Alegerile locale generale din 2019 în Republica Moldova
La 20 octombrie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – municipii, orașe, sate (comune), și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui exercițiu electoral vor fi aleși 898 de primari și 11 580 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești și sătești) pentru un mandat de patru ani, după ce mandatul precedent al acestora a expirat la 14 iunie 2019. Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.
Scrutinul local general din 20 octombrie 2019 va fi cel de-al VII-lea de la declararea independenței Republicii Moldova și va avea loc într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în localitățile din UTA Găgăuzia, cu excepția așezărilor aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.
În fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul I – sate (comune), orașe și municipii, și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cetățenii vor alege un anumit număr de consilieri, stabilit prin lege. În total, la 20 octombrie 2019 vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari, 10 472 de consilieri locali și 1 108 de consilierii raionali și municipali.
Scrutinul se desfășoară în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat în conformitate cu prevederile Codului electoral. La alegeri pot participa toți cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot. Alegătorii vor vota consilierii și primarii doar din unitatea administrativ-teritorială în care sunt domiciliați. În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, el votează în localitatea în care își are reședința.
În schimb, pentru a fi aleși, cetățenii trebuie să respecte o limită de vârstă: pentru funcția de consilier local – să fi împlinit 18 ani inclusiv în ziua scrutinului, iar pentru funcția de primar – minim 25 de ani. Etapa de depunere a cererilor de înregistrare a candidaților în cursa electorală se încheie la 19 septembrie 2019. Aspiranții la funcția de primar sau de consilier local se pot lansa în competiția electorală doar după ce consiliile electorale de circumscripție îi vor înregistra în această calitate. Campania electorală ia sfârșit în ziua premergătoare datei alegerilor, atunci când este interzisă agitația electorală.
Pentru ca scrutinul electoral să fie validat este necesară participarea a cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Se consideră câștigător candidatul care a acumulat 50% din voturi. Dacă niciun candidat nu a acumulat majoritatea simplă a voturilor, un al doilea scrutin este organizat peste două săptămâni de la data primului tur la care vor participa primii doi candidați care au acumulat cel mai mare număr de voturi. În cazul turului doi de scrutin nu există prag de validare.
Conform datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, în Registrul de Stat al Alegătorilor figurează 3 285 894 de persoane, dintre care 2 818 228 sunt cetățeni cu drept de vot domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al II-lea.
Cuprins
Contextul preelectoral
Contextul preelectoral al alegerilor locale generale 20 octombrie 2019 este marcat de conjunctura specifică ce reiese din Înțelegerea politică temporară încheiată între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Blocul politic “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM) cu scopul dezoligarhizării statului. Conform Declarației din 8 iunie 2019, care a și fost primul document oficial adoptat de coaliția parlamentară temporară, Republica Moldova este un stat captiv ce are nevoie de intervenții urgente pentru readucerea în aria funcționării în limitele constituționale. Deși scopul Declarației a fost unul informativ, aceasta conține motivele constituirii majorității parlamentare temporare, însoțite de o evaluare a situației de jure și de facto din Republica Moldova la momentul respectiv.
Eforturile imediate ale acestei înțelegeri între forțele de stânga și de dreapta ale spectrului politic au fost îndreptate în direcția convingerii conducătorilor instituțiilor considerate captive de a elibera funcțiile. Prin această măsură s-a dorit reînnoirea aparatului administrativ central și asigurarea independenței instituțiilor de drept și de reglementare ale statului. Printre autoritățile enumerate ca fiind lipsite de credibilitate a fost nominalizată și Comisia Electorală Centrală (CEC). Ca reacție, în perioada iulie-august au avut loc un șir de schimbări ale componenței și conducerii instituției, după ce trei membri ai CEC, printre care președintele și vicepreședintele și-au dat demisia. În același context, noua majoritate parlamentară a amendat și cadrul legal pentru desfășurarea scrutinelor electorale. A fost restabilit sistemul proporțional pentru alegerea Parlamentului. Totodată au fost modificate un șir de prevederi cu impact asupra tuturor tipurilor de exerciții electorale, inclusiv cele locale.
Un alt moment esențial al contextului preelectoral este legat de mișcările din jurul Partidului Democrat din Moldova (PDM). Procuratura Generală a anunțat la 5 august 2019 că a început urmărirea penală pe faptul uzurpării puterii de stat. Sub presiunea acestor circumstanțe, PDM s-a adresat opiniei publice și partenerilor de dezvoltare, acuzând guvernarea PSRM-ACUM de atac nefondat la adresa formațiunii. Nemulțumirea democraților, care actualmente este principala forță de opoziție parlamentară, a constat în faptul că Procuratura Generală a intenționat să investigheze circumstanțele instaurării “dualității puterii de stat”, în perioada 8–14 iunie 2019, atunci când Guvernul Pavel Filip refuza transmiterea puterii către Guvernul Maiei Sandu nou-constituit și învestit la data de 8 iunie 2019. Partidul Democrat insista atunci asupra desfășurării unor alegeri parlamentare anticipate ce urmau să aibă loc la data de 6 septembrie 2019. În acest scop, PDM ar fi influențat un șir de decizii ale Curții Constituționale (CC), dintre care prima a fost declararea neconstituționalității Decretului șefului statului din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Anume deciziile CC din perioada menționată au servit drept temei juridic pentru refuzul transferului pașnic de putere, fapt ce a generat tensiuni periculoase în societate. La 14 iunie 2019 PDM își anunță retragerea de la guvernare iar Vlad Plahotniuc, liderul formațiunii, părăsește țara. Aceste evoluții au aruncat partidul într-o perioadă de dezorientare și redresare. Cu toate aceste, PDM și-a anunțat participarea la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 și la alegerile parlamentare noi din aceeași zi.
