Guvernul Ion Chicu

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Cabinetul de miniștri condus de Ion Chicu a fost învestit la 14 noiembrie 2019, fiind susținut de 62 de deputați ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova. Cele două formațiuni politice și-au oficiat parteneriatul politic la 16 martie 2020 prin crearea Platformei Social-Democrate pentru Moldova, iar drept rezultat componența inițială a Guvernului a fost modificată, Partidului Democrat revenindu-i cinci portofolii ministeriale.

Ion Chicu
Guvernul Ion Chicu
Data învestirii 14 noiembrie 2019
Prim-ministru Ion Chicu, Aureliu Ciocoi (interimar, din 31 decembrie 2020)
Programulde activitate 2019–2020
Planul de acțiuni 2020–2023  arhivat
Guvern minoritar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, susținut de Platforma parlamentară “Pentru Moldova”
Șeful statului Igor Dodon, Maia Sandu (din 24 decembrie 2020)
Parlamentul Legislatura a X-a

Cabinetul de miniștri

 1 
Aureliu Ciocoi
Aureliu Ciocoi
jurnalist, relații internaționale
Prim-ministru interimar, ministru al afacerilor externe și integrării europene
2
Ministru al finanțelor
3
Olga Cebotari
Olga Cebotari
relații internaționale
Viceprim-ministru pentru reintegrare
4
Ministru al economiei și infrastructurii
5
Pavel Voicu
Pavel Voicu
jurist
Ministru al afacerilor interne
6
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi
jurist
Ministru al justiției
7
Victor Gaiciuc
Victor Gaiciuc
militar
Ministru al apărării
8
Lilia Pogolșa
Lilia Pogolșa
istoric
Ministru al educației, culturii și cercetării
9
Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
10
Ion Perju
Ion Perju
economist
Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
11
Irina Vlah
Irina Vlah
jurist
Guvernator al Găgăuziei

Componența inițială

Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 1318 din 14 noiembrie 2019[1]
 1 
Ion Chicu
Ion Chicu Prim-ministru
2
Sergiu Pușcuța
Sergiu Pușcuța Viceprim-ministru, ministru al finanțelor
3
Alexandru Flenchea
Alexandru Flenchea Viceprim-ministru pentru reintegrare
4
Anatol Usatîi
Anatol Usatîi Ministru al economiei și infrastructurii
5
Pavel Voicu
Pavel Voicu Ministru al afacerilor interne
6
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi Ministru al justiției
7
Aureliu Ciocoi
Aureliu Ciocoi Ministru al afacerilor externe și integrării europene
8
Victor Gaiciuc
Victor Gaiciuc Ministru al apărării
9
Corneliu Popovici
Corneliu Popovici Ministru al educației, culturii și cercetării
10
Viorica Dumbrăveanu
Viorica Dumbrăveanu Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
11
Ion Perju
Ion Perju Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
12
Irina Vlah
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei

Modificări componență

Anul 2020

16 martie 2020
Alexandru Flenchea
Anatol Usatîi Secretar de stat al Ministerului economiei și infrastructurii
Aureliu Ciocoi Consilier al președintelui Republicii Moldova
Victor Gaiciuc Consilier al președintelui Republicii Moldova
Corneliu Popovici Consilier al președintelui Republicii Moldova
Cristina Lesnic Viceprim-ministru pentru reintegrare
Sergiu Railean Ministru al economiei și infrastructurii
Oleg Țulea Ministru al afacerilor externe și integrării europene
Alexandru Pînzari Ministru al apărării
Igor Șarov Ministru al educației, culturii și cercetării
9 noiembrie 2020
Cristina Lesnic
Sergiu Railean
Oleg Țulea Ambasador al Republicii Moldova în Ungaria
Alexandru Pînzari
Igor Șarov
Olga Cebotari Viceprim-ministru pentru reintegrare
Anatol Usatîi Ministru al economiei și infrastructurii
Aureliu Ciocoi Ministru al afacerilor externe și integrării europene
Victor Gaiciuc Ministru al apărării
Lilia Pogolșa Ministru al educației, culturii și cercetării
31 decembrie 2020
Sergiu Pușcuța
Anatol Usatîi
Viorica Dumbrăveanu
Ion Chicu
Aureliu Ciocoi Prim-ministru interimar

Rapoarte de activitate

Raportul privind realizarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2020  arhivat
26 ianuarie 2021

Raportul Guvernului pentru un an de activitate  arhivat
13 noiembrie 2020

Realizări majore ale Guvernului în semestrul I 2020
20 iulie 2020

Raportul privind activitatea Guvernului Republicii Moldova în anul 2019 și primele patru luni ale anului 2020  arhivat
11 iunie 2020

Raportul privind implementarea obiectivelor imediate ale Programului de activitate al Guvernului  arhivat
21 februarie 2020

Rapoartele ministerelor

Anul 2020

31 decembrie 2020

Un an de activitate

noiembrie 2019 – noiembrie 2020

Primele 100 de zile

14 noiembrie 2019 – 22 februarie 2020

Raport cu privire la realizarea Programului de activitate al Guvernului

Ion Chicu, 13 noiembrie 2020
Raport cu privire la realizarea Programului de activitate al Guvernului

Am făcut astăzi o recapitulare privind activitatea Guvernului din ultimele 365 de zile. Alături de întreaga echipă și împreună cu miniștrii din Cabinet, ne-am concentrat eforturile pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Programul de activitate al Guvernului și a obiectivelor de dezvoltare a țării stabilite de cadrul național strategic.

Pe plan intern, ne-am focusat prioritățile spre dezvoltarea unei economii durabile și incluzive prin îmbunătățirea infrastructurii, crearea platformelor industriale, valorificarea potențialului de export al produselor autohtone, modernizarea serviciilor publice, edificarea unui sistem al justiției echitabil și accesibil cetățenilor, dar și protecției sociale a acestora. O atenție deosebită am acordat sistemului sanitar și educațional, prin măsuri ce asigură protejarea și sănătatea cetățenilor, ordinii publice și protecției mediului ambiant. Reiterez, pentru toți antreprenorii, că activitatea economică, inclusiv piețele, nu vor fi închise.

Pe plan extern, toate activitățile au fost orientate spre promovarea unei politici echilibrate cu menținerea statutului de neutralitate a Republicii Moldova, pentru crearea condițiilor de migrație legală și asigurarea drepturilor cetățenilor, aflați provizoriu în alte state.

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor mei din Executiv pentru munca enormă depusă în acest an, Parlamentului și forțelor politice, care au susținut proiectele înaintate de Guvern, președintelui țării și președintelui Parlamentului pentru conlucrarea eficientă care aduce rezultate pozitive pentru cetățenii Republicii Moldova. Indiscutabil, țin să mulțumesc partenerilor de dezvoltare pentru susținere, autorităților publice locale pentru implicare și receptivitate indiferent de opțiunile politice, fapt care-mi inspiră încrederea unei colaborări frumoase și pe viitor, dar și tuturor reprezentanților mass-media pentru reflectarea activității Guvernului.

Cel mai mult, însă, le mulțumesc cetățenilor Republicii Moldova, care muncesc și au încredere în statul lor!

În scurt timp, colegii din cadrul fiecărui minister vor prezenta raportul de activitate pe domenii pentru a vedea cifre exacte și pentru a avea o imagine de ansamblu a tuturor lucrurilor realizate în ultimele 12 luni.

// gov.md  arhivat

Raportul asupra activității Guvernului înainte de votul pentru moțiunea de cenzură

Ion Chicu, 20 iulie 2020
Raportul asupra activității Guvernului înaintea moțiunii de cenzură

Onorat Parlament,
Stimați colegi miniștri,
Doamnelor și domnilor,

Guvernul Republicii Moldova, în deplină componență, se află astăzi în Parlament, în legătură cu înaintarea de către unii deputați a moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova nr. 337 din 16.07.2020.

Vreau să mulțumesc deputaților, care au semnat această moțiune, pentru oportunitatea pe care mi-o oferă să cuvântez de la această tribună, prezentând informația despre starea de lucruri în țară la acest moment și pe perioada mandatului actualului Guvern.

Și fiindcă acei 26 de deputați reprezintă două partide, în fruntea cărora se află prim-ministrul și viceprim-ministrul din Guvernul precedent, ambii aspiranți acum la ceva mai mult, volens-nolens va trebui să fac unele excursiuni în perioada celor 5 luni de guvernare Maia SanduAndrei Năstase. Totul este relativ și totul se cunoaște în comparație.

Vreau din start să menționez faptul că doar respectul față de cetățeni, inclusiv alegătorii acestor două partide, ne-a făcut să venim în Parlament și să avem o atitudine față de această moțiune de cenzură. Textul moțiunii reprezintă un amalgam de falsuri, speculații ieftine și populiste, dar și este dovada lipsei de cunoștințe elementare în oricare din domeniile vizate în moțiune.

S-o luăm de la capăt, adică de la început.

După ce Maia Sandu a decis să-și atribuie sie exclusiv dreptul de a numi procurorul general și a demis Guvernul prin această aventură, apropo, declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la 14 noiembrie 2019, a fost investit Guvernul actual.

Era 15 noiembrie, dar multiple instituții, circa 315, cu aproape 11 mii de angajați, nu primise încă salariul, și nu cel pe octombrie, dar erau restanțe chiar și din septembrie. Restanțe la salariu pe timp de pace, fără pandemie.

Se creează impresia că, după 5 luni de guvernare, obosise Guvernul precedent să se mai gândească la salariile oamenilor, aveați alte preocupări. În afară de procurorul său personal, o interesa, de exemplu, cum să facă ca Aeroportul Internațional să continue să-i aparțină de facto lui Șor și Rothschild, că nu are mare însemnătate.

Amintesc că la 5 iulie 2019, Autoritatea Aeronautică Civilă, structură guvernamentală, aflată în subordinea ministrului Brînzan, și a prim-ministrului de atunci, manifestau un altruism nemaivăzut – reeșalona 100 de milioane datorie la stat.

Cred că cetățenii își amintesc cată zarvă făceați pe seama Aeroportului. Intențiile adevărate, insă, le-am văzut numai la acea reeșalonare, dar și acum recent, când Guvernul actual a reziliat contractul, i-ați sărit în apărare.

Firește, restanțele la salarii au fost achitate de Guvernul actual, iar pe decembrie 2019, asemenea cazuri rușinoase, când bugetarii nu-și primesc salariile, n-au mai existat.

