17 oct CBS-Research II / WatchDog.MD 40,8 31,9 14,4 2,6 3,8 3,6
26 sep – 8 oct Vox Populi VI // ASDM 41,7 24,5 8,7 12,2 6,2 2,2
6–22 sep Vox Populi V // ASDM 41,6 26,0 9,0 9,2 7,4 1,9
30 octombrie 2016 48,0% 38,7% 6,0% –  –  0,2%

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul “Șor”.

Conducerea Parlamentului

Zinaida Greceanîi
Zinaida Greceanîi
președinte
PSRM
Monica Babuc
Monica Babuc
vicepreședinte
PDM
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
vicepreședinte
PSRM
Mihai Popșoi
Mihai Popșoi
vicepreședinte
PAS
Alexandru Slusari
Alexandru Slusari
vicepreședinte
PDA

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Începând cu 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova este condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova.

Cabinetul de miniștri

 1 
Ion Chicu
Ion Chicu Prim-ministru
2
Sergiu Pușcuța
Sergiu Pușcuța Viceprim-ministru, ministru al finanțelor
3
Cristina Lesnic
Cristina Lesnic Viceprim-ministru pentru reintegrare PDM
4
Sergiu Railean
Sergiu Railean Ministru al economiei și infrastructurii PDM
5
Pavel Voicu
Pavel Voicu Ministru al afacerilor interne
6
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi Ministru al justiției
7
Oleg Țulea
Oleg Țulea Ministru al afacerilor externe și integrării europene PDM
8
Alexandru Pînzari
Alexandru Pînzari Ministru al apărării PDM
9
Igor Șarov
Igor Șarov Ministru al educației, culturii și cercetării PDM
10
Viorica Dumbrăveanu
Viorica Dumbrăveanu Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
11
Ion Perju
Ion Perju Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
12
Irina Vlah
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei



Loading map...


Loading map...



}}


Componența Comisiei

Ion Chicu, prim-ministru al Republicii Moldova
Ion Chicu
președinte
Prim-ministru al Republicii Moldova
Sergiu Pușcuța, viceprim-ministru, ministru al finanțelor
Sergiu Pușcuța
vicepreședinte
Viceprim-ministru, ministru al finanțelor
Cristina Lesnic, viceprim-ministru pentru reintegrare
Cristina Lesnic
vicepreședinte
Viceprim-ministru pentru reintegrare
Pavel Voicu, ministru al afacerilor interne
Pavel Voicu
vicepreședinte
Ministru al afacerilor interne
Mihail Harabagiu, șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU)
Mihail Harabagiu
vicepreședinte
Șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență
Nadejda Chetraru, șef adjunct al Direcției generale planificare strategică și rezerve de mobilizare a IGSU
Nadejda Chetraru
secretar
Șef adjunct al Direcției generale planificare strategică și rezerve de mobilizare a IGSU
Sergiu Railean, ministru al economiei și infrastructurii
Sergiu Railean Ministru al economiei și infrastructurii
Oleg Țulea, ministru al afacerilor externe și integrării europene
Oleg Țulea Ministru al afacerilor externe și integrării europene
Liliana Iaconi, secretar general al Guvernului
Liliana Iaconi Secretar general al Guvernului
Ion Perju, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
Ion Perju Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
Igor Șarov, ministru al educației, culturii și cercetării
Igor Șarov Ministru al educației, culturii și cercetării
Viorica Dumbrăveanu, ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
Viorica Dumbrăveanu Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
Fadei Nagacevschi, ministru al justiției
Fadei Nagacevschi Ministru al justiției
Alexandru Pînzari, ministru al apărării
Alexandru Pînzari Ministru al apărării
Ștefan Crigan, director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru (ARFC)
Ștefan Crigan Director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru
Sergiu Stratan Director al Agenției Rezerve Materiale
Dumitru Cojocaru, director al Agenției “Moldsilva”
Dumitru Cojocaru Director al Agenției “Moldsilva”
Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție
Ruslan Flocea Director al Centrului Național Anticorupție
Alexandr Stoianoglo, procuror general al Republicii Moldova
Alexandr Stoianoglo Procuror General
Alexandr Esaulenco, director al Serviciului de Informații și Securitate
Alexandr Esaulenco Director al Serviciului de Informații și Securitate
Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei
Ion Tighineanu Președinte al Academiei de Științe a Moldovei
Irina Vlah, guvernator al UTA Găgăuzia
Irina Vlah Guvernator al UTA Găgăuzia
Veaceslav Untilă, director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică
Veaceslav Untilă Director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică
Liviu Oboroc, director al Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112
Liviu Oboroc Director al Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112
Vadim Ceban, președinte al Consiliului de administrație al “Moldovagaz” S.A.
Vadim Ceban Președinte al Consiliului de Administrație al Societății pe Acțiuni “Moldovagaz”
Ghennadi Dimov, director general al Î.S. “Moldelectrica”
Ghennadi Dimov Director general al Întreprinderii de Stat “Moldelectrica”



