Discuție: Pagina principală
Astăzi, 20 octombrie 2024, în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale ordinare și referendumul republican pentru modificarea Constituției țării în vederea integrării europene. Alegătorii urmează să aleagă șeful statului și să răspundă cu “DA” sau “NU” la întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Votarea pe teritoriul țării se desfășoară în 1 988 de secții de votare, inclusiv în 30 de secții pentru locuitorii domiciliați în stânga Nistrului, și 231 de secții deschise în 37 de state pentru cetățenii aflați în străinătate.
Alegătorii votează cu două buletine: unul pentru alegerea președintelui Republicii Moldova, dintre cei 11 candidați, și un buletin pentru participarea la referendum. La referendumul republican au fost înregistrați 15 participanți: 13 formațiuni politice susțin opțiunea “DA” și două – opțiunea “NU”.
Cetățenii pot vota cu buletinul de identitate sau pașaportul, inclusiv dacă acesta a expirat. Locuitorii din stânga Nistrului pot vota însă doar cu buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu. Pentru validarea ambelor scrutine cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale trebuie să participe la vot.
Cuprins
- 1 Rezultate din 20 octombrie 2024
- 2 Alegeri prezidențiale
- 3 Referendumul republican constituțional
- 4 Conducerea Parlamentului
- 5 Fracțiuni parlamentare
- 6 Născuți în aprilie
- 7 Conducerea Parlamentului
- 8 Fracțiuni parlamentare
- 9 Născuți în aprilie
- 10 Rezultatele alegerilor
- 11 Lista deputaților
- 12 Alegeri parlamentare 2021
- 13 Gestionarea crizei COVID-19
- 14 Alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei
- 15 Alegeri prezidențiale 2020
- 16 Parlamentul Republicii Moldova
- 17 Guvernul Republicii Moldova
- 18 Gestionarea crizei COVID-19
- 19 Parlamentul Republicii Moldova
- 20 Guvernul Republicii Moldova
- 21 Alegeri locale 2019
- 22 Alegeri parlamentare noi
- 23 Alegeri locale 2019
- 24 Majorități absolute în consiliile locale
Rezultate din 20 octombrie 2024
Prezența la vot a fost de 51,75% (50,72% la referendum), fiind depășit pragul de validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
Alegerile președintelui Republicii Moldova
Pe 3 noiembrie 2024 a fost organizat turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
# | Concurent electoral | Tur I, 20 octombrie 2024 | |
---|---|---|---|
1 | ![]() |
Alexandr Stoianoglo Partidul Socialiștilor din Republica Moldova |
401 215 voturi 25,95% |
2 | ![]() |
Maia Sandu Partidul Acțiune și Solidaritate |
656 852 42,49% |
3 | ![]() |
Renato Usatîi Partidul Nostru |
213 169 13,79% |
4 | ![]() |
Vasile Tarlev Partidul pentru Viitorul Moldovei |
49 316 3,19% |
5 | ![]() |
Irina Vlah candidat independent |
83 193 5,38% |
6 | ![]() |
Ion Chicu Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei |
31 797 2,06% |
7 | ![]() |
Andrei Năstase candidat independent |
9 946 0,64% |
8 | ![]() |
Octavian Țîcu Blocul electoral “Împreună” |
14 326 0,93% |
9 | ![]() |
Victoria Furtună candidat independent |
68 778 4,45% |
10 | ![]() |
Tudor Ulianovschi candidat independent |
7 995 0,52% |
11 | ![]() |
Natalia Morari candidat independent |
9 444 0,61% |
Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
✓ | Opțiunea “DA” | 749 719 voturi 50,35% |
✗ | Opțiunea “NU” | 739 155 49,65% |
Alegeri prezidențiale
La 20 octombrie 2024 vor avea loc alegerile președintelui Republicii Moldova, care reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Cetățenii vor alege șeful statului – garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. Pentru a fi declarat valabil, la scrutin trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenți electorali din 13 grupuri de inițiativă care au colectat semnături pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. Înregistrarea lui Igor Munteanu, candidatul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, a fost respinsă din cauza numărului insuficient de semnături valide, iar Alexandru Arseni, desemnat de adunarea cetățenilor, nu a depus cererea la CEC.
Nr. | Concurent electoral | Slogan electoral | ||
---|---|---|---|---|
1 2 septembrie 2024 | Alexandr Stoianoglo Partidul Socialiștilor din Republica Moldova |
Dreptate pentru toți | ||
2 12 septembrie 2024 → |
Maia Sandu Partidul Acțiune și Solidaritate |
Maia Sandu pentru Moldova | ||
3 18 septembrie 2024 → |
Renato Usatîi Partidul Nostru |
Doar pentