Guvernul Valeriu Streleț

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Cabinetul de miniștri condus de Valeriu Streleț a guvernat Republica Moldova în perioada 30 iulie 2015 – 20 ianuarie 2016, fiind învestit de toate componentele AIE III. La 29 octombrie 2015, acesta a fost demis prin moțiune de cenzură de către Parlament pentru suspiciuni de corupție. După demitere, Executivul și-a exercitat atribuțiile constituționale în frunte cu prim-ministrul interimar Gheorghe Brega până la învestirea următorului guvern.

Valeriu Streleț
Guvernul Valeriu Streleț
Data învestirii 30 iulie 2015
Încetarea activității 20 ianuarie 2016
(în exercițiu din 29 octombrie 2015)
Prim-ministru Valeriu Streleț, Gheorghe Brega (interimar, din 30 octombrie 2015)
Programulde activitate 2015–2018
Coaliția de guvernare Alianța pentru Integrare Europeană III (PLDM, PDM, PL)
Șeful statului Nicolae Timofti
Parlamentul Legislatura a IX-a (XX-a)

Cabinetul de miniștri

Gheorghe Brega Prim-ministru interimar, viceprim-ministru pentru probleme sociale PL
Victor Osipov Viceprim-ministru pentru reintegrare
Stephane Christophe Bride Viceprim-ministru, ministru al economiei
Natalia Gherman Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene PLDM
Anatol Arapu Ministru al finanțelor
Vladimir Cebotari Ministru al justiției PDM
Oleg Balan Ministru al afacerilor interne PLDM
Anatol Șalaru Ministru al apărării PL
Vasile Bîtca Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor PDM
Ion Sulă Ministru al agriculturii și industriei alimentare PLDM
Iurie Chirinciuc Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor PL
Valeriu Munteanu Ministru al mediului PL
Corina Fusu Ministru al educației PL
Monica Babuc Ministru al culturii PDM
Mircea Buga Ministru al muncii, protecției sociale și familiei PLDM
Ruxanda Glavan Ministru al sănătății PDM
Loretta Handrabura Ministru al tineretului și sportului PLDM
Pavel Filip Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor PDM
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei
Gheorghe Duca Președinte al Academiei de Științe a Moldovei
Gheorghe Brega
Victor Osipov
Stephane Christophe Bride
Natalia Gherman
Anatol Arapu
Vladimir Cebotari
Oleg Balan
Anatol Șalaru
Vasile Bîtca
Ion Sulă
Iurie Chirinciuc
Valeriu Munteanu
Corina Fusu
Monica Babuc
Mircea Buga
Ruxanda Glavan
Loretta Handrabura
Pavel Filip
Irina Vlah
Gheorghe Duca

Componența inițială

Valeriu Streleț Prim-ministru PLDM
Gheorghe Brega Viceprim-ministru pentru probleme sociale PL
Victor Osipov Viceprim-ministru pentru reintegrare
Stephane Christophe Bride Viceprim-ministru, ministru al economiei
Natalia Gherman Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene PLDM
Anatol Arapu Ministru al finanțelor
Vladimir Cebotari Ministru al justiției PDM
Oleg Balan Ministru al afacerilor interne PLDM
Anatol Șalaru Ministru al apărării PL
Vasile Bîtca Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor PDM
Ion Sulă Ministru al agriculturii și industriei alimentare PLDM
Iurie Chirinciuc Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor PL
Valeriu Munteanu Ministru al mediului PL
Corina Fusu Ministru al educației PL
Monica Babuc Ministru al culturii PDM
Mircea Buga Ministru al muncii, protecției sociale și familiei PLDM
Ruxanda Glavan Ministru al sănătății PDM
Loretta Handrabura Ministru al tineretului și sportului PLDM
Pavel Filip Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor PDM
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei
Gheorghe Duca Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Modificări componență

Anul 2015

30 octombrie 2015
Valeriu Streleț Moțiune de cenzură
Gheorghe Brega Prim-ministru interimar

Rapoarte de activitate

Raportul Prim-ministrului Valeriu Streleț, la șase săptămâni de activitate

10 septembrie 2015
Raportul Prim-ministrului Valeriu Streleț

Prim-ministrul Valeriu Streleț a vorbit, în cadrul unui briefing de presă care a avut loc astăzi, la Guvern, despre obiectivele pe care și le-a propus Executivul din momentul învestirii, despre realizările, problemele existente, dar și soluțiile pentru depășirea acestora.

Premierul a menționat că, în perioada de referință, Guvernul s-a convocat în șase ședințe, examinând circa 150 de subiecte.

Personal am mai convocat patru ședințe ale Comitetului pentru Stabilitate Financiară, o ședință a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, o ședință a Comisiei Guvernamentale pentru Reintegrare și una cu conducătorii autorităților executive de nivelul II, (președinții de raioane), a specificat Valeriu Streleț.

Printre obiectivele principale și acțiunile de realizare a acestora, Prim-ministrul a menționat următoarele:

  1. Restabilirea bunelor relații cu partenerii de dezvoltare. În acest sens, s-au convocat întâlniri cu toți partenerii de dezvoltare relevanți. A fost făcută sistematizarea tuturor angajamentelor anterioare ale Guvernului Republicii Moldova în raport cu partenerii de dezvoltare și lansarea procesului de implementare practică a acestora. S-a asigurat pregătirea pentru vizita FMI, care urmează să demareze la 22 septembrie curent, cu premise pozitive pentru semnarea noului acord memorandum, care ar crea o platformă pentru stabilizare macrofinanciară și creștere economic.
  2. Pentru asanarea și stabilizarea sectorului financiar-bancar, s-a reușit demararea procedurii de lichidare a băncilor devalizate și selectării companiilor care vor asigură următoarele etape ale investigării fraudei din sectorul bancar: identificarea făptașilor și beneficiarilor, sancționarea acestora și recuperarea activelor sustrase. Au fost purtate negocieri cu actori relevanți internaționali din sectorul bancar, în vederea gestionării perioadei post lichidare bănci și atragerea noilor investitori în sectorul bancar autohton.
  3. Consolidarea internă a țării. În acest scop, Guvernul a lansat o comunicare constructivă cu Bașcanul și executivul Autonomiei Găgăuze, au fost identificate premisele de accelerare a dezvoltării regionale. S-a realizat evaluarea condițiilor pentru reconstituirea în nouă componență a Consiliului Național pentru Participare, precum și lansarea procesului de includere a reprezentanților societății civile în colegiile ministerelor.
  4. Guvernul a întreprins o serie de măsuri în vederea stabilirii unui dialog constructiv cu mediul de afaceri – patronate, asociații ale producătorilor agricoli, reprezentanților industriei prelucrătoare, BNAA, Consiliul economic pe lângă Prim-ministru etc., care s-a soldat cu: lichidarea restanțelor la subvenții în sectorul agricol pentru 2014; publicarea datelor deschise referitor la fondatorii întreprinderilor; eliminarea obligativității obținerii extrasului pe suport fizic din registrul de stat al întreprinderilor; excluderea obligativității deținerii ștampilei pentru agenții economici; ameliorarea activității ANSA prin operarea de demisii și remanieri; evitarea pericolul imediat de excludere a țării noastre din sistemul Cartea Verde.
  5. A fost demarată evaluarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău și precondițiilor de reziliere a contractului de concesionare – concluziile finale le vom avea până la 25 septembrie 2015.
  6. Guvernul a întreprind măsuri de evaluarea condițiilor pentru impulsionarea procesului de reintegrare a țării. A fost convocată Comisia Guvernamentală pentru Reintegrare, a asigurat pregătirea procesului de implementare a controlului comun la frontiera moldo-ucraineană, dar și alte procese menite să consolideze încrederea dintre două maluri ale Nistrului, și să anticipeze eventuale pericole de degradare a situației.
  7. Executivul a confirmat și și-a asumat, fără rezerve, în temeiul Programului de activitate, obiectivul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova, prin aprobarea Planului actualizat de implementare a Acordului de Asociere cu UE și Planului de activitate a Guvernului pentru perioada august 2015 – decembrie 2016.
  8. A fost asigurată menținerea achitării plăților salariale și sociale în sectorul public până la finele anului bugetar și crearea premiselor unei construcții bugetare robuste pentru 2016. S-a realizat evaluarea carențelor din sistemul de finanțare a sectorului de sănătate publică și lansarea procesului de remediere a acestora.
  9. Au fost luate măsuri pentru pregătirea concepției sistemului de plăți compensatorii adresate categoriilor social-vulnerabile, afectate major de creșterea tarifelor la resurse energetice și de inflație.
  10. Au fost stabilite o serie de obiective ferme pe dimensiunea justiției și eradicării corupției prin demararea procesului de actualizare a strategiei anticorupție, promovarea unui pachet de inițiative pe domeniul sistemul judecătoresc, dezbaterea și pregătirea pentru aprobare în ședința Guvernului a pachetului de proiecte privind reformarea Comisiei Naționale pentru Integritate.
  11. Pentru elaborarea concepției de consolidare a mecanismelor societății civile pentru asigurarea controlului civic asupra guvernării, a fost creată o platformă actualizată pentru implementarea, în comun cu societatea civilă, a conceptului de “Guvern deschis”.
  12. S-a lucrat în vederea identificării soluțiilor de accelerare a construcției infrastructurii energetice alternative (gazoductul UngheniChișinău plus interconexiunea pe energie electrică Isaccea – Vulcănești – Chișinău).
  13. Au fost luate măsuri pentru identificarea precondițiilor de atragere a mai multor investiții în economie, inclusiv a soluțiilor de construcție a infrastructurii industriale. Unele rezultate pe dimensiunea indicată vor fi anunțate în cel mai apropiat viitor.
  14. A fost efectuată analiza direcțiilor principale de reformă a administrației publice și constituirea Comisiei Naționale pentru Reforma Administrației Publice. E un subiect de o actualitate deosebită, care urmează să fie abordat consecvent pe trei dimensiuni: reforma APC, implementarea reală a strategiei de descentralizare și pregătirea reformei administrativ-teritoriale.
  15. S-au depus eforturi pentru pregătirea ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, care urmează să aibă loc la 22 septembrie, la Tulcea, cu obiectivul de a consolida relațiile interstatale și valorifica suportul oferit de partea română pentru depășirea problemelor curente.

Premierul Valeriu Streleț a mai menționat că, în cele 42 de zile de la învestire, au fost organizate numeroase întâlniri cu ambasadori și alți oficiali, în vederea dezvoltării relațiilor bilaterale cu diferite state ale lumii și identificarea parteneriatelor avantajoase pentru țara noastră.

Guvernul pe care-l conduc își va continua activitatea atât timp, cât va avea suport politic în Parlament, concentrându-se pe obținerea rezultatelor concrete care să îmbunătățească viața oamenilor țării noastre, a conchis Prim-ministrul.

// gov.md  arhivat

Moțiunea de cenzură

Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015[1]

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 112–118 din Capitolul 8 al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului, în legătură cu existența suspiciunilor de corupție a Prim-ministrului, domnul Valeriu Streleț.

Motivarea

Constituția Republicii Moldova statuează că Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. În acest sens, Guvernul reprezintă asigurarea realizării liniilor politice interne și externe ale țării, încorporate în programul de guvernare acceptat de Parlament, ceea ce înseamnă inițierea de proiecte legislative, adoptarea de hotărâri pentru aplicarea acestora, vegherea ca toate autoritățile administrației publice să acționeze cu operativitate și profesionalism în respectarea Constituției și a legii. În pofida celor enunțate activitatea Executivului și a conducătorului acestuia sunt orientate în sfera ilegalității.