Nici măcar în condiții de pandemie și blocaj economic, n-am admis neachitarea salariilor, nici chiar pentru dumneavoastră, le-ați primit la timp.

Și poate vă interesează, începând cu 1 ianuarie 2020, noi nu numai că am achitat toate restanțele la salarii, dar și am majorat salariile oamenilor, în măsura posibilităților bugetare.

În acest scop, în bugetul de stat pentru anul 2020 au fost prevăzute mijloace pentru majorarea salariilor, pană la 10% pentru circa 97% din angajații sectorului bugetar. Pentru aceste scopuri au fost alocate 1 miliard 225 milioane de lei.

Totodată, în bugetul anului 2020 sunt prevăzute costurile măsurilor de 372 milioane de lei pentru alte majorări de salarii.

După cum cunoașteți, la 1 ianuarie 2020, a continuat procesul de majorare a salariilor pentru sectorul bugetar. Ultima măsură în această privință a fost majorarea salariilor pentru lucrătorii medicali cu 30% din 1 septembrie 2020. Pentru aceasta în bugetul de stat au fost identificate 400 milioane de lei.

Vreau să vă amintesc că, la începutul anului la primele zile, din buget a fost posibil de alocat pentru 560 mii de oameni cate 700 de lei pentru persoanele cu venituri mai mici de două mii de lei. Vom face acest lucru încă o dată. De data asta vom crește numărul de beneficiari de la 560 mii la 660 mii de oameni cu venituri lunare mai mici de trei mii de lei, deci crește numărul cu 100 mii. Aceste majorări de salarii, inclusiv cea de 10% pentru sistemul medical de la 1 aprilie 2020, au fost posibile deoarece am reușit să încheiem cu succes anul bugetar 2019.

Spre deosebire de situația din 14 noiembrie către 31 decembrie au fost achitate toate plățile din bugetul de stat și finanțate integral toate documentele de plată. Soldurile de mijloace bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național constituiau 4 miliarde 673 milioane de lei. Repet, în anul 2019 la final au fost 4 miliarde 673. Aceasta este important să cunoașteți. Aceste sume au rămas pe solduri în pofida specificului anului 2019, care a fost primul an de implementare a reformei fiscale, care a diminuat semnificativ povara impozitelor și taxelor: cu 21,7 a scăzut cota contribuțiilor sociale achitate de angajator, cu aproape 6% impozitul pe venitul persoanelor fizice, de două ori cota TVA la HoReCa și alte acțiuni de susținere a businessului.

Aceste măsuri, chiar de la începutul anului, au oferit posibilitate businessului să intre intr-o formă mai bună în această criză. Cu toate acestea, remarc, anul 2019 bugetar, în pofida a două campanii electorale și trei guverne, bugetul public național a fost finalizat cu un deficit de 1,44%, de două ori mai mic decât cel planificat, iar veniturile acumulate doar la bugetul de stat le-au depășit pe cele din anul 2018 cu mai mult de 3 miliarde 700 milioane de lei. Și eu cred că noi cu toții din această sală trebuie să mulțumim agenților economici, cetățenilor pentru contribuție la această performanță.

Acum, fiindcă ultimele zile am văzut mai multe evenimente legate de protecția veteranilor, o să vin cu nominalizarea, menționarea unor măsuri care în această perioadă au fost implementate de Guvernul actual. În primul rând, de la 1 ianuarie 2020 a fost triplată, adică majorată de trei ori, alocația lunară pentru veterani. Asta înseamnă majorarea cheltuielilor bugetare anuale de la 21 milioane de lei la 64 milioane de lei. Următoarea majorare, care va însemna indemnizații pentru veterani, exact de 5 ori mai mari decât pană la 1 ianuarie 2020, va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2021.

A fost aprobat proiectul de lege care prevede dublarea din 1 iulie 2020 a alocațiilor lunare pentru văduvele de război de două ori mai mult decât mai înainte, ca să nu spun altfel.

A fost aprobat proiectul de lege în februarie 2020 pentru acordarea veteranilor de război a polițelor de asigurare medicală din contul bugetului de stat. Ați votat acest proiect săptămâna trecută și vă mulțumesc. Pentru reabilitarea veteranilor de război Ministerul Sănătății a alocat suplimentar 650 mii pentru finanțarea CREPOR-ului.

În scopul asigurării asistenței medicale destinate veteranilor, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății a primit în acest an suplimentar 10 milioane de lei. A fost perfecționat mecanismul de evidență și repartizare a foilor balneo-sanatoriale pentru veterani.

La 13 mai 2020, Guvernul a operat modificări la Hotărârea nr. 182 cu privire la legitimațiile veteranilor de război, astfel că doar veteranii care au fost și au luptat pentru țară să poată beneficia de aceste înlesniri.

La 24 iunie 2020, Guvernul a creat Biroul pentru Relații cu Veteranii în cadrul Cancelariei de Stat, misiunea căruia este de a coordona realizarea priorităților politicii Guvernului în domeniul protecției veteranilor. Actualmente, sunt anunțate concursurile de selectare a angajaților Biroului, iar în comisiile de selectare au fost invitați să participe și reprezentanții asociațiilor veteranilor de război.

Cel mai importat, insă, este faptul că actualul Guvern a revenit la dialogul permanent și onest cu veteranii, instituit încă de Guvernul Filip pe platforma Consiliului Național al Veteranilor. Eu personal am participat la câteva ședințe ale acestui consiliu, unde, alături de reprezentanții veteranilor, am elaborat și promovat măsurile de mai sus. În total, de la 14 noiembrie încoace, m-am întâlnit de 8 ori cu reprezentanții veteranilor. Numărați de cate ori v-ați întâlnit dumneavoastră.

De aceea propun ca atunci când vorbim despre veterani, despre categorii de populație care au nevoie de suport, să ne așezăm împreună și să venim cu propuneri.

Să discutăm un pic despre credite, că sunt vizate în moțiunea de cenzură, asistența macrofinanciară, relații cu FMI, izolarea din partea Occidentului etc., că am văzut că sunt multe incluse în moțiune. Începem cu programele de suport bugetar și asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene. Să vedem ce spun faptele și în mapele pe care noi vi le-am repartizat puteți vedea istoria celor trei tranșe de asistență macrofinanciară, condiționalităților stabilite de Uniunea Europeană în 2017, că de atunci au fost tot trei guverne, și să vedem care și ce a făcut.

Tranșa nr. 1 a avut zece condiționalități. Guvernul Filip a îndeplinit 9, Guvernul actual – 1. Respectiv, din 10, 9 plus 1, diferența o puteți face ce a făcut celălalt Guvern.

Tranșa nr. 2. Vreau să vă mulțumesc tuturor că ați aprobat în ședințele Parlamentului acele proiecte de legi care erau condiționalități. Dar matematica este aceeași: 7 condiționalități le-a îndeplinit Guvernul Filip. 1 plus 8 – Guvernul actual. Ce rămâne în mijloc aveți în tabeluță, ca să nu citesc, că vă deranjează, am înțeles.

Tranșa nr. 3 vizată în moțiune, despre care ați spus că am sabotat. Tranșa nr. 3 cu 10 condiționalități. 5 au fost îndeplinite de Guvernul Filip, 3 – de actualul Guvern și 2 au rămas neîndeplinite. Și am să menționez care sunt.

Raportul privind strategia de recuperare a activelor fraudate, adică miliardul furat. Cunoașteți care-i situația. Și a doua, separarea legală și națională a “Moldovatransgaz” și “Chișinău-Gaz”. Cunoașteți foarte bine pachetul nr. 3, este o procedură complicată, care sper s-o finalizăm anul acesta.

Per total, stimați deputați, din toate condiționalitățile la acele trei tranșe, Guvernul Filip a implementat 21, Guvernul actual – 13 și alt Guvern – zero exact.

Ca să concluzionăm la capitolul “Asistența macrofinanciară” din partea Uniunii Europene, o să-l citez pe domnul Paolo Gentiloni, Comisar pentru Economie al Uniunii Europene, care a declarat recent, după aprobarea deciziei de debursare a tranșei nr. 2:

Vreau să felicit Moldova pentru eforturile de reformă care sunt urmărite, de exemplu, în îmbunătățirea sistemului de justiție și combaterea corupției. Citat închis.

Apoi considerând declarația Comisarului european în această privință, vreau încă o dată să vă mulțumesc și să ne felicităm cu toții pentru obținerea acestei tranșe nr. 2. Apropo, a ajuns pe conturile…

Totodată, luând în considerare că perioada de disponibilitate a acestui program de asistență macrofinanciară expiră acum, unele acțiuni din tranșa nr. 3 au fost incluse în programul nou OMNIBUS numit.

Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană au ajuns la un acord pe acțiunile care urmează a fi realizate, în vederea asigurării disponibilității surselor de asistență macrofinanciară de 100 milioane de euro.

Menționăm că 50 milioane de euro pot fi debursate după intrarea în vigoare a Acordului de împrumut. Acest Acord urmează a fi semnat miercuri, adică poimâine, de către viceprim-ministru, ministrul finanțelor și Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău.

În afară de aceasta, noi suntem gata să lansăm discuțiile cu Uniunea Europeană pentru un nou program pe termen mediu de asistență macrofinanciară.

Tot în mapele dumneavoastră aveți o informație referitor la implementarea acțiunilor pe dimensiunea Acordului de Asociere Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Puteți vedea ce-i inclus aici. Este de la Cancelaria Guvernului. N-am să dau citire la toate acțiunile, pentru că sunt multe.

Dar vedeți în final că Guvernul precedent a implementat 10 măsuri, Guvernul actual – 61 de măsuri, din care: acte normative de transpunere, Guvernul actual – 38, Guvernul precedent – 6 acțiuni.

De aceea în ceea ce privește eforturile comune de avansare pe agenda integrării europene statistica n-o poți minți.

Cam așa arată lucrurile, stimați deputați, când cumpărăm… când comparăm, mai bine zis, vorbe versus muncă adevărată la capitolul integrării europene.

Ședința plenară a Parlamentului din 20 iulie 2020

Vreau să închei capitolul “Relații politice și economice cu Uniunea Europeană” prin a remarca că Guvernul actual tot timpul a considerat și va considera Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană drept un document prioritar pentru implementare, iar statistica și acțiunile listate mai sus doar confirmă acest lucru.

Nu pot să nu remarc faptul că foarte puțin avea să reușim din cele descrise mai sus, dacă nu aveam conlucrarea și sprijinul din partea Ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău domnul Peter Michalko și, bineînțeles, a Comisiei Europene și personal a Comisarului Oliver Varhelgi, fapt pentru care le mulțumim foarte mult. Și sper că sunteți măcar aici de acord cu mine.

Am văzut în moțiune unele mențiuni referitor la politica externă, care Guvernul actual a spus din start și rămâne fidel că va fi o politică externă echilibrată. Noi nu vom prieteni cu unii împotriva altora. Vom încerca să asigurăm relații bune cu toate țările, cu toți partenerii, inclusiv cu vecinii.

Mai departe, relațiile cu Fondul Monetar Internațional. La 3 septembrie 2019, Guvernul Republicii Moldova a încheiat un memorandum cu FMI. Știți ce era inclus în acel memorandum. Numai sectorul HoReCa, probabil, are mai multe de spus.

Deci conform acelui memorandum a fost majorată impozitarea creșterii de capital pentru persoanele fizice de 2,5 ori.

A fost majorată cota TVA de la 10% la 20% pentru HoReCa.

A fost introdusă impozitarea cu 24% a sumelor aferente tichetelor de masă.

A fost diminuată valoarea neimpozabilă a coletelor primite de cetățenii noștri de peste hotare de la 300 de euro la 200 de euro. Repet, în septembrie 2019, pentru a primi 487 milioane de lei.

Acum, pentru comparație, aveți posibilitatea să verificați cați bani au fost negociați și accesați de la Fondul Monetar Internațional de Guvernul actual și contra căror condiționalități.

Eu poate nu am memorie bună, dar dacă cineva îmi spune măcar o condiționalitate de majorare a impozitelor ca cele expuse mai sus sau de diminuare a cheltuielilor sociale în schimbul acestor 254 de milioane de dolari pe care i-am primit, eu am să notez și am să verific. Dar vă spun cu toată cunoștința de cauză, nici un impozit, nici o condiție împotriva economiei nu a fost acceptată.

Mai departe, relațiile cu alte instituții financiare internaționale. Pe durata mandatului Guvernului actual au fost semnate:

  • Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare pentru Învățământul Superior în Republica Moldova – de 35,7 milioane de euro;
  • Acordul de împrumut intre Guvernul Republicii Moldova și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională pentru realizarea Proiectului “Modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole” – echivalent 19 milioane de dolari;
  • Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind implementarea Proiectului “Răspuns de Urgență la COVID-19” – 53 de milioane de euro;
  • Înțelegerea, întocmită prin schimb de note, intre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Germane privind cooperarea tehnică – 8,6 milioane de euro;
  • Amendament la Acordurile dintre Republica Moldova și Banca Mondială privind restructurarea Proiectului de administrare fiscală TAMP în scopul susținerii agenților economici care și-au sistat activitatea – echivalent 15 milioane;
  • Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă în vederea realizării Proiectului “Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale” – echivalent 26 milioane de dolari. Aceasta în condițiile izolării, cum ne place nouă să spunem.

Totodată, în perioada ianuarie–iulie 2020, au fost negociate și așteaptă semnarea de către un Guvern plenipotențiar următoarele acorduri:

  • Acordul de împrumut intre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind al doilea proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentație centralizată cu energie termică – 92 milioane de euro;
  • Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului “Agricultura competitivă” – 13,5 milioane de euro;
  • Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19” – în sumă de 70 milioane de euro;
  • Acordul de grant, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind furnizarea de echipament medical în cadrul Programului de dezvoltare economică și socială – 1 milion de dolari;
  • Înțelegerea, întocmită prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea financiară – 10 milioane de euro.

Țin să vă informez și despre ce știți și așa bine, adică creditul rusesc. Am citit mai multe… cum să mă exprim mai, așa, diplomat, mențiuni în moțiunea de cenzură. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine că negocierea și semnarea Acordului respectiv s-a efectuat în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat, care este o lege specială în raport cu Legea nr. 595/1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova.

Menționăm că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, în caz de divergență intre o normă generală și una specială, care se conțin în actele normative de același nivel, se aplică norma specială.

În pofida faptului că Guvernul, bineînțeles, respectă hotărârea Curții Constituționale, considerăm că invalidarea Acordului de împrumut a avut loc pe motive formale, de procedură, care nu sunt prevăzute în Constituția Republicii Moldova.

Speculațiile pe care le-ați făcut în privința textului acelui Acord de împrumut sunt tot atât de nefondate, cat și textul actualei moțiuni de cenzură.

Mai departe, mai departe. În pofida faptului că dumneavoastră, unii dintre dumneavoastră, urmând unele logici… pentru mine, foarte greu de înțeles, ați lipsit bugetul Republicii Moldova de 4,16 miliarde de lei, noi va trebui să gestionăm această situație. Știm cum. De ce să zic că gestionăm? Păi, comparați sumele de bani pe care noi am reușit să le atragem pentru finanțarea necesităților țării cu ceea ce a venit un pic mai înainte.

Vreau să vă spun, stimați domni, că, pe perioada mandatului actualului Guvern, asistența financiară intrată în conturi a constituit 4,8 miliarde de lei, încă o dată, fără condiționalități, iar pe durata precedentului Guvern a fost 2,1.

Apropo, și la capitolul resurselor interne am ceva să vă spun. Dacă anterior, către o dată anumită – 14 noiembrie, mijloacele financiare de pe piața internă se angajau la o rată medie ponderată cu 6,56%, apoi acum, pe primele 6 luni 2020, această rată medie ponderată este cu 1,27 puncte procentuale sau cu 24% mai mică.

Rata plasărilor pe 91 de zile a scăzut de la 4,79% – în noiembrie 2019 la 3,81 – în iulie 2020. Asta înseamnă economie la buget, stimați semnatari ai moțiunii de cenzură.

Cam așa stau lucrurile la capitolul relațiilor cu Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale.

Și dacă credeți că Guvernul actual atrage mijloacele financiare pentru consum curent, ca unii cândva, greșiți.

Vă ziceam de la această tribună, la 14 noiembrie 2019, că, în pofida tuturor dificultăților, vom transforma țara în șantier.

Și, deși pandemia și-a găsit impactul asupra amplorii proiectelor investiționale pe care le implementăm, dacă ieșim din birouri și ne ducem prin țară, ieșim din Facebook, vedem cum se construiesc drumurile naționale, regionale și locale.

Guvernul a alocat circa 1 miliard 718 milioane de lei în Fondul rutier pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale. Astfel, va fi asigurată întreținerea de rutină a întregii rețele de 5 857 kilometri de drumuri naționale, inclusiv întreținerea periodică 479 kilometri de drumuri cu un termen de serviciu 3–5 ani. A fost lansat Programul de reparație a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor “Drumuri 2020”, pentru realizarea căruia a fost alocată suma de 1 miliard 375 milioane de lei, exact de două ori mai mult decât vara trecută. Realizarea programului permite reparația capitală a încă 86,3 kilometri de drumuri naționale și reparația periodică a circa 900 de kilometri de drumuri comunale și străzi.

Probabil că ați văzut și acelelalte 900 de primării, în care actualmente se repară drumurile.

Concomitent, în proces de implementare cu finanțare din surse externe, sunt 27 de contracte, care presupun reabilitarea, modernizarea sau extinderea a 20 de sectoare de drumuri cu o lungime totală de 540 kilometri, din care 170 vor fi dați în exploatare anul curent. În aceste scopuri, bugetul prevede o alocație de 1 miliard 290 milioane de lei.

Astfel, la moment, sunt în derulare și se planifică de a fi finalizate pană la sfârșitul anului 4 contracte pentru reabilitarea drumului R1 Chișinău–Ungheni, frontiera cu România, un contract pentru reabilitarea drumului R16 BălțiFălești–Sculeni, coridoare de importanță regională R21 Onișcani, Pîrlița, Nisporeni și încă am 4 foi de sectoare respective. Sper că dumneavoastră le aveți, de fapt, în poșta electronică și sper că cu toții ne vom bucura de aceste drumuri.

Pentru realizarea acestor lucrări au fost desfășurate mai mult de 80 de proceduri de licitație, în proces mai fiind încă 15. În total, pe parcursul anului 2020, este prevăzută reparația și construcția drumurilor în țară în sumă de circa 6 miliarde de lei. Erau 8, dar s-a tăiat creditul rusesc. Dacă nu se tăia, reparam astăzi și traseul Bălți–Criva.

Se implementează, conform planurilor și promisiunilor noastre, și proiectele menite să asigure securitatea energetică a țării noastre.

Stimați deputați,

Vă anunț că, în câteva zile, va fi dat în exploatare renumitul Gazoduct Iași–Ungheni–Chișinău. Și, cu permisiunea dumneavoastră, indiferent în ce postură, vă invit la acest eveniment epocal.

Mai departe, mai departe. În privința finanțărilor. Eu sper foarte mult că Republica Moldova va putea semna acel proiect… Acord de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro cu Uniunea Europeană, dar și noul Memorandum cu Fondul Monetar Internațional, care este pe ultima sută de metri de negocieri, sperăm chiar săptămâna aceasta să avem Memorandumul respectiv.

Mai departe. Mult spațiu și pe meritate se acordă în moțiunea de cenzură problemei pandemiei și impactului asupra economiei și activității Guvernului în acest sens.

Vreau să vă spun ceea ce-am spus de fiecare dată: Republica Moldova… statul Republica Moldova are resurse financiare, și nu doar financiare, limitate. Orice Guvern are datoria să distribuie resursele disponibile, astfel încât și economia să poată funcționa, și plățile sociale să ajungă la timp, și nici sistemul bugetar fiscal și financiar al țării să nu fie distrus. Aceasta a fost abordarea noastră, ce-am făcut noi în perioada respectivă.

Întreprinderile și organizațiile necomerciale au dreptul la o subvenție de 100% din mărimea impozitelor salariale achitate aferente plăților pentru șomajul tehnic sau staționare, acele pentru care activitatea a fost sistată, la decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, și 60% – companiile, care au avut de suferit în urma crizei în general. În acest sens, în bugetul de stat pentru anul 2020 sunt prevăzute 320 milioane de lei.

La situația din 16 iulie 2020, în baza deciziilor de acordare a subvenției emise de către Serviciul Fiscal de Stat, au fost perfectate și remise spre examinare 524 documente de plată în sumă de 27 milioane de lei, fiind achitate 98%.

Subvenționarea dobânzilor la creditele angajate de agenții economici. Programul prevede subvenționarea dobânzii lunare achitate pentru întreprinderea care contractează credit. În aceste scopuri, sunt alocate 200 de milioane de lei.

Programul de rambursare a TVA… acest program urmărește susținerea agenților economici, prin oferirea unui instrument viabil de rambursare a sumelor acumulate în cont și utilizarea acestora conform propriilor necesități.

Mecanismul propus va asigura beneficiarilor obținerea lichidităților suplimentare de aproximativ 950 milioane de lei. Conform estimărilor, suma de rambursare a TVA potențială, respectiv, pentru sectorul agricol ar constitui în jur de 190 milioane de lei.

Majorarea alocațiilor Fondului național de dezvoltare a agriculturii pentru atenuarea impactului secetei. În acest scop, au fost alocate suplimentar 100 milioane de lei care, după modificarea regulamentului acestui fond, vor fi repartizați agenților economici care au de suferit în urma acestor calamități.

De asemenea, altă măsură este majorarea Fondului de garantare a creditelor bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii, care este gestionat de ODIMM cu 50 milioane de lei. În total, în aceste scopuri în bugetul anului 2020 sunt prevăzute 190 milioane de lei.

Am redus cota TVA pentru sectorul HoReCa de la 20 la 15.

La capitolul amânării termenelor pentru rapoarte și achitări, că este și această mențiune în moțiunea de cenzură, remarc că: a fost amânat termenul de achitare a impozitelor și taxelor de la 25 martie la 25 iunie pentru impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, pentru primul trimestru al anului 2020; de la 30 aprilie pană la 29 mai a fost extins termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către cetățeni; de la 25 aprilie pană la data de 25 iulie 2020 a fost extins termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale de la 30 aprilie până la 30 iunie 2020.

Suplimentar, creșterea accesibilității agricultorilor de a beneficia de facilitate la achitarea contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale, prin care statul subvenționează 6% din 18. Vă amintiți, datorită susținerii dumneavoastră, nu mai este necesar ca activitatea agricolă să fie exclusivă pentru a beneficia de această facilitate.

De asemenea, una din acțiuni a fost creșterea accesibilității Programului “Prima casă”, care, pe de-o parte, acordă suport beneficiarilor sau debitorilor de credite ipotecare, chiar dacă nu au fost angajate în cadrul Programului “Prima casă”, deci și pentru aceste categorii se va oferi compensări din bugetul de stat, care în perioada aceasta dificilă este foarte, foarte binevenit, în opinia noastră.

Suport businessului mic prin instrumentul privind digitalizarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, sprijinul oferit în această etapă va fi sub forma unui voucher cu suma maximă de 30 mii de lei pentru accesarea serviciilor de dezvoltare a afacerilor și 150 mii de lei pentru investiții în tehnologiile la scară mică. Pentru anul bugetar 2020 sunt prevăzute mijloace financiare în sumă de 20 milioane de lei.

Salutăm prezența presei în Sala de ședințe

Programul-pilot de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii, scopul fiind promovarea, susținerea și dezvoltarea businessului mic – 10 milioane sunt prevăzute pentru acest program, 15 milioane sunt prevăzute pentru Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare a acestora. În scopul sporirii competitivității întreprinderilor autohtone din sectorul industrial, se implementează Programul de dezvoltare pentru furnizorii locali, pentru care au fost alocate din bugetul de stat 15 milioane de lei.

În vederea îmbunătățirii guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat și municipale, a fost aprobat Regulamentul privind achiziția bunurilor și serviciilor, fapt care va reduce din costuri și corupție în acest domeniu.

La 16.07.2020, Agenția Națională Transport Auto a lansat sistemul informațional “e-Autorizație transport”, care va asigura oferirea online a actelor permisive, inclusiv acele autorizații de transport internațional care stau la baza, aș zice, mega corupției în acest domeniu. Și aici vreau să-i mulțumesc Guvernului Statelor Unite ale Americii care a acordat suport în acest domeniu.

Subvenționarea din bugetul de stat a 70% din mărimea primei de asigurare pentru agricultură. Și se asigură nu doar riscurile cantitative, dar și calitative. Acest proiect a fost aprobat în ședința Guvernului de astăzi și sper foarte mult că Parlamentul îl va susține.

Remarcam că a fost extins și Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural cu 100 milioane de lei, care va veni să acorde suport suplimentar agenților economici din agricultură care au suferit în urma acestor calamități.

A fost perfecționat sistemul de subvenționare în agricultură prin stimularea investițiilor în sectorul de post-recoltare și procesare a producției agricole. Voi citi cate o propoziție din fiecare foaie, dar toate sunt liste de acțiuni. Sper că vă interesează.

Promovarea exporturilor de produse agroalimentare, acțiuni de deblocare a exporturilor de produse agroalimentare pe piața Federației Ruse, extinderea listei exportatorilor de fructe și legume, extinderea listei exportatorilor de produse vitivinicole și extinderea listei categoriilor de mărfuri care sunt exportate fără taxe vamale. Deci împreună cu exporturile pe care le avem pe piața europeană, redeschiderea piețelor răsăritene, sperăm că va aduce un suport suplimentar sectorului agrar.

Unul din mecanismele de susținere și suport al mediului de afaceri mic a fost și cel de acordare a ajutorului de șomaj unic în mărime de 2 775 de lei titularilor patentei de întreprinzător, persoanelor fizice ce desfășoară activități independente și activități în domeniul achizițiilor de produse agricole. Măsura respectivă a asigurat susținerea financiară a persoanelor activitatea cărora a fost sistată în perioada 17 martie – 30 iunie din cauza pandemiei. Numărul beneficiarilor ajutorului de șomaj unic pentru perioada de activitate 17 martie – 15 mai a constituit 10 658 de persoane, iar suma indemnizațiilor 29,6 milioane de lei.

Totodată, a fost acordat ajutorul de șomaj în mărime de 2 775 de lei pentru 10 853 de persoane care s-au înregistrat în calitate de șomeri, dar care nu corespundeau criteriilor de acordare a ajutorului de șomaj. În acest scop, au fost alocate 17,1 milioane de lei.

De asemenea, pentru persoanele care primeau un ajutor de șomaj mai mic de 2 775, suma acestuia a fost majorată pană la acest nivel, au beneficiat 2 084 de persoane, suplimentar fiind alocate 1,7 milioane de lei.

Concomitent, pe perioada stării de urgență, au fost susținute familiile defavorizate prin majorarea venitului lunar minim garantat de la 1 107 pană la 1 300, astfel în lunile aprilie și mai curent de cel puțin o plată de ajutor social au beneficiat circa 75 700 familii, adică cu 27 753 mai mult. Mărimea medie a prestației a constituit 1 121 lei sau cu 298 lei mai mult.

Majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil de la 50%, adică de la 553, la 75, adică 975 de lei. Astfel, din 75 700 de familii beneficiari de acest ajutor social, circa 20 de mii sunt familii care au în componența sa circa 42 100 de copii, comparativ cu 15 700 familii din luna martie cu 34 900 de copii.

Pentru plata ajutorului social în luna aprilie au fost transferate 77,6 milioane de lei, iar în luna mai 76,3, ceea ce reprezintă 38,2 milioane de lei și, respectiv, 36,9 milioane de lei mai mult față de luna martie.

Impactul pandemiei COVID-19 a determinat revizuirea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anul 2020 și necesitatea identificării resurselor pentru asigurarea unor cheltuieli de susținere a sectorului sănătății și de atenuare a efectelor pandemiei.

În acest scop, am venit cu două rectificări de buget, principalele elemente ale acestor rectificări au fost:

  • dotarea cu echipamente și dispozitive medicale al instituțiilor din domeniul ocrotirii sănătății în cadrul proiectelor finanțate de Banca Mondială – 1 miliard 248 milioane de lei;
  • pentru subvenționarea impozitelor salariale – 410 milioane de lei;
  • pentru Programul de rambursare a TVA – 950 milioane de lei;
  • pentru majorarea volumului Fondului de șomaj – 168 milioane de lei, alocațiilor pentru ajutorul social – 200 milioane de lei;
  • consolidarea veniturilor Fondului de susținere socială – 71 milioane de lei;
  • suplinirea bugetului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă – 10 milioane de lei.

A fost majorat și Fondul de intervenție al Guvernului, inclusiv pentru cheltuieli urgente pentru agricultură și legate de COVID-19 – pană la 452 milioane de lei.

A fost suplimentat Fondul de acoperire a necesităților de salarizare. Cunoașteți că pedagogii așteaptă salarii.

Acoperirea parțială a veniturilor ratate de bugetele componente ale bugetului public național. Am compensat pentru autoritățile locale – 192 milioane de lei.

Au fost majorate cheltuielile destinate sistemului de sănătate – cu 1 miliard 100 milioane de lei.

Au fost majorate alocațiile bugetare pentru sporirea protecției sociale – cu 1 miliard 127.

Susținerea financiară a sectorului real al economiei naționale – 1 miliard 370.

Majorarea cu 30% a salariului cadrelor medicale de la 1 septembrie 2020 – 362 și acoperirea cheltuielilor suplimentare pentru spitale – 171.

De asemenea, acordarea suportului unic în sumă de 700 de lei beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat al căror cuantum nu depășește 3 mii de lei. Este vorba de 470 de milioane de lei pentru 660 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova.

Achitarea indemnizației pentru urmașii medicilor și personalului medical, decedați în lupta cu COVID-19. Aici sunt rezervate 4 milioane de lei.

De asemenea, a fost suplimentat Fondul de compensații “Prima casă” – cu 20 milioane de lei.

La finalul capitolului legat de pandemie, stimați semnatari ai moțiunii de cenzură, și măsurile întreprinse de Guvern pentru a susține populația și businessul, nu vă întreb ce ați făcut dumneavoastră.

Așa, văd în moțiunea de cenzură multă, nu-i zic patimă, dar legat de forța majoră. În Codul civil al Republicii Moldova termenul de “forță majoră” a fost substituit cu termenul de “impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului”.

Astfel, conform noii abordări a legislației civile modernizate, certificatul de forță majoră emis de către Camera de Comerț și Industrie nu mai reprezintă un document obligatoriu și unic, în baza căruia poate fi demonstrată situația obiectivă, care justifică agentul economic debitor în neexecutarea obligației contractuale.

Aceasta n-am scris eu.

La moment, acesta poate utiliza orice alt mijloc de justificare. Actualmente, nu există impedimente legale în invocarea imposibilității executării obligației debitorului, dat fiind faptul că toate probele administrate au aceeași forță probantă.

Respectiv toate afirmațiile legate de forța majoră au același fundament, n-am să specific care.

Stimați deputați și dragi cetățeni,

Jos Guvernul rușinii

Analizând textul moțiunii de cenzură, argumentele incluse de unii și semnate de alții, stăm în fața unei dileme: fie autorii nu prea înțeleg ce au scris, fie au scris cu intenții nu prea bune, în speranța că moțiunea nu va trece.

Iată de ce noi avem o atitudine ca atare față de această moțiune de cenzură. Autorii nu-și doresc preluarea responsabilităților pentru soarta oamenilor și cetățenilor, ei au alte scopuri.

Împreună cu colegii mei din Guvern, stimați deputați, din respect față de cetățenii Republicii Moldova, am venit cu o reacție la această moțiune. Oamenii trebuie să fie informați și despre vorbele unora și faptele altora.

În final, stimați deputați, vreau să vă informez că cetățenii țării… și pe dumneavoastră vă informez că la momentul actual indicatorii macroeconomici sunt la un nivel satisfăcător.

Nivelul rezervelor valutare ale țării este la maximul istoric. Cursul valutei naționale este unul stabil, iar leul moldovenesc chiar a crescut în raport cu principalele valute de referință.

Produsul intern brut a însumat − 43,7 miliarde de lei în trimestrul întâi și a înregistrat o creștere cu 0,9%.

Cererea internă determinată exclusiv de investițiile în construcții a fost cea mai importantă sursă de susținere a creșterii economice. Deci remarc încă o dată necesitatea investițiilor.

La capitolul schemelor, fiindcă drept sub mană… vreau să vă remarc că în primele două luni veniturile bugetului de stat, acele colectate de Serviciul Vamal le-au depășit pe acelea din primele două luni ale anului 2019 exact cu 26%, adică s-au acumulat cu 700 de milioane de lei mai mult. Aceasta noi numim eliminarea de scheme, dar nu declarații ieftine.

Mai departe, veniturile bugetare în luna iunie s-au restabilit și chiar le depășesc pe acele acumulate din iunie 2019.

Pe conturile trezoreriale la situația din 20 iulie, adică astăzi dimineața, erau 9,4 miliarde de lei.

Stimați deputați,

Dumneavoastră vă revine decizia în privința activității de mai departe a acestui Guvern. Noi suntem siguri că deputații responsabili conștientizează foarte bine cum stau lucrurile în țară la această etapă și cu ce provocări se confruntă nu numai Republica Moldova, dar și lumea întreagă.

O criză politică pe fonul demiterii Guvernului și incertitudinii șanselor de a numi un Guvern nou, ar putea zdruncina din temelie statul nostru, dar și a expune cetățenii țării unor riscuri social-economice, dar cred eu și de securitate.

Guvernul actual este gata să facă față provocărilor și contează pe suportul dumneavoastră, inclusiv al celor deputați care fără voie sau cu voie au semnat această moțiune.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Informație despre rezultatele activității Guvernului pentru primele 100 de zile

21 februarie 2020
Informație despre rezultatele activității Guvernului pentru primele 100 zile

Prim-ministru Chicu a comunicat cu presa în sala de conferințe a Parlamentului, după ce un grup de parlamentari a blocat tribuna.

Premierul a menționat că inițiativa de a informa Parlamentul despre rezultatele primelor 100 de zile de activitate a Cabinetului Chicu a venit de la Guvern. Executivul a încheiat anul 2019 cu un deficit bugetar de 2,4 p.p. și a redus datoria publică față de PIB cu 1,9 p.p. Pentru anul 2020 sunt planificate investiții publice de cca 7 miliarde în infrastructură, cu precădere în construcția drumurilor, menite să crească nivelul de viață și să determine crearea platformelor industriale în toate raioanele țării.

Ion Chicu a vorbit despre condamnările RM de către CEDO și costurile derivate și a declarat că responsabilitatea pentru aceste costuri trebuie să fie transferată în sarcina magistraților.

Șeful Executivului a vorbit despre efectele conflictelor politice ce acutizează scindarea societății și afectează intențiile investiționale. Tensiunea publică generată de conflicte este unul din factorii hotărâtori ce compromit intenția tinerilor de a trăi în Republica Moldova.

Ion Chicu a răspuns la întrebările reprezentanților mass-media referitoare la eficiența unor membri ai Guvernului, moratoriul aplicării legii dobândirii cetățeniei în schimbul investițiilor, folosirea eficientă a resurselor de apă și altele.

// gov.md  arhivat

Moțiuni de cenzură

Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova  arhivat
34 de deputați, 16 decembrie 2020

La 23 decembrie 2020 prim-ministru Ion Chicu și-a anunțat demisia.


Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova  arhivat
27 de deputați, 16 iulie 2020

La ședința Parlamentului din 20 iulie 2020 moțiunea a fost susținută de 46 de deputați. Numărul necesar pentru demisia Executivului este de 51 de voturi.

Moțiuni simple

Data Ministru (Minister) Statut
28.02.2020   Ministerul economiei și infrastructurii Respinsă[1. 1]
09.03.2020   Ministerul afacerilor externe și integrării europene
18.06.2020   Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale Respinsă[1. 1]
19.11.2020   Ministerul afacerilor interne Respinsă[1. 2]

  1. 1,0 1,1 Comisia de profil nu a susținut moțiunea și a propus Parlamentului respingerea acesteia.
  2. Moțiunea a fost respinsă din lipsă de cvorum.

Discursuri

Mesajul ministrului Aureliu Ciocoi privind exercitarea interimatului funcției de prim-ministru al Republicii Moldova

Aureliu Ciocoi, 31 decembrie 2020
Mesajul ministrului Aureliu Ciocoi privind exercitarea interimatului funcției de prim-ministru al Republicii Moldova

Republica Moldova trece printr-o perioada dificilă, cu mai multe crize care se suprapun. Înțeleg complexitatea situației și nevoia ca țara să fie guvernată eficient indiferent de situația politică.

În acest sens, chiar dacă mai sunt în autoizolare la domiciliu, am acceptat propunerea doamnei președinte Maia Sandu de a exercita interimatul funcției de prim-ministru al Republicii Moldova.

Vă asigur, că voi face totul ca Guvernul Republicii Moldova să funcționeze bine în interesul cetățenilor Republicii Moldova.

În scurt timp voi informa opinia publică despre acțiunile imediate care vor fi întreprinse.

La mulți ani cât mai sănătoși!

Premierul Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului

23 decembrie 2020

Ion Chicu a anunțat astăzi demisia sa din funcția de prim-ministru și, implicit a Guvernului, în scopul declanșării alegerilor parlamentare anticipate. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Ion Chicu a solicitat o discuție și cu președintele ales, Maia Sandu.

Este un obiectiv pe care toți l-am declarat prioritar pentru a readuce la normalitate țara și ca să permitem societății noastre să soluționeze problemele și să se dezvolte în continuare. Sunt doar două căi legale de a declanșa dizolvarea Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate, una este demisia Guvernului. În aceste condiții, eu am propus de a veni astăzi cu decizia de demisie a prim-ministrului, respectiv, și a Guvernului Republicii Moldova. Astfel, încât, această procedură să poată fi lansată cât mai curând posibil, a spus Ion Chicu.

Prim-ministrul a precizat că la ședința de ieri a Guvernului au fost aprobate proiectele necesare pentru ca țara, începând de la 1 ianuarie 2021, să poată funcționa normal, să fie implementate legile bugetare anuale, dar și politica bugetar fiscală: ne-am îngrijit ca odată cu aceste hotărâri de Guvern să nu fie probleme în continuare în finanțarea necesităților și cheltuielilor primordiale ale statului Republica Moldova. Odată cu aprobarea acestor proiecte, mașina sistemului de stat va putea funcționa, vor putea fi achitate salarii, pensii, plăți sociale, etc.

Ion Chicu a exprimat încrederea că astăzi va avea o întrevedere și cu președintele ales, pentru a discuta activitatea în continuare a Guvernului în exercițiu, astfel încât să poată fi asigurată funcționarea instituțiilor statului și a țării, în general.

În cadrul discursului, premierul a adus mulțumiri cetățenilor pentru înțelegerea manifestată în condițiile unui an dificil, colegilor din instituțiile guvernamentale, președintelui țării, dar și președintelui Parlamentului pentru conlucrarea instituțională.

Pe final, premierul a felicitat cetățenii Republicii Moldova cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a urat prosperitate și bunăstare țării în anul nou 2021.

// gov.md  arhivat

Discursul președintelui Republicii Moldova după ceremonie de depunere a jurământului de către noii membri ai Guvernului

Igor Dodon, 9 decembrie 2020

Mi-am întrerupt pentru o zi campania electorală pentru depunerea jurământului de către noii miniștri. Este o situație desigur neplanificată, însă nu puteam lăsa instituțiile să funcționeze cu niște conducători care erau deja demisionari. Traversăm o perioadă de criză pandemică mondială și națională, în care nu ne permitem nici măcar pentru o zi să apelăm la improvizații și să lăsăm instituțiile fără o conducere asumată deplin.

Astăzi suntem în situația că trebuie să facem mai devreme unele schimbări la nivel de Guvern, pe care oricum urma să le facem imediat după alegeri. Urmează și alte schimbări, nu doar la nivelul echipei, dar și la nivelul strategiei de guvernare, schimbări care sunt dictate de evoluția pandemică dramatică la nivel mondial și de nevoia de a ne adapta cât mai bine la aceasta.

Mulțumesc pentru activitate foștilor miniștri. Am toată încrederea în noii miniștri numiți, sunt profesioniști, oameni care preiau o mare responsabilitate în această perioadă de criză și sunt sigur că își vor face datoria așa cum se cuvine.