Alegeri locale 2019

La 20 octombrie și 3 noiembrie 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat două tururi de scrutin ale alegerilor locale generale, în urma cărora au fost aleși 11 580 de consilieri locali și 898 de primari. În primul tur de scrutin prezența la vot la nivel național a constituit 41,73%, în timp ce în al doilea tur a fost de 40,34%, alegerile fiind validate în toate circumscripțiile electorale.

Distribuirea mandatelor

În majoritatea circumscripțiilor din țară cele mai multe mandate de aleși locali le-au obținut reprezentanții a trei formațiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, excepție fiind municipiul Bălți și raionul Orhei, unde Partidul Nostru și, respectiv, Partidul “Șor” au obținut majoritatea absolută de voturi și mandate.

Formațiunea II I Primari
Partidul Democrat din Moldova 238 2 646 261
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 43 247 10
Partidul Socialist din Moldova 0 0
Partidul Legii și Dreptății 0 0 0
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” 0 2 1
Partidul Liberal 4 68 2
Partidul Oamenilor Muncii 0 0 0
Mișcarea “Forța Nouă” 2 10 1
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 326 2 986 206
Partidul “Șor” 72 516 43
Partidul Verde Ecologist 1 19 1
Partidul Nostru 51 248 24
Partidul Național Liberal 0 12 0
Uniunea Salvați Basarabia 3 61 4
Partidul Liberal Democrat din Moldova 66 547 48
Partidul “Patrioții Moldovei” 9
Partidul Stînga Europeană 0 0 0
Mișcarea Populară Antimafie 0 0 0
Partidul Popular din Republica Moldova 0 2 0
Partidul “Democrația Acasă” 0 12 2
Partidul Acțiunea Democratică 1 10 0
Partidul Popular Românesc 1 17 1
Partidul Ruso-Slavean din Moldova 3 0
Partidul Popular European din Moldova 4 39 2
Partidul Unității Naționale 9 77 7
Partidul Voința Poporului 0 18 1
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 263 2 413 172
Candidați independenți 24 510 112



Alegeri parlamentare noi

Astăzi, 15 martie 2020, în circumscripția uninominală nr. 38, Hîncești au loc alegeri parlamentare noi pentru suplinirea vacanței funcției de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La ora 18:00 prezența la vot a constituit 21,04% (12 978 alegători).

În cursa electorală participă cinci candidați. Conform sistemului electoral majoritar este declarat ales candidatul care acumulează cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Alegerile parlamentare noi se desfășoară într-un singur tur de scrutin și vor fi validate indiferent de rata de participare la vot a alegătorilor.

Cetățenii care își au domiciliul în raza circumscripției nr. 38 își pot exercita dreptul la vot la una din cele 44 de secții de votare care funcționează între orele 07:00–21:00. Dacă ați asistat sau ați observat o neregulă sau fraudă electorală, raportați acțiunea la Consiliul electoral al circumscripției electorale uninominale nr. 38, Hîncești, tel. 0 (269) 23-312 și e-mail: [email protected] sau la Centrul de Apel al Comisiei Electorale Centrale, tel. 08000 88 88.

Pentru evitarea riscului infectării cu maladia infecțioasă COVID-19, autoritățile îndeamnă cetățenii să respecte măsurile de protecție puse la dispoziție de Ministerul sănătății.



În calitatea lor de autorități reprezentative și deliberative ale populației, consiliile locale adoptă hotărâri cu o majoritate absolută (simplă) de voturi, adică cu votul a mai mult de jumătate din numărul consilierilor aleși. În urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mai mult de o jumătate dintre consiliile municipale, orășenești, comunale și sătești – 489 din 896, au fost constituite majorități absolute de consilieri, reprezentând în proporție de peste 50% aceleași partide politice. Din cele 26 de formațiuni participante la alegerile consiliilor locale, 11 au reușit să obțină majorități absolute de consilieri. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Democrat din Moldova sunt practic la egalitate la numărul de majorități absolute deținute în consiliile locale – în 174 și, respectiv, în 172 de consilii. Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” deține astfel de majorități în 88 de consilii locale.


alegeri.md își propune să reflecte în mod imparțial, echidistant și detaliat desfășurarea procesului electoral pe toate dimensiunile acestuia, și astfel să contribuie la educarea electorală și civică a cetățenilor, precum și la responsabilizarea aleșilor și a instituțiilor elective ale statului.

Alegeri locale 2019

Astăzi, 3 noiembrie 2019, în Republica Moldova s-a desfășurat al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului în 384 de localități, inclusiv în municipiul Chișinău, unde niciun candidat nu a obținut majoritatea simplă a voturilor la 20 octombrie 2019. Alegătorii au ales între primii doi candidați clasați după numărul de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Este declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare.

Potrivit informațiilor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală, prezența la vot la nivel național a fost de 40,34% din numărul total de alegători, iar în municipiul Chișinău de 37,78%.

Rezultatele exit poll

La 3 noiembrie 2019, un sondaj de opinie la ieșirea de la urne (exit poll) a fost efectuat in 67 de secții de votare din raza municipiului Chișinău. Exercițiul a fost realizat de două companii specializate: Compania de Cercetare Sociologică și Marketing “Fop-Star” și Institutul de Marketing și Sondaje “IMAS Invest” la comanda Asociației pentru Dezvoltare Echitabilă din Moldova.

Concurentul %
Ion Ceban PSRM 37,1%
Andrei Năstase ACUM 37,0%

Rezultatele preliminare ale alegerilor în municipiul Chișinău

În turul doi al alegerilor primarului general al municipiului Chișinău au participat candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, și candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase. Potrivit informațiilor preliminare, rata de participare la vot în municipiul Chișinău a fost de 37,78%.

Procese verbale prelucrate: 306 din 307 (99,7%)

Concurentul Voturi %
Ion Ceban PSRM 123 375 52,52%
Andrei Năstase ACUM 111 529 47,48%

Rezultatele preliminare ale alegerilor

Rata de participare la vot

Republica Moldova Municipiul Chișinău
Turul II Turul I Turul II Turul I
9:30 5,01% 4,36%
3,57% 2,66%
12:30 18,61% 18,40%
14,92% 12,73%
15:30 29,14% 29,61%
25,12% 22,91%
18:30 37,82% 37,86%
34,46% 31,56%
21:00 40,34% 41,68%
37,78% 36,05%



Logo alegeri.md

alegeri.md, lansat în ianuarie 2019, este noua versiune a site-ului e-democracy.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT” începând cu 2001. Conținutul de pe vechea platformă web va fi treptat preluat și integrat pe alegeri.md.
Pentru informații și sugestii ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected].




Majorități absolute în consiliile locale

În calitatea lor de autorități reprezentative și deliberative ale populației, consiliile locale adoptă hotărâri cu o majoritate absolută (simplă) de voturi, adică cu votul a mai mult de jumătate din numărul consilierilor aleși. În urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în 489 din 896 de consilii municipale, orășenești, comunale și sătești au fost constituite majorități absolute de consilieri, reprezentând în proporție de peste 50% aceleași formațiuni politice.

Formațiunea Consilii
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 174
Partidul Democrat din Moldova 172
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS 88
Partidul “Șor” 24
Partidul Liberal Democrat din Moldova 21
Partidul Nostru 3
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2
Partidul Unității Naționale 2
Partidul Liberal 1
Partidul Popular Românesc 1
Partidul “Patrioții Moldovei” 1