În fapt, la data de 15 octombrie 2015 Parlamentul Republicii Moldova a ridicat imunitatea parlamentară deputatului Filat Vladimir, membru al fracțiunii PLDM. De la această dată Prim-ministrul, Valeriu Streleț, care în virtutea funcției deținute are obligațiunea constituțională de a conduce Guvernul și a coordona activitatea membrilor acestuia, s-a detașat de la aceste imperative și s-a transformat în apărătorul acestei persoane, neglijând totalmente atribuțiile guvernamentale și statale. Prim-ministrul este exponentul unei din puterile supreme în stat, care în activitatea trebuie să țină cont de faptul că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate prin lege.

Totodată, la data 23 septembrie 2015 domnului Valeriu Streleț prin demers i-a fost solicitat să inițieze, în mod urgent, procedura de demitere a directorului Centrului Național Anticorupție, prin înaintarea propunerii Șefului Statului. Însă acesta a refuzat să dea curs solicitării, motivându-și inacțiunea prin lipsa de competență legală. Și o cu totul altă abordare a avut-o în cazul când interesele personale au dictat-o, solicitând domnului Nicolae Timofti, Președintele Republicii Moldova demiterea directorului CNA. Astfel, faptele domnului Streleț pot fi calificate drept abuz de putere.

Mai mult, prin acțiunile Prim-ministrului, Guvernul Republicii Moldova se poziționează în fruntea unor scandaluri de corupție. În primul rând este vorba de implicarea domnului Streleț în facilitarea activității unor agenți economici, precum “Caravita” S.R.L. și “Bioprotect” S.R.L. Aceste companii au afiliere directă (de exemplu, în calitate de fondator) cu persoana de demnitate publică precitată. Prin aceste companii, în opinia mai multor experți, au fost spălați sume enorme de bani, care au fost sustrași din “Banca de Economii” S.A. Astfel, Prim-ministrul este implicat în scheme criminale și coruptibile, care prejudiciază bugetul și averea statului, sărăcesc poporul și constituie o amenințare directă în adresa cetățenilor Republicii Moldova.

Evenimentele petrecute în ultimul timp (actele de corupție și alte acte conexe corupției) denotă în mod evident că în privința domnului Streleț există suspiciuni de corupție.

În aceste circumstanțe, Prim-ministrul, domnul Valeriu Streleț, și, respectiv, întreg Guvernul au pierdut dreptul de a realiza politica internă și externă ale statului și de a exercita conducerea generală a administrației publice. În aceste condiții Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.

Dispozitivul

Având în vedere cele menționate mai sus, în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova și altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la investitură[2].

Deputații în Parlamentul Republicii Moldova:

  1. Radu Mudreac
  2. Andrei Neguța
  3. Alexandr Nesterovschi
  4. Grigore Novac
  5. Vladimir Odnostalco
  6. Marina Radvan
  7. Oleg Savva
  8. Eduard Smirnov
  9. Victor Sorocean
  10. Bogdan Țîrdea
  11. Vladimir Țurcan
  1. Galina Balmoș
  2. Alexandr Bannicov
  3. Elena Bodnarenco
  4. Oxana Domenti
  5. Boris Golovin
  6. Anatolie Gorilă
  7. Elena Gudumac
  8. Violeta Ivanov
  9. Corneliu Mihalache
  10. Victor Mîndru
  1. Petru Porcescu
  2. Maria Postoico
  3. Oleg Reidman
  4. Artur Reșetnicov
  5. Sergiu Stati
  6. Inna Șupac
  7. Vladimir Vitiuc
  8. Vladimir Voronin
  9. Igor Vremea
  10. Anatolie Zagorodnîi

Adoptată cu 65 de voturi:

PCRM

  1. Galina Balmoș
  2. Alexandr Bannicov
  3. Elena Bodnarenco
  4. Oxana Domenti
  5. Boris Golovin
  6. Anatolie Gorilă
  7. Elena Gudumac
  8. Violeta Ivanov
  9. Corneliu Mihalache
  10. Victor Mîndru
  11. Vasili Panciuc
  12. Petru Porcescu
  13. Maria Postoico
  14. Oleg Reidman
  15. Artur Reșetnicov
  16. Sergiu Stati
  17. Inna Șupac
  18. Vladimir Vitiuc
  19. Vladimir Voronin
  20. Igor Vremea
  21. Anatolie Zagorodnîi

PDM

  1. Vladimir Andronachi
  2. Raisa Apolschii
  3. Elena Bacalu
  4. Constantin Botnari
  5. Valentina Buliga
  6. Andrian Candu
  7. Demian Caraseni
  8. Iurie Cazacu
  9. Dumitru Diacov
  10. Corneliu Dudnic
  11. Nicolai Dudoglo
  12. Marian Lupu
  13. Eugeniu Nichiforciuc
  14. Corneliu Padnevici
  15. Marcel Răducan
  16. Oleg Sîrbu
  17. Sergiu Sîrbu
  18. Valentina Stratan
  19. Constantin Țuțu

Neafiliați

  1. Lidia Lupu

Discursuri

Discursul Prim-ministrului în ședința Parlamentului privind examinarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Streleț

29 octombrie 2015

Domnilor deputați,
Stimați colegi,

Discursul prim-ministrului Valeriu Streleț din 29 octombrie 2015

Îmi făcusem mai multe notițe pe marginea declarațiilor care au fost cumva enunțate de către reprezentanții altor fracțiuni, în fond este de așteptat… era de așteptat ceea ce aveau de spus socialiștii, comuniștii. Ei își fac meseria lor de opozanți pe alocuri, dar, de fapt, de regulă exagerează, mai umflă cifrele, mai spun una, alta.

Spre exemplu, ședințele Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, dragi socialiști, au fost șase la număr din momentul investirii Guvernului. Primele trei ședințe au fost în primele două săptămâni, atunci când împreună cu Banca Națională am convenit prompt, rapid asupra planului de acțiuni privind retragerea licenței băncilor fraudate, ce are de făcut Guvernul în această acțiune și referitor la situația din sectorul de asigurări, care ne-a permis să evităm excluderea Republicii Moldova din sistemul Carte Verde, o chestie construită cu multă migală și de alții.

Celelalte trei eu n-am prea vorbit public despre ele, însă au fost la fel foarte, foarte importante. Ei, dar treacă de la mine, nu mai trec eu pe toate aceste detalii care le-au expus comuniștii, socialiștii, fiindcă asta-i datoria lor.

Iată ceea ce au spus democrații este cu adevărat important. Ceea ce a spus domnul Lupu despre încredere, despre respect și alte enunțuri. Sincer vorbind mie mi-a devenit clară evoluția evenimentelor de mai departe din ziua de sâmbătă, 17 octombrie, atunci când am refuzat să-i răspund la telefon domnului Plahotniuc. M-a sunat de două ori, n-am răspuns. L-am rugat pe domnul Candu să-i transmită să nu mai telefoneze, din cauză că pentru mine e o persoană privată care și-a declarat plecarea din partid, nu este nici prim-vicepreședinte, nu este nici membru de partid, de aceea prefer să discut cu persoanele oficiale ale partidului – domnul președinte Lupu, domnul Președinte al Parlamentului Candu și alți oficiali ai partidului.

Am înțeles că se va declanșa un proces, fiindcă nu-mi imaginam că poate să se admită o situație când o persoană încearcă cumva să iasă de sub control sau din tiparele care au fost construite cu multă migală ani de-a rândul, nu doar de la 2009 încoace și până la 2009. Și știți despre ce este vorba.

După asta a urmat, pe data de 19, ieșirea sincronizată la rampă, eu am vorbit atunci într-o manieră care, mă rog, pot să-mi cer și scuze de la partidele… cei care au inițiat moțiunea de cenzură, a doi actori din politica moldovenească, eu am vorbit atunci despre Păpușar. Dacă s-a simțit cineva vizat, îl privește. Fiindcă cu același succes puteați presupune că Păpușarul este acel spre care Igor Dodon circulă săptămânal la Moscova. N-am atacat partide, n-am atacat persoane, am vorbit direct că vor urma consecințe și aceste consecințe sunt sincronizate.

De aceea, urmând această logică a evenimentelor vă declar, stimați deputați și cetățeni ai Republicii Moldova, că sunt extrem de îngrijorat de soarta Republicii Moldova de mai departe, nu din cauza că aș fi activat într-o manieră impecabilă. Am prezentat în raportul meu direcțiile principale de activitate ale Guvernului, am prezentat premisele care au fost construite în aceste 90 de zile și unele rezultate care deja le putem vedea și care neapărat … rezultate pozitive s-ar putea valorifica într-un viitor apropiat dacă ar exista înțelepciune să se mențină stabilitatea politică.

Din păcate nu se dorește menținerea stabilității politice, se dorește conservarea sistemului, așa cum a fost. Să rămână totul așa cum a fost, fiindcă așa e comod și așa pot fi trase sforile. Noi nu vom participa la această afacere sau nu știu cum o s-o numiți voi. Fiindcă tot timpul politica a fost afacere pentru o bună parte din … nu vreau să dau detalii.

Pot fi inventate motive care mai de care. Aceste cinci motive enunțate, că, uite, unul este mai important, altul este mai puțin important. Eu am declarat de două ori, ultima dată în ședința Consiliului Alianței aseară, că dacă se dorește construirea unei majorități parlamentare, Partidul Liberal Democrat este deschis. Am spus-o și public, și la unele posturi de televiziune. Și dacă se dorește sincer consolidarea acestei majorități parlamentare, Partidul Liberal Democrat este deschis împreună cu alți colegi să vedem care-i cota de responsabilitate în Guvern care doresc să și-o asume colegii de la Partidul Popular European. Aceeași poziție o reiterez și acum. Și să afirmi precum că acesta este un motiv, o opunere ș.a.m.d., noi conștientizăm gravitatea situației, stimați colegi. Și noi nu punem interesele de partid mai sus de interesele țării, așa cum o faceți voi, din păcate.

Al doilea motiv, eu le iau de jos în sus, interferența în cadrul activității organelor de anchetă. Am spus-o și în cadrul acestui raport că propunem o activitate etapizată de reformă a acestor organe. Doriți să stabilim un reper în timp din momentul încheierii anchetei în cazul domnului Filat? Stabilim și acest reper în timp. Important să nu-l tărăgănați ani de zile folosind prevederile Codului penal, 6 luni de la început și apoi 12 luni după asta.

Am menționat că eu nu cred că Chetraru personal conduce urmărirea penală în cazul lui Filat sau Gurin personal. Există ierarhie în cadrul acestor instituții, există echipe de anchetatori care trebuie să-și facă meseria, indiferent de faptul cine va fi șeful instituției. În caz contrar voi recunoașteți că anume acestea a fost principiul de dirijare a acestor instituții, selectiv, pe cine trebuie băgat la răcoare, când trebuie băgat la răcoare și dacă dispare șeful, se năruie tot sistemul. Noi trebuie să construim un sistem de luptă anticorupție în care indiferent de faptul cine e șeful în aceste organe sau în afara lor, ele să funcționeze.

Următorul argument legat de planul anticriză, vizite pe ogoarele Patriei, ceea ce a mediatizat “Publika” cu mult sârg în ultima vreme, e filmat în prima jumătate a lunii iulie 2014. Este o… a fost o demonstrare a unor rezultate agricole perfecte. Cum s-au obținut aceste rezultate? Este altă istorie. Din ce bani? Să spună ancheta. Dar am văzut o agricultură modernă și este în iulie 2014, când nu eram Prim-ministru.

Eu am mers în teritoriu, am mers de două ori la Comrat, am mers în nordul Republicii Moldova, însă am mers cu probleme concrete pe durata mandatului meu de Prim-ministru. Iar planul anticriză, domnule Președinte Lupu, colegii mi-s martori, noi discutăm în fiecare zi de luni la ședințele operative și tot discutăm acest subiect, care trebuie să-l definitiveze Ministerul Economiei.

Să-l definitiveze, să-l treacă prin avizări și el este practic gata, urma să fie adoptat la următoarea ședință de Guvern. Nimeni nu poate să-mi spună că eu n-am abordat acest subiect de fiecare dată. E responsabilitatea Ministerului Economiei și a Guvernului, per ansamblu. De aceea e o responsabilitate comună pe care noi trebuia s-o ducem la bun sfârșit.

Suportul pentru Platforma “DA”. Pe lângă faptul că sunt falsuri și minciuni, că aș fi eu, personal, în spatele acestor activități sau domnul președinte Filat. OK, aveți probe, prezentați-le. Însă ce este rău în cererea oamenilor? Ce este rău în cererea protestatarilor, care au venit în stradă nu de dragul apelului Platformei “DA”, ci din cauză că se confruntă cu probleme reale. Și dacă ați remarcat în acest angajament comun de acțiuni și reforme, pe care vi l-am propus aseară spre discuție, și care ați spus că nici nu merită, fiindcă nu aveți de gând să-l discutați.

Și dacă ați remarcat, mă rog, maculatură, din cauză, chipurile, că n-avem majoritatea, am propus un plan etapizat de reforme care se conține și în cererile oamenilor din stradă, indiferent de faptul Platforma “DA” sau consiliul Marii Adunări Naționale, sau protestatarii aripii stângi, care sunt aici în fața Parlamentului. Ce este rău în asta? De ce considerați că asta este o crimă? Sau avocatura pentru Filat.

Eu v-am spus ce-am făcut săptămâna, începând cu 16 octombrie. Am vorbit despre Aeroport, e adevărat. S-au năpustit asupra mea toată grupa de surse mediatice și portaluri, precum că eu intenționez să aduc un prejudiciu de 500 de miliarde sau alte cifre care erau numite. Credeți că nu știu de unde vin aceste amenințări?

Probabil, Shor deja demult nu mai are nici o treabă cu Aeroportul. Probabil, e deja trecut în alt câmp de influență.

Am atacat eu partidele din Alianță? Niciodată n-am vorbit despre Partidul Democrat sau despre Partidul Liberal. De ce inventați motive? Subliniez încă o dată: conservarea sistemului, așa cum doriți voi să-l mențineți, nu va fi posibil. Voi vorbiți de încredere, despre faptul că ați pierdut încrederea, dar mâine – hai, vă rugăm, veniți să discutăm. Cu câtă încredere vor veni colegii noștri să negocieze o reclădire a ceva nou?

Repet încă o dată: votul de astăzi din Parlament este, într-adevăr, un important test pentru prezentul, pentru viitorul Republicii Moldova și pentru însuși parcursul european al țării noastre, așa cum a spus și domnul Daul, este absolut evident. Astăzi se vor decide multe lucruri.

Să contați pe coparticiparea noastră la aceste mișmașuri de viitor, la conservarea și păstrarea sistemului, rog să nu aveți asemenea încredere. Noi, oricum, vom decide la partid cum vom participa mai departe. Însă acest pilotaj suprem de demagogie, acesta merită a fi apreciat.

Adică eu vă doresc succes în toate acțiunile dumneavoastră de viitor, dar vă îndemn: debarasați-vă, odată și odată, de captivitate. Fiindcă voi sunteți captivii unui singur om, om care a reușit să țină în captivitate toată Republica Moldova.

Eu mă aștept acum că va urma deja tot ceea ce ați promis de la tribună, că iată organele de anchetă vor investiga. În țara noastră poate fi inventat orice, ceea ce am auzit de la domnul Voronin despre întreprinderi care habar nu am, care n-am absolut nici o atribuție. Mă pot aștepta la orice, din acest moment. Dar, repet, voi lupta pentru a-mi apăra bunul nume, numele bun al companiei mele și pentru a apăra Republica Moldova.

// Stenograma ședinței plenare a Parlamentului

Discursul candidatului la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova Valeriu Streleț în cadrul ședinței în plen a Parlamentului

30 iulie 2015

Stimate domnule Președinte al Parlamentului,
Onorați invitați,
Stimați deputați,

Discursul candidatului la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova Valeriu Streleț

Aș vrea să-mi încep acest discurs prin a mulțumi, în numele meu și al colegilor propuși pentru noul Cabinet de miniștri, tuturor cetățenilor Republicii Moldova care, la 30 noiembrie 2014, au făcut o alegere pentru un viitor democratic, prosper, civilizat și european al generațiilor actuale și celor care vin.

Învestirea Guvernului are loc într-o perioadă extrem de dificilă: atât politic și economic, cât și moral-spiritual. Frauda de proporții nemaivăzute din sectorul bancar a generat o reacție în lanț, care a destabilizat situația economică, a dus la devalorizarea monedei naționale, la scumpirea resurselor financiare, la creșterea tarifelor la resurse energetice, scumpiri în lanț și la regres economic. Relațiile cu partenerii de dezvoltare sunt la cel mai jos nivel de la 2009 încoace. Asistența financiară externă destinată pentru suport bugetar este suspendată sau înghețată până la momentul când guvernarea nu-și va proba prin fapte angajamentul său pentru reforme democratice.

Întreaga noastră regiune este afectată de criză economică și de serioase provocări de securitate. Vecinii noștri ucraineni luptă pentru ași apăra integritatea teritorială și este greu să anticipăm felul în care vor evolua evenimentele mai departe și cum vom fi afectați noi de aceste evenimente.

Anume în aceste condiții, vin în fața Dumneavoastră, stimați colegi, pentru a solicita votul de încredere pentru învestirea unui Guvern democratic și proeuropean, care s-a lăsat cam mult așteptat.

Ieri a fost ziua Constituției țării noastre, dar și s-au împlinit exact șase ani de la alegerile parlamentare care au remodelat scena politică, alimentând speranțele majorității populației într-un viitor european mai bun, civilizat și prosper. Pe unele domenii avem reușite notabile, care ne-au ajutat să schimbăm în bine viața oamenilor. Au fost realizate mii de proiecte de infrastructură – grădinițe, școli, iluminare stradală, edificii culturale, centre de sănătate, drumuri naționale și cele din intravilan, apeducte și sisteme de canalizare. Au fost puse în practică multiple proiecte de infrastructură post recoltare în sectorul agricol, care a beneficiat de creșterea graduală a fondului de subvenționare în fiecare an. Au fost inițiate reforme profunde pe mai multe sectoare și domenii, care ne-au permis să devenim stat partener asociat cu UE iar cetățenilor noștri să se bucure plenar de una din libertățile de bază – cea de deplasare.

Dar avem stagnări și regrese notabile în mai multe domenii pe care suntem obligați să le contracarăm. În aceste condiții, fiind ghidați împreună cu colegii mei de o fermă determinare de redresa situația și de a mișca Moldova înainte, rog să-mi permiteți, stimați colegi deputați, să fac o succintă prezentare a Programului de activitate a Guvernului Alianței pentru Integrare Europeană III.

Ordinea expunerii capitolelor în programul de activitate a Guvernului nu semnifică gradul de importanță a domeniilor abordate, deoarece toate problemele cu care se confruntă societatea sunt în egală măsură stringente și necesită soluționare urgentă.

Excluderea Corupției din viața publică și din mentalitatea colectivă va fi o prioritate absolută a noului Guvern deoarece acest fenomen a devenit omniprezent, generând reacții în lanț care strangulează economia și erodează temeliile statului de drept, descurajând antreprenorii și cetățenii onești. Printre acțiunile pe care Guvernul și le propune pentru executare în mod prioritar la acest capitol se numără:

  • evaluarea implementării Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011–2015 și adoptarea noii Strategii anticorupție;
  • invitarea unei misiuni de experți ai Uniunii Europene pentru a oferi sprijin în activitatea organelor de drept și a instanțelor/judecătorilor specializați în examinarea cauzelor de corupție;
  • excluderea conflictelor de competențe, îmbunătățirea conlucrării și sincronizarea eficientă a reformelor în cadrul Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Anticorupție, Comisiei Naționale de Integritate, precum și crearea instanței specializate/ judecătorilor specializați în examinarea cauzelor de corupție;
  • combaterea corupției politice, acțiune care va viza preponderent veniturile și cheltuielile partidelor politice, inclusiv în perioada campaniei electorale, de reflectare și raportare a cheltuielilor;
  • combaterea corupției în organele de drept și justiție, care presupune: Revizuirea cadrului legal pentru limitarea marjei de discreție a angajaților organelor de drept și de control în scopul prevenirii corupției și asigurării previzibilității legii; Implementarea mecanismului de rotație în ocuparea funcțiilor manageriale din sistemul judiciar și procuratură, precum și a altor măsuri menite să prevină crearea relațiilor corporatiste în interiorul sistemului judiciar și în procuratură; Asigurarea funcționalității sistemelor de repartizare aleatorie a dosarelor și de înregistrare audio a ședințelor de judecată ș.a. acțiuni pe care le regăsiți în Programul de activitate a Guvernului;
  • combaterea îmbogățirii ilicite și confiscarea produselor infracțiunilor de corupție și conexe care, rezumativ, presupune nu doar identificarea corupților, ci și la crearea unor mecanisme cât mai eficiente de recuperare a prejudiciilor aduse de aceștia. Pentru cetățeni este important să știe că vinovații sunt trași la răspundere, dar este la fel de important să vadă că banii furați sunt recuperați din averile celor care au furat și nu din buzunarele oamenilor simpli.
  • combaterea fraudării utilizării fondurilor externe – măsură care va avea drept obiectiv investigarea și tragerea la răspundere penală a vinovaților pentru utilizarea neconformă a fondurilor oferite Republicii Moldova din asistență externă, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și altor convenții internaționale în materie;
  • controlul averilor, intereselor personale și al conflictelor de interese;
  • integritatea instituțională și servicii publice pe platforme electronice, care presupune cultivarea integrității în sectorul public, ajustarea prevederilor legii privind testarea integrității profesionale la principiile de constituționalitate, protecția avertizorilor de integritate, în conformitate cu cele mai bune practici și recomandări ale Consiliului Europei, introducerea garanțiilor suplimentare pentru desfășurarea testării integrității în cazul judecătorilor etc.

Pe domeniul Politică externă, securitate și apărare Guvernul își propune implementarea practică a unor obiective fundamentale și ambițioase cum are fi:

  • implementarea cu succes a agendei de asociere, având drept scop obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană până la următoarele alegeri parlamentare ordinare;
  • aprofundarea parteneriatului strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova;
  • consolidarea relațiilor strategice multidimensionale de bună vecinătate cu Ucraina, cu accent pe integrarea europeană;
  • avansarea dialogului strategic cu SUA;
  • dinamizarea dialogului politic cu Federația Rusă în vederea normalizării relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniile comercial-economic, energetic și migrațional, valorificând pe deplin potențialul Tratatului de prietenie și cooperare;
  • continuarea dialogului politic și dezvoltarea cooperării practice cu NATO prin implementarea IPAP, pachetului de consolidare a capacităților de apărare, altor programe, cu scopul reformării și modernizării sectorului de securitate și apărare al Republicii Moldova în conformitate cu Constituția țări;
  • adoptarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova;
  • profesionalizarea graduală a Armatei Naționale, inclusiv prin creșterea ponderii militarilor prin contract;
  • consolidarea controlului democratic asupra forțelor armate;
  • alte priorități pe care le găsiți în programul de guvernare.

Obiectivul de Reintegrare a țării va fi una din preocupările constante ale Guvernului după investirea sa. Eforturile noastre se vor concentra pe următoarele direcții de bază:

  • promovarea obiectivului privind retragerea necondiționată de pe teritoriul Republicii Moldova a forțelor armate și a stocurilor de muniții ale Federației Ruse, conform prevederilor constituționale și angajamentelor internaționale existente;
  • colaborarea cu Uniunea Europeană și Ucraina în vederea securizării frontierei moldo-ucrainene și extinderea mandatului Misiunii EUBAM;
  • identificarea mecanismelor de aplicare în regiunea transnistreană a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, prevăzută de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În acest sens, după încheierea cu succes a procedurilor de investire și numire a Guvernului, deja pentru ziua de mâine este programată o întâlnire cu Delegația UE la Chișinău etc.

La acest capitol, urmarea consultărilor cu vice prim-ministrul pentru reintegrare, se conturează și o viziune care deocamdată nu este inclusă în programul de activitate a Guvernului, dar care poate constitui subiectul unui document separat de politici – definirea unui termen definit pentru reintegrarea țării.

Republica Moldova nu va putea nici merge înainte și nici crește fără o dezvoltare economică durabilă, asigurarea securității energetice, sporirea competitivității și crearea locurilor de muncă.

În ultimul timp, deja și oamenii mai puțin inițiați în politică și economie, vorbesc despre necesitatea restabilirii relațiilor cu Fondul Monetar Internațional, ca o precondiție pentru normalizarea cooperării cu toți partenerii de dezvoltare. Guvernul va avea acest obiectiv prioritar și va întreprinde demersuri susținute pentru atingerea lui în termeni cât mai restrânși.

În acest context, Stabilizarea, Transparentizarea și consolidarea sectorului financiar-bancar, constituie una din principalele priorități, constituind piatra de boltă de care depinde starea economiei și societății per ansamblu. Echipa guvernamentală contează foarte mult pe susținerea Parlamentului în vederea punerii în practică a tuturor obiectivelor din programul de activitate a Guvernului la acest capitol și în mod prioritar:

  • determinarea valorii pierderilor suportate de stat în cazul Băncii de Economii a Moldovei, Unibank și al Băncii Sociale și publicarea informației respective;
  • adoptarea și implementarea unei decizii delimitate în timp pe cazul celor trei bănci (BEM, Unibank, Banca Socială), în corespundere cu cele mai bune practici internaționale.

Nu vom ezita să demarăm, în cooperare cu Parlamentul, verificarea modului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, de executare a angajamentelor contractuale și întreprinderea acțiunilor în apărarea interesului statului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Un obiectiv prioritar va constitui și asigurarea Protecției dreptului de proprietate, a respectării obligațiilor contractuale și a prevenirii tentativelor de preluare abuzivă a afacerilor. În aceiași linie se înscrie și prioritatea de a elabora și aproba, în cooperare cu Parlamentul, a legislației în vederea instituirii funcției de avocat al poporului pentru protecția mediului de afaceri (business ombudsman).

Noul Cod al Muncii este solicitat atât de asociațiile patronale cât și de sindicate. Adoptarea acestuia va fi o prioritate pentru noul Guvern. La fel de importantă este și revizuirea și consolidarea mecanismului de analiză a impactului de reglementare în procesul de creație legislativă, inclusiv în cadrul procesului de armonizare a legislației naționale cu cea europeană, neadmiterea aprobării fără analiza impactului de reglementare a actelor normative și legislative care afectează sectorul privat. O atenție specială va fi acordată inovațiilor, cercetării și dezvoltării tehnologice, cu accentul pe implementarea practică a realizărilor științifice și inovaționale.

Politici fiscale și administrare fiscală și vamală eficientă va constitui o preocupare constantă a Guvernului, având drept obiectiv motivarea și stimularea mediului de afaceri de a se dezvolta prin respectarea rigorilor legale și în parteneriat cu autoritățile statului. Nu mai puțin importantă este Administrarea proprietății publice,care să aducă cetățenilor siguranța probată prin fapte că statul își poate proteja și multiplica avuția.

Dezvoltarea agriculturii moderne va garanta securitatea alimentară a țării prin dezvoltarea dinamică a sectorului agroindustrial și sporirea competitivității/productivității acestuia, cu accente pe: promovarea producției cu valoare adăugată înaltă, asigurarea pieței interne cu produse autohtone competitive, substituirea produselor agroalimentare din import și creșterea exporturilor, în special de produse finite. Măsurile primordiale vizate de Guvern la acest capitol se vor axa pe: revizuirea sistemului de impozitare în agricultură, resetarea și regândirea sistemului de subvenționare în agricultură, accesul sectorului la resurse financiare cât mai ieftine și pe termen lung.

Securitatea energetică a țării și eficiența energetică va constitui una din preocupările majore ale cabinetului de miniștri și a mea personală. Dependența de energia de import dintr-o singură sursă ne-a transformat în ostateci nu doar a unor costuri exagerate și fraudelor din sistem, dar și ne face foarte vulnerabili în fața unui posibil șantaj cu tentă geopolitică. Integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană prin construirea infrastructurii de interconectare cu sistemele energetice ale celor mai apropiate state europene (în primul rând România) și transpunerea acquis-lui Uniunii Europene în domeniul energetic vor fi în topul agendei Guvernului.

Un alt domeniu indisolubil legat cu precedentul este Justiția și consolidarea statului de drept. La întâlnirea de ieri cu reprezentanții investitorilor străini mi s-a spus că business-ul tratează sistemul de justiție drept un cost suplimentar și nu drept un pilon de sprijin și element de garanție… Este inadmisibil ca această stare de lucruri să perpetueze în continuare, deoarece suferă nu doar subiecții antreprenorialului dar și foarte mulți oameni onești. Setul de acțiuni și măsuri pe care Guvernul urmează să le realizeze împreună cu Parlamentul vizează atât sistemul judecătoresc cât și sistemul Procuraturii. Sunt masuri primordiale pe care le vom realiza în cooperare cu partenerii de dezvoltare, cu suportul expertizei profesioniste în domeniu și urmând cele mai bune practici europene.

Afacerile interne și siguranța cetățeanului, buna guvernare, protecția sănătății și cea socială, grija față de tineri și oamenii în etate, reforme în administrația publica centrală și locală care să garanteze servicii publice de calitate și accesibile, securitatea informațională și mass-media independentă, cooperarea cu societatea civilă și o atenție deosebită care urmează să o acordăm culturii – toate aceste obiective sunt extrem de importante și sunt detaliate în programul de activitate a Guvernului pe care-l aveți în față, stimați colegi deputați.

Am comunicat zilele curente cu mai mulți parteneri sociali relevanți – mediul academic, de afaceri, asociativ, patronate, sindicate, asociații culturale și de creație, ambasadori și parteneri de dezvoltare. Toți conștientizează faptul că suntem “contra cronometru” – nu mai putem pierde nici o zi. În caz contrar, gravele probleme cu care ne confruntăm pot genera un colaps sistemic, o reacție destructivă în lanț cu efecte imprevizibile.

Scopul final al actului de guvernare, pe care ne angajăm să îl înfăptuim, este consolidarea unui stat puternic, care să servească poporul. Un stat cu instituții corecte și drepte, care acționează în baza principiului transparenței și eficienței. Un stat unde funcționează legea, unde instituțiile de drept sunt depolitizate, unde justiția se face în interesul cetățeanului, iar banul public este cheltuit în interesul public. Un stat în care corupția și crima sunt efectiv combătute, iar prioritare sunt respectul pentru drepturile și libertățile omului, refacerea spiritului comunitar și întărirea solidarității.

Condițiile în care are loc votul pentru învestirea Guvernului AIE III sunt diferite de votul din 18 Februarie. Avem o majoritate parlamentară clar definită, proeuropeană și democratică, fapt pentru care țin să le mulțumesc liderilor partidelor care constituie această majoritate: Dlui Vlad Filat, Președinte al PLDM, Dlui Marian Lupu, Președinte PDM și Dlui Mihai Ghimpu, Președinte PL. Domniile sale au reușit, cu înțelepciune și responsabilitate, să găsească compromisul necesar și să depășească propriile orgolii politice, făcând posibilă depășirea unei lungi crize politice. La fel de sincer le mulțumesc fracțiunilor parlamentare ale partidelor menționate, pentru coeziune și suport în formarea echipei guvernamentale.

Votul de astăzi pentru învestirea Guvernului va fi un vot pentru normalitate, un vot care să le ofere cetățenilor siguranța că pot avea încredere în capacitatea clasei politice de a le proteja interesele. Necesitatea afirmării unui spirit de consolidare și solidaritate socială este astăzi mai actual ca niciodată. Acesta ar fi motivul care ar încuraja deputații și din alte fracțiuni parlamentare, în afară de cele care au constituit majoritatea, să susțină echipa guvernamentală și programul de activitate a acesteia.

Îmi doresc un spirit de echipă în noua echipă guvernamentală, care să depășească ambițiile înguste de partid și în cadrul căreia competiția politică să fie înlocuită de competiția pentru randament și performanță. La fel de importantă va fi și o cooperare exemplară a Guvernului cu Parlamentul. În acest sens, voi apela la unele citate care aparțin marelui profet și împărat Solomon (din Cartea Proverbelor și din Eclesiastul):

Planurile nu izbutesc, când lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulți sfetnici. Căci prin măsuri chibzuite câștigi bătălia și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. Și un alt citat: Cine se uită de unde bate vântul, nu va semăna, și cine se uită de unde vin norii, nu va secera. Dimineața, seamănă sămânța și până seara nu lăsa mâna ta să ți se odihnească, deoarece nu știi ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune. Morala acestor texte este să muncim, să activăm, să dăm dovadă de inițiativă in ciuda oricăror provocări. Nu trebuie să ne uităm prea mult la vânturile si norii geopolitici, ci trebuie sa facem ceea ce avem de făcut, să asigurăm sinergia cooperării dintre Guvern și Parlament și să aducem marile schimbări în țara.

Dacă vom întruni aceste condiții și vom crede cu fermitate în obiectivele care ni le propunem, dacă ne vom consacra deplin și fără rezerve dreptății, adevărului și servirii cetățenilor – vom reuși.

Acestea fiind spuse, rog să-mi permiteți, stimați deputați, să vă prezint întreaga componență a Cabinetului de miniștri, propus astăzi pentru investire:

  • Valeriu Streleț – Prim-ministru al Republicii Moldova;
  • Gheorghe Brega – Viceprim-ministru;
  • Victor Osipov – Viceprim-ministru;
  • Stephane Bride – Viceprim-ministru, Ministru al Economiei;
  • Natalia Gherman – Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene;
  • Anatol Arapu – Ministru al Finanțelor;
  • Mircea Buga – Ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei;
  • Oleg Balan – Ministru al Afacerilor Interne;
  • Ion Sulă – Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare;
  • Loretta Handrabura – Ministru al Tineretului și Sportului;
  • Corina Fusu – Ministru al Educației;
  • Valeriu Munteanu – Ministru al Mediului;
  • Anatolie Șalaru – Ministru al Apărării;
  • Iurie Chirinciuc – Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor;
  • Vladimir Cebotari – Ministru al Justiției;
  • Vasile Bîtca – Ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
  • Monica Babuc – Ministru al Culturii;
  • Ruxanda Glavan – Ministru al Sănătății;
  • Pavel Filip – Ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Vă mulțumesc, Vă doresc sănătate, pace și prosperare și fie ca bunul Dumnezeu să ocrotească țara noastră – Republica Moldova!

// gov.md  arhivat



Guvernele Republicii Moldova

Druc  Muravschi  Sangheli  Sangheli II  Ciubuc  Ciubuc II  Sturza  Braghiș  Tarlev  Tarlev II  Greceanîi  Greceanîi II  Filat  Filat II  Leancă  Gaburici  Streleț  Filip  Sandu  Chicu