Cadrul juridic
Constituția Republicii Moldova stabilește că autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în sate și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși. Aceștia activează în condițiile legii ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din sate și orașe. Alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 se desfășoară, practic, în același cadru legal ca și alegerile precedente.
Titlul V al Codului electoral reglementează procedurile speciale privind alegerea primarilor și consilierilor. Consilierii se aleg în baza sistemului electoral proporțional, mandatele fiind distribuite conform metodei d’Hondt. Hotarele circumscripțiilor electorale coincid cu cele ale unităților administrativ-teritoriale, stabilite prin Anexa 1 a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Numărul consilierilor aleși în fiecare circumscripție electorală este stabilit de Legea privind administrația publică locală și variază de la 9, în localitățile cu un număr până la 1500 de locuitori, până la 43 în unitățile administrative cu numărului populației peste 200 mii. În municipiul Chișinău, care are peste 700 mii locuitori și caracteristici specifice ale organizării și funcționării, se aleg, în conformitate cu Legea privind statutul municipiului Chișinău, 51 consilieri municipali.
Potrivit Legii privind statutul alesului local, mandatul de patru ani al consilierului și al primarului începe efectiv din momentul validării și durează până la data expirării acestuia ori poate înceta înainte de termen dacă intervin anumite condiții legale. Alegerile locale noi ale consiliului au loc dacă acesta a demisionat, a fost dizolvat ori componența lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit. La fel, se organizează alegeri noi dacă primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-și exercite funcțiile, inclusiv din cauza privării dreptului de a exercita anumite funcții. Mandatul consiliilor și primarilor obținut în cadrul alegerilor noi durează până la scrutinul local general.
Pentru buna organizare și desfășurare a scrutinului local general, CEC a elaborat un Program calendaristic[1] unde au fost enunțate obligațiunile persoanelor și instituțiilor implicate în procesul electoral, precum și termenele de realizare a planului de acțiuni.
Campania electorală
Concurenți electorali
Lista partidelor politice
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
Partidul Agrar din Moldova
Partidul Socialist din Moldova
Partidul Legii și Dreptății
Partidul Popular Creștin Democrat
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”
Partidul pentru Unirea Moldovei
Partidul Social Democrat
Mișcarea “Forța Nouă”
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Partidul Verde Ecologist
Partidul “Noua Opțiune Istorică”
Partidul Nostru
Partidul Republican din Moldova
Frontul Salvării Moldovei
Uniunea Centristă din Moldova
Partidul European
Partidul Popular Democrat din Moldova
Partidul “Moldova Unită – Единая Молдова”
Partidul Conservator
Partidul Național Liberal
Partidul “Pentru Neam și Țară”
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Mișcarea Romilor din Republica Moldova
Partidul “Patrioții Moldovei”
Partidul Stînga Europeană
Partidul Popular din Republica Moldova
Partidul “Democrația Acasă”
Partidul Regiunilor din Moldova
Partidul Popular Socialist din Moldova
Partidul Acțiunea Democratică
Partidul “Renaștere”
Partidul Popular Românesc
Partidul “Patria”
Partidul Ruso-Slavean din Moldova
Partidul Societății Progresiste
Partidul Popular European din Moldova
Partidul Acțiune și Solidaritate
Partidul Voința Poporului
Circumscripții electorale
Nr. | Circumscripție electorală | Consilieri nivelul II | Consilieri nivelul I | Primari | Regiune | Alegători | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Municipiul Chișinău | 51 | 306 | -2 ↓ | 19 | Chișinău | 636 551 | |
2 | Municipiul Bălți | 35 | 22 | 3 | Nord | 104 470 | ||
3 | UAT din stânga Nistrului | – | – | – | Transnistria | – | ||