Mesajul meu către echipa guvernamentală este unul de încredere în modul în care va gestiona provocările care urmează. Sunt sigur că prim-ministru și echipa sa vor identifica în continuare soluții pentru a gestiona criza pandemică pe de o parte, dar pe de altă parte, pentru a continua investițiile în proiectele importante care contribuie la creșterea calității vieții oamenilor. Doamne ferește acum să se oprească toate aceste proiecte sau să se intre în haos și blocaj instituțional din cauza scandalurilor politice, că țara noastră poate ajunge într-o situație dramatică, inclusiv într-un blocaj economic care ar putea duce la neplata salariilor și pensiilor. În plină criză pandemică, ultimul lucru care ar mai trebui să apară, este o criză politică de durată, în lipsa unei majorități parlamentare stabile.

În acest timp, din cauza perioadei electorale pe care o traversăm, mulți încearcă să speculeze pe subiectul privind modul în care s-a acționat în combaterea crizei, pentru a obține dividende politice. Dar dacă privim ce se întâmplă în lume, Republica Moldova este într-o situație incomparabil mai bună, un loc unde suntem mai în siguranță decât în multe țări mai dezvoltate, unde moldovenii noștri din străinătate se pot întoarce acasă să stea în siguranță lângă familiile lor. Guvernul și personalul medical au pus pe primul plan siguranța oamenilor, acesta este motivul pentru care nu avem o explozie de cazuri la fel de mare ca în majoritatea țărilor. Dar în același timp, am lăsat economia să funcționeze și o vom lăsa să funcționeze și după alegeri, vom găsi alte soluții pentru a ne lupta cu o eventuală creștere a cazurilor, dar nu închidem economia. Agenții economici și așa sunt deja afectați de efectele primului val al crizei, noi trebuie acum să-i ajutăm, nu să-i blocăm.

Preocuparea noastră după ce se termină aceste alegeri va fi să pornim și mai multe proiecte importante la care s-a lucrat intens în ultimele luni, proiecte ce țin de fortificarea sistemului medical, de creșterea siguranței și securității cetățenilor, de continuarea creșterii veniturilor personalului medical, dar și a altor categorii de salariați, a veniturilor pensionarilor. Am demonstrat că avem soluții, am făcut deja primele majorări și vom continua imediat după alegeri. Nu intru în detalii pe fiecare proiect în parte, să nu fie interpretat electoral. Am dorit însă să transmit acest mesaj pentru ca noii miniștri să înțeleagă că și-au asumat o responsabilitate pe termen lung, nu pe termen scurt, una în care vor trebui să-și valorifice tot potențialul profesional.

În ceea ce privește susținerea pentru Guvern, vă asigur că după alegeri guvernul va avea parte de o susținere suficient de puternică pentru a face față sarcinilor de care am vorbit, avem cel puțin 3 formule pe care lucrăm, pornind de la o alianță largă, până la diferite formule politice construite împreună cu partidele și deputații responsabili din Parlament.

Singurul mod în care se poate menține stabilitatea politică și funcționalitatea economiei este în jurul unei alianțe formate de PSRM și în jurului unui președinte și a unui premier care sunt sprijiniți de acest partid majoritar în Parlament.

Rog echipa de la Guvern să nu se implice în lupta politică și să se concentreze în continuare pe gestionarea crizei pandemice și rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetățenii.

Discursul candidatului la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu

Ion Chicu, 14 noiembrie 2019

Stimată doamnă președinte al Parlamentului,
Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie să mulțumesc din numele meu și al colegilor mei pentru faptul că ați acceptat includerea pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a chestiunii privind învestirea unui nou Guvern și să vă exprim gratitudinea pentru conștientizarea în deplină măsură a importanței aprobării cât mai rapide a unui Guvern funcțional.

Țara se află în prag de iarnă și este total nepregătită pentru aceasta. Până la sfârșitul anului au mai rămas 32 de zile lucrătoare, iar țara nu are nici măcar la nivel de proiect coordonat un buget pe anul viitor. Nu are nici măcar un proiect consultat al politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Nu are nici un proiect inițial pentru rectificarea bugetului pe acest sfârșit de an.

Demiterea absolut iresponsabilă și neîntemeiată a cadrelor profesioniste, precum și desconsiderarea oricăror reguli și principii manageriale la nivel de Guvern și ministere au paralizat completamente funcționalitatea structurilor guvernamentale. Aceasta este explicația situației în care s-a pomenit țara la acest mijloc de noiembrie.

Criza politică, declanșată cu câteva zile în urmă, poate avea repercusiuni extrem de grave pentru toate domeniile vieții social-economice în țară. De acest lucru suntem conștienți cu toții că orice zi de prelungire a acestei crize și implicit a stării de nefuncționalitate a administrației publice centrale, dar și locale va agrava și mai mult situația țării în prag de iarnă.

Iată de ce decizia de a solicita amabilitatea dumneavoastră, stimați deputați, de a examina chestiunea cu privire la instituirea unui nou Guvern am luat-o împreună cu colegii mei prezenți în sală în doar câteva ore după semnarea de către președintele Republicii Moldova a Decretului privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Vreau pe această cale să-i mulțumesc domnului președinte Igor Dodon pentru încrederea oferită, dar și pentru conștientizarea deplină a riscurilor unei eventuale extinderi a crizei politice.

Mai mult, o eventuală prelungire a crizei în legătură cu demiterea Guvernului precedent ar afecta iremediabil procesul de reformare a justiției. Cu demiterea Guvernului… Scuzați. Procesul de reformare al justiției care a servit drept temei invocat pentru declanșarea acestei crize. Afirm aceasta fiind în cunoștință de cauză despre constrângerile de timp pe care le avem pentru ajustarea proiectului conceptului de reformă la recomandările expuse de Comisia de la Veneția.

De fapt, dacă nu remitem Comisiei de la Veneția în câteva zile proiectul revăzut al conceptului de reformă, riscăm să ratăm ședința acestui for de la începutul lunii decembrie, alta fiind programată abia în primăvară. În aceste condiții, pierderea măcar a unei zile de lucru ar compromite din start misiunea noului Guvern în reformarea acestui domeniu vital pentru existența de mai departe a statului.

Încă o dată vă mulțumesc pentru conștientizarea deplină a riscurilor aferente continuării crizei politice și pentru faptul că ați acceptat includerea pe ordinea de zi a ședinței de astăzi subiectul respectiv.

Stimați deputați,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă solicita susținerea pentru Programul de activitate și lista membrilor noului Guvern al țării.

Lista candidaților pentru Guvernul Chicu

Cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire listei candidaților pentru Cabinetul de miniștri:

  • Ion Chicu – prim-ministru
  • Sergiu Pușcuța – viceprim-ministru, ministru al finanțelor
  • Alexandru Flenchea – viceprim-ministru pentru reintegrare
  • Anatol Usatîi – ministru al economiei și infrastructurii
  • Pavel Voicu – ministru al afacerilor interne
  • Fadei Nagacevschi – ministru al justiției
  • Aureliu Ciocoi – ministru al afacerilor externe și integrării europene
  • Victor Gaiciuc – ministru al apărării
  • Corneliu Popovici – ministru al educației, culturii și cercetării
  • Viorica Dumbrăveanu – ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
  • Ion Perju – ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului

Considerând statutul de Guvern minoritar, instituit în scopul redresării situației precare în majoritatea domeniilor vieții social-economice din Republica Moldova, orizontul de timp al Programului de activitate cu care venim astăzi în fața dumneavoastră se limitează în timp la perioada până la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020. Programul reflectă viziunea Guvernului referitor la acțiunile cu caracter imediat necesar de întreprins în următoarele săptămâni, chiar ore, pentru a restabili funcționalitatea administrației publice centrale, afectată semnificativ pe durata ultimelor luni.

Înregistrăm la moment cel mai scăzut nivel de încredere al cetățenilor în instituțiile publice și implicit în statul nostru. Setul de obiective imediate care urmează a fi atinse cel târziu până la sfârșit de an vizează în special corectarea erorilor admise în procesul de elaborare și promovare a reformei justiției, impulsionarea acestui proces, iar în consecință aducerea în fața legii și pedepsirea acelor care au devalizat sistemul bancar al țării, punând pe umerii cetățenilor o povară financiară enormă, acelor care au lipsit statul pe o jumătate de veac de unicul Aeroport Internațional din țară, sfidând statul și întregul popor, acelor care au acționat premeditat contra intereselor statului și cetățenilor Republicii Moldova. Vom acționa rapid și cu determinare pe dimensiunea combaterii criminalității și sporirii securității cetățenilor, or, evoluția lucrurilor în acest domeniu este deosebit de gravă și se aseamănă foarte mult cu dezastrul anilor ’90.

Măsuri cu caracter neîntârziat sunt necesare pentru a elabora, consulta cu mediul de afaceri și a promova pachetul de măsuri bugetar-fiscale pentru anul viitor, dar și legile bugetare anuale. Lipsa acestor documente, la mijloc de noiembrie, a compromis deja, în mare parte, planurile investiționale ale majorității entităților economice din țară. Se impune o rectificare de urgență a Legii bugetului pentru anul 2019, pentru a asigura achitarea salariilor unor categorii de bugetari, în special în cadrul autorităților publice locale. Țara este total nepregătită pentru perioada de iarnă, este incertă situația privind aprovizionarea cu gaze naturale după 1 ianuarie.

Din păcate, capitolul de program alocat acțiunilor cu caracter urgent ocupă foarte mult spațiu, deși suntem convinși că am inclus doar o mică parte din multitudinea de probleme pe care trebuie să le redreseze Guvernul neîntârziat. Avem aici și politica bugetar-fiscală, legile anuale bugetare, care măcar nici n-au ieșit din ministerele de resort, deși ar trebui să fie deja în Parlament. Nici vorbă de proces consultativ asupra acestor documente primordiale pentru economia și sustenabilitatea bugetară a țării.

S-au tergiversat enorm de mult și inexplicabil procesele de promovare a unor proiecte sociale atât de mult așteptate de cei mai vulnerabili dintre concetățenii noștri. Cu toții înțelegem că această tergiversare înseamnă, de facto, amânarea implementării lor pe încă un an, deoarece neavând statut de lege, bugetele respective nu prevăd mijloace necesare în acest scop.

Însă, urgența urgențelor este firește pe dimensiunea reformei justiției și Procuraturii. Trebuie în ore numărate să reușim ajustarea conceptului de reformă a Curții Supreme de Justiție și evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, în strictă conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și altor foruri internaționale specializate, pentru a nu rata ședința Comisiei de la început de decembrie.

Trebuie să continuăm procesul de identificare a unui procuror general independent și integru, în conformitate cu legislația în vigoare. În foarte scurt timp trebuie să identificăm soluții urgente în vederea neadmiterii unor blocaje în cadrul puterii judecătorești.

Capitolul “Obiective cu caracter imediat” vizează și alte domenii critice pentru cetățeni și stat. Vorbim de ordinea publică și securitatea cetățenilor, resuscitarea administrației publice centrale, efectiv paralizate în ultimele luni, și multe, multe alte acțiuni.

Viziunea Guvernului privind direcțiile prioritare de activitate pe durata mandatului, cu specificarea unor obiective de importanță majoră aferente, este reflectată în capitolul “Direcții prioritare de activitate”. Avem specificate distinctiv în program 10 domenii prioritare, asupra cărora ne vom concentra eforturile. În linii mari, domeniile respective corespund cu cele vizate în capitolul “Obiective cu caracter imediat”.

Bineînțeles, reforma justiției va domina agenda Guvernului, are, de fapt, și cea mai impresionantă listă de acțiuni incluse în program. Nu am dubii, stimați deputați, că putem reuși să reformăm acest sistem, fără a atenta la independența justiției din partea altor ramuri ale puterii.

Firește, vom apela la suportul Parlamentului Republicii Moldova pentru susținere… Voi considera progresul în reforma justiției sau lipsa acestuia drept principalul criteriu de apreciere a activității acestui Guvern și a mea personală.

Ne vom ghida plenar de recomandările Comisiei de la Veneția, altor structuri internaționale de renume, vom apela la suportul partenerilor internaționali, care tot timpul ne-au sprijinit pe această dimensiune.

Contăm foarte mult pe implicarea profesioniștilor din domeniu din țara noastră, inclusiv a personalităților redutabile din componența Consiliului consultativ pentru susținerea reformei justiției, instituit pe lângă președintele țării.

Firește, vom fi proactivi și pe agenda de politică externă. În acest scop, vom intensifica relațiile noastre cu Uniunea Europeană, vom respecta toate angajamentele internaționale asumate în trecut, inclusiv Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și documentele semnate în cadrul Comunității Statelor Independente.

Vom promova o politică externă echilibrată, consolidând statutul de neutralitate a Republicii Moldova.

Avem drept obiectiv consolidarea parteneriatelor strategice pe care țara noastră le edifică cu succes cu Statele Unite ale Americii și Federația Rusă. Totodată, vom continua și intensifica eforturile de aprofundare a relațiilor de prietenie cu țările vecine – România și Ucraina.

În mod special, aș dori să atrag atenția dumneavoastră asupra viziunilor noastre pentru domeniul social și dezvoltare economică. Nu vom avea nicio scuză, dacă nu trăim fiecare clipă cu gândul la concetățenii noștri, care se confruntă cu probleme materiale enorme existențiale.

În ultima perioadă au fost lansate mai multe inițiative cu caracter social menite să contribuie la îmbunătățirea vieții persoanelor cu cele mai mici venituri, în special pensionarii și persoanele cu dizabilități.

Proiecte respective au fost elaborate pe diferite platforme, inclusiv înaintate de președintele țării, Guvern, fracțiunile parlamentare. Amintesc aici doar câteva: inițiativa de indexare de două ori pe an a pensiilor, inițiativa privind majorarea suportului pentru perioada rece a anului, inițiative care vizează persoanele cu dizabilități, inițiative care ar aduce o garanție pentru primirea pensiei în cazul decesului prematur al persoanelor care au contribuit toată viața la Fondul asigurărilor sociale etc… Repet, au fost inițiative mai multe din partea tuturor fracțiunilor.

Noi ne propunem ca, pe parcursul următoarelor zile, să promovăm aceste proiecte, astfel încât mijloacele bugetare necesare pentru implementarea acestora să fie incluse de urgență în proiectele legilor bugetare anuale.

Personal consider eficiente și reușite proiectele sociale implementate până în iunie 2019 și care, din varii motive, neînțelese pentru mine, au fost sistate. Bineînțeles, vom ieși cu inițiativa de reluare a acelor proiecte.

Firește, pentru a putea face față și finanța toate aceste proiecte, vom avea nevoie de un buget sustenabil, adică de o economie în creștere, capabilă să genereze venituri bugetare. Acest capitol din program este o adevărată provocare pentru noi, dar și aici consider că putem avansa rapid. Dialogul cu businessul, oferirea de condiții favorabile pentru afaceri, predictibilitatea politicilor și dialogul onest – sunt piatra de temelie pentru progres pe această dimensiune.

La Ministerul finanțelor, am fost mereu deschis pentru o colaborare cu businessul și am toată încrederea că, în urma unei colaborări oneste și sincere, are de câștigat atât businessul, cât și statul la capitolul “Venituri bugetare”.

Pentru anul următor ne propunem să transformăm literalmente țara în șantier și mă refer aici, în primul rând, la infrastructura drumurilor. Și nu doar pentru anul viitor, dar, imediat, cum ne permit condițiile climaterice.

Avem ca obiectiv orientarea, direcționarea spre investiții în infrastructură a sumelor tradiționale, care până acum erau prevăzute în bugete în jur de 4–5 miliarde de lei, dar suplimentar la aceasta avem deja idei pentru a atrage în domeniul infrastructurii cel puțin 300 de milioane de euro la anul viitor pentru a repara, a construi drumuri pe principalele artere naționale ale țării. Este vorba de drumuri care fac conexiunea între Bălți și hotarul cu Ucraina (la Criva), Bălți–Florești, mai multe sectoare (regiunea de centru și sud a țării) și, bineînțeles, este vorba și despre centura municipiului Chișinău, care ar soluționa foarte multe probleme de circulație în municipiul nostru.

Este clar că, dezvoltând economia sau având viziuni, trebuie să te orientezi sau să te bazezi pe câțiva piloni și, în viziunea noastră, unul ar fi, după cum am spus, sporirea substanțială a investițiilor publice în dezvoltarea infrastructurii, care, pe lângă faptul că va schimba țara sub acest aspect, va genera și efect multiplicator pentru creșterea economică, venituri suplimentare la buget, crearea de locuri noi de muncă etc…

O altă rezervă enormă pe care o avem în dezvoltarea economică este, bineînțeles, dezvoltarea ramurii turismului.

Nu trebuie să mergem departe, doar trebuie să ne uităm la unii vecini, care au caracteristici comparabile ca noi. Georgia, de exemplu, care reușesc să atragă, anual, milioane de turiști, iar efectul acestor politici este vizibil.

Republica Moldova nu are dreptul să rateze aceste oportunități și noi suntem convinși că este posibil de dezvoltat acest sector care va aduce, iarăși, efectele scontate, inclusiv în materie de creare a locurilor de muncă, dezvoltarea businessului mic și mijlociu.

O ramură care va fi în vizorul sau pe agenda noastră, bineînțeles, este dezvoltarea sectorului IT, tehnologiilor informaționale, care deja se află într-o formă foarte bună, dar sunt rezerve, putem avansa semnificativ și întări autoritatea Republicii Moldova deja pe această piață a atrage investiții etc.

Noi, și o spun în cunoștință de cauză, avem încă rezerve enorme la capitolul “Administrare fiscală și vamală”. Deci sunt rezerve pe intern, noi trebuie să venim cu măsuri eficiente de diminuare a ponderii economiei tenebre, să menținem, cel puțin, ritmul de creștere anuale a veniturilor la buget, care se configurase în ultima perioadă la nivel de 13%, 15%.

Dacă luăm ca bază de referință parametrii bugetului public național de anul acesta 70 de miliarde la partea de cheltuieli, o creștere de 15% ar însemna foarte mult. Deci acești bani pot fi orientați spre satisfacerea necesității cetățenilor Republicii Moldova.

Stimați deputați,

Din lipsă de timp, nu voi veni cu mai multe detalii asupra acestui Program. Abordarea noastră a fost foarte, consider, constructivă, am relatat într-un capitol măsurile urgente care trebuie întreprinse pentru a soluționa unele probleme stringente care stau în fața țării. Și la capitolul al doilea v-am expus viziunea Guvernului privind direcțiile prioritare de activitate.

În cazul obținerii suportului dumneavoastră, Guvernul va elabora în termen de treizeci de zile un Plan de acțiuni detaliat care se va baza pe acest Program de activitate.

În aceste condiții, mă adresez către dumneavoastră cu rugămintea și îndemnul de a susține acest Program și lista Cabinetului de miniștri propusă spre examinare.

Vă mulțumesc.

Adresarea președintelui Republicii Moldova în legătură cu învestirea Guvernului Chicu

Igor Dodon, 14 noiembrie 2019

Stimate Domnule prim-ministru,
Stimați miniștri,

Adresarea lui Igor Dodon în legătură cu învestirea Guvernului Chicu

Vreau să vă felicit pentru votul de încredere pe care l-ați obținut astăzi și să vă doresc succes în preluarea acestui mandat de înaltă responsabilitate.

Cunoașteți foarte bine starea actuală a lucrurilor și știți la fel de bine în ce condiții de criză preluați guvernarea: după 5 luni de improvizații si ineficiență totală a Guvernului, 5 luni în care executivul a mers, mai mult, în direcție opusă față de nevoile cetățenilor. Aș vrea ca odată cu preluarea mandatului să se termine cu asemenea improvizații și să se înceapă imediat munca în folosul oamenilor.

Guvernul votat astăzi se constituie, în realitate, pe o platformă social-economică în jurul căreia s-au unit un număr mare de deputați, și nu pe o majoritate politică. Aveți cea mai mare susținere. Sunteți Guvernul învestit cu cele mai multe voturi, după anul 2001 (pentru acest guvern au votat 62 de deputați), dar și cu cea mai înaltă responsabilitate.

Vreau să vă atenționez că nu aveți în spate o majoritate politică și nici o alianță politică de guvernare, dar aveți o platformă social-economică care vă susține în Parlament. Ați fost votați nu pe baza unor afinități politice, ci ați primit un mandat care se limitează exclusiv la un singur aspect: soluționarea problemelor cetățenilor. Aveți tot sprijinul meu și cu siguranță al celor care v-au votat astăzi în Parlament, atâta timp cât veți da dovadă de eficiență.

Voi prezenta în continuare așteptările mele față de fiecare dintre dumneavoastră, bazate exact pe doleanțele oamenilor, așteptări pe care le-am materializat și prin câteva inițiative prezidențiale cu caracter sociale, depuse în Parlament, și care sper să fie votate în termenul cel mai scurt. La modul practic, vă înaintez o foaie de parcurs în baza căreia sper să resimțim cât mai curând schimbări în bine.

  1. Creșterea veniturilor cetățenilor. Cu toții înțelegem că bugetul actual nu permite salarii și pensii mari pentru cetățeni, dar daca este bine administrat pot fi găsite soluții pentru o creștere treptată a veniturilor, pentru protejarea categoriilor social dezavantajate. Să demonstrați că vă pasă de oameni, că aveți o politică socială simplă, adecvată realităților din țară. În ce privește pensionarii, cred ca ar fi de mare ajutor pentru ei indexarea de două ori pe an a pensiilor și nu una ca până acum.
  1. Tarifele și prețurile sunt o povară considerabilă pentru oameni. Sunt situații în care se impune în mod justificat creșterea acestora, dar, în același timp, sunt situații în care acestea sunt mărite în mod artificial și fals, care au în spate diferite scheme frauduloase sau incompetența unor instituții. De aceea solicit să analizați profund domeniul și să luați cât mai rapid măsuri pentru stoparea abuzurilor. Aici mă refer la desființarea monopolurilor, care duc la formarea abuzivă a prețurilor, stoparea contrabandei și altor fenomene pe marginea cărora urmează să colaborați și cu instituțiile de drept. Vă rog să rețineți ca oamenii manifestă interes și îngrijorare deosebite față de acest domeniu. Ei așteaptă soluții.
  1. Securitatea cetățenilor este la un nivel foarte scăzut. Ne confruntam cu o creștere alarmantă a criminalității. Zilnic, pe străzi, în accidente, mor oameni. Din cauza modului deficitar în care a fost gestionată activitatea Ministerului Afacerilor Interne avem un haos pe segmentul siguranței cetățenilor. Și nu polițiștii sunt de vina, dar modul în care le-a fost organizată activitatea și administrată instituția.
    Domnule ministru de interne, știu ca în MAI sunt oameni capabili și ei așteaptă un ministru care să-și îndeplinească atribuțiile profesionist, nu un show man cum au avut în aceste luni. Totodată, cetățenii vor să simtă că gradul lor de siguranță începe sa crească, să se simtă mai liberi și mai liniștiți în viața de zi cu zi. Aveți o misiune foarte importantă și personal voi ține în vizor activitatea dumneavoastră, fiindcă siguranța cetățenilor mă preocupă în mod prioritar. Va solicit, de asemenea, ca în termen scurt patrulele de carabinieri să revină pe străzi, sa asigure ordinea publică, oamenii să se simtă în siguranță.
  1. Corupția, abuzurile, inechitatea sunt fenomene dintr-un alt domeniu la fel de important, legat de modul în care se face justiție în Republica Moldova. Aici vă revine practic una din cele mai dificile sarcini: de a face reformele necesare în justiție pentru a stopa dezastrul care afectează toate domeniile. S-a vorbit mult în ultimii ani, și chiar în ultimele 5 luni, despre reformarea sistemului justiției. Doar s-a vorbit, ATÎT. Asta e și problema guvernărilor noastre de până acum, ca toate au vorbit mult si nu au făcut nimic. Cei care au condus Guvernul în ultimele 5 luni au mers pe aceeași cale, au elaborat documente care nici măcar nu au corespuns bunelor practici internaționale și Moldova a primit critici dure din partea Comisiei de la Veneția.
    Domnule ministru al justiției, vă solicit ca de urgență să revizuiți proiectul de reformare a justiției, în strictă conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. Totodată, vă rog pe toți cei din Guvern sa învățați din greșelile comise în aceste 5 luni și să nu mai avem astfel de erori în organizarea concursurilor pentru funcții importante, erori care au afectat grav imaginea si credibilitatea Guvernului, atât în plan intern, cat si in cel extern. Vă încurajez de asemenea să colaborați cu partenerii externi care sunt gata sa ajute cu expertiza in reformarea justiției, dar si cu experții din societatea civilă. Aceasta reforma trebuie sa fie una din prioritățile de baza ale guvernării dumneavoastră, fiindcă fără o reformă reală a justiției nu veți putea obține rezultate pe termen lung nici în alte domenii, nu veți stopa fărădelegile din tară și toata munca va fi în zadar. Însă reforma nu trebuie făcută la televizor, prin show-uri, ci doar lucrând la implementarea ei efectivă. Cetățenii au nevoie nu de justiție televizată, dar de o justiție corectă.
    In același timp, dosarele de rezonanta și ilegalitățile constate trebuie duse până la capăt, iar cei care au organizat scheme frauduloase si au prejudiciat bugetul de stat trebuie să meargă la pușcărie.
  1. Educația si serviciile medicale. O preocupare permanentă a acestui Guvern trebuie să fie calitatea educației și calitatea serviciilor medicale. O țară se poate mândri, mai întâi de toate, prin performanța copiilor și prin sănătatea cetățenilor, iar în acest sens noua guvernare trebuie să ofere cele mai bune soluții și condiții pentru oameni, inclusiv salarii majorate. Dacă este nevoie de reforme în aceste domenii, vă rog să fie reforme pentru oameni, astfel încât ei să poată beneficia de fiecare decizie a ministerelor educației și sănătății, fără a suferi cum s-a întâmplat sub alte Guverne, care închideau abuziv școli și spitale.
  1. Calitatea drumurilor este un alt subiect care trebuie să fie inclus în prioritățile dvs. de bază. Drumurile rele din țară afectează nu doar confortul cetățenilor, dar și siguranța lor. Iată de ce solicit să tratați această prioritate ca pe una de siguranță națională. În ultimele luni nu s-a făcut practic nimic în privința îmbunătățirii calității drumurilor, ceea ce e foarte grav. Aveți termen de doua-trei luni ca să finalizați tot ce ține de documentație și proceduri necesare, iar odată cu sfârșitul iernii, imediat ce va permite vremea, să demarați procesul de construcție și reparație a drumurilor. Începând cu luna martie, țara trebuie sa devină un adevărat șantier unde se construiesc drumuri, se modernizează infrastructura. Și nu vreau să aud explicații că nu sunt bani. Cunosc foarte bine că avem un buget auster, dar sunteți numiți în funcții ca să găsiți soluții, să gestionați mai eficient bugetul actual și sa-l majorați.
  1. O altă prioritate pe care vreau să o menționez vizează dezvoltarea economică a țării, o atenție sporită fiind acordată creșterii veniturilor, dar și atragerii investițiilor străine. Fără bani nu putem nimic realiza din tot ce am menționat mai sus, dar banii vin doar atunci când avem o economie sănătoasă. Asta înseamnă că trebuie să eliminați evaziunea fiscală și schemele frauduloase din economie, să dezvoltați mediul concurențial, să gestionați eficient banul public. Dacă nu vă ocupați serios de aceste lucruri, guvernarea dvs. nu va putea să obțină performanțele pe care le așteptăm cu toții.
  1. Și un ultim punct în foaia de parcurs pe care v-o înaintez, dar la fel de important ca și celelalte, este promovarea unei politici externe echilibrate și eficiente. Implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană rămâne o prioritate, la fel ca și restabilirea relațiilor și parteneriatului strategic cu Federația Rusă și cu SUA. Unii ar putea spune că acest lucru nu este o prioritate a cetățenilor, dar vă asigur că este una chiar foarte importantă, ținând cont că avem atâția cetățeni moldoveni plecați peste tot în lume, și, totodată, avem nevoie de parteneriate externe consolidate pentru a face reformele necesare în țară. Acesta este poate singurul domeniu în care guvernarea precedentă a înregistrat anumite progrese, însă acum trebuie consolidate și mai puternic relațiile cu vecinii noștri România și Ucraina și cu partenerii strategici. Moldova este o țară europeană, dorim să preluăm bunele practici din țările europene dezvoltate și nu doar, în același timp, vrem sa construim un parteneriat mai solid cu vecinii noștri, să lăsam la o parte geopolitica și să ne bazăm în relația cu ei strict pe interesele și nevoile cetățenilor noștri. Am încredere că veți promova această politică externă echilibrată de care să beneficieze toți cetățenii, indiferent dacă sunt plecați la muncă în Rusia sau în Europa, indiferent de viziunile geopolitice. Republica Moldova nu face diferență între partenerii externi. Toți partenerii noștri externi sunt importanți.

Aceasta este foaia de parcurs pe care o propun noului Guvern și pentru care voi acorda tot suportul necesar. Desigur că sunt și alte priorități importante, dar am ținut să le punctez pe cele față de care atât cetățenii, cat și eu, avem cele mai mari așteptări.

Vreau să avertizez Guvernul și fiecare membru în parte că vor fi în funcție atâta timp cât vor înregistra progrese în aceste domenii. Nimeni nu se va putea afla în funcție dacă nu demonstrează eficiență, dat fiind că deja au fost pierdute câteva luni importante și nu ne mai putem permite să așteptăm. Nu aveți timp de acomodare, munca trebuie începută imediat.

Vă asigur că în calitate de președinte al țării vă voi acorda tot sprijinul necesar dacă veți înregistra progrese semnificative în aceste domenii, dar voi fi și un mare critic și adversar daca nu veți înregistra progrese. Așa cum m-am expus public, de câte ori a fost cazul, în privința fostului guvern, așa voi face și în raport cu noul executiv. Și dacă lucrurile nu vor merge așa cum trebuie, nu voi ezita să vin cu propuneri și să cer schimbările necesare. Acesta este mandatul pe care mi l-au dat cetățenii, să am grijă ca țara să fie guvernată eficient, să fie stabilitate, iar cetățenii să trăiască în pace și siguranță.

Am mare încredere în dvs. Consider că sunteți persoanele potrivite pentru a face față acestei provocări importante.

Domnule prim-ministru, domnilor și doamnelor miniștri, vă doresc mult succes. Sunt alăturări de dvs.!

Cu Doamne ajută!!!


Guvernele Republicii Moldova

Druc  Muravschi  Sangheli  Sangheli II  Ciubuc  Ciubuc II  Sturza  Braghiș  Tarlev  Tarlev II  Greceanîi  Greceanîi II  Filat  Filat II  Leancă  Gaburici  Streleț  Filip  Sandu  Chicu