4 | Raionul Anenii Noi | 33 | 324 | 26 | Centru | 69 286 | ||
5 | Raionul Basarabeasca | 27 | 93 | 7 | Sud | 24 183 | ||
6 | Raionul Briceni | 33 | 320 | -4 ↓ | 28 | Nord | 61 041 | |
7 | Raionul Cahul | 35 | 427 | -4 ↓ | 37 | Sud | 98 733 | |
8 | Raionul Cantemir | 33 | 301 | 27 | Sud | 49 692 | ||
9 | Raionul Călărași | 33 | 320 | -4 ↓ | 28 | Centru | 61 500 | |
10 | Raionul Căușeni | 33 | 327 | 27 | Sud | 79 503 | ||
11 | Raionul Cimișlia | 33 | 261 | 2 ↑ | 23 | Sud | 49 969 | |
12 | Raionul Criuleni | 33 | 309 | 4 ↑ | 25 | Centru | 59 466 | |
13 | Raionul Dondușeni | 27 | 230 | 22 | Nord | 33 221 | ||
14 | Raionul Drochia | 33 | 326 | -6 ↓ | 28 | Nord | 69 321 | |
15 | Raionul Dubăsari | 27 | 139 | 11 | Centru | 28 271 | ||
16 | Raionul Edineț | 33 | 348 | -6 ↓ | 32 | Nord | 64 259 | |
17 | Raionul Fălești | 33 | 377 | -10 ↓ | 33 | Nord | 71 253 | |
18 | Raionul Florești | 33 | 434 | -2 ↓ | 40 | Nord | 70 838 | |
19 | Raionul Glodeni | 33 | 235 | -2 ↓ | 19 | Nord | 46 913 | |
20 | Raionul Hîncești | 35 | 473 | -4 ↓ | 39 | Centru | 99 109 | |
21 | Raionul Ialoveni | 33 | -2 ↓ | 329 | 2 ↑ | 25 | Centru | 84 861 |
22 | Raionul Leova | 27 | -6 ↓ | 261 | -8 ↓ | 25 | Sud | 42 868 |
23 | Raionul Nisporeni | 33 | 265 | -6 ↓ | 23 | Centru | 53 407 | |
24 | Raionul Ocnița | 33 | 235 | -2 ↓ | 21 | Nord | 40 722 | |
25 | Raionul Orhei | 35 | 438 | -2 ↓ | 38 | Centru | 100 158 | |
26 | Raionul Rezina | 27 | 261 | -2 ↓ | 25 | Centru | 38 370 | |
27 | Raionul Rîșcani | 33 | 314 | 28 | Nord | 52 903 | ||
28 | Raionul Sîngerei | 33 | 324 | 26 | Nord | 70 404 | ||
29 | Raionul Soroca | 33 | 381 | -4 ↓ | 35 | Nord | 78 101 | |
30 | Raionul Strășeni | 33 | 319 | -8 ↓ | 27 | Centru | 76 795 | |
31 | Raionul Șoldănești | 27 | 235 | -2 ↓ | 23 | Centru | 32 911 | |
32 | Raionul Ștefan Vodă | 33 | 277 | -4 ↓ | 23 | Sud | 57 272 | |
33 | Raionul Taraclia | 27 | 169 | -2 ↓ | 15 | Sud | 34 537 | |
34 | Raionul Telenești | 33 | 341 | -4 ↓ | 31 | Centru | 55 811 | |
35 | Raionul Ungheni | 35 | 383 | -2 ↓ | 33 | Centru | 90 136 | |
36 | UTA Găgăuzia | – | 368 | -10 ↓ | 26 | Găgăuzia | 131 393 |
Fluxul mijloacelor bănești
# | Concurentul electoral | Venituri | Cheltuieli | |
---|---|---|---|---|
1 | Partidul Democrat din Moldova | 300 000 | 222 142 | |
2 | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 167 440 | 118 477 | |
7 | Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” | 0 | 0 | |
8 | Partidul Liberal | 300 000 | 124 861 | |
11 | Mișcarea “Forța Nouă” | 83 388 | 29 938 | |
12 | Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 6 490 000 | 2 253 394 | |
13 | Partidul “Șor” | 2 380 000 | 2 378 615 | |
14 | Partidul Verde Ecologist | 19 600 | 11 037 | |
16 | Partidul Nostru | 3 532 002 | 3 070 581 | |
24 | Partidul Național Liberal | 19 400 | 12 031 | |
25 | Uniunea Salvați Basarabia | 117 800 | 106 668 | |
27 | Partidul Liberal Democrat din Moldova | 2 000 000 | 1 533 373 | |
30 | Partidul Stînga Europeană | 0 | 2 039 | |
31 | Mișcarea Populară Antimafie | 0 | 0 | |
32 | Partidul Popular din Republica Moldova | 16 510 | 16 506 | |
33 | Partidul “Democrația Acasă” | 0 | 0 | |
36 | Partidul Acțiunea Democratică | 5 320 | 4 960 | |
39 | Partidul Popular Românesc | 10 000 | 6 090 | |
43 | Partidul Popular European din Moldova | 121 850 | 96 700 | |
44 | Partidul Unității Naționale | 148 000 | 124 394 | |
46 | Partidul Voința Poporului | 34 892 | 30 271 | |
47 | Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” | 1 393 348 | 1 310 210 |
Monitorizarea alegerilor
Rapoarte de monitorizare
Monitorizarea națională
Raport nr. 3, Promo-LEX
4–24 septembrie 2019
Raport nr. 2, Promo-LEX
15 august – 3 septembrie 2019
Raport nr. 1, Asociația Promo-LEX
18 iunie – 14 august 2019
Monitorizarea mass-media
Raport nr. 1, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
20–27 septembrie 2019
Raport cu privire la modul de reflectare a campaniei electorale, Consiliul Audiovizualului (CA)
26 septembrie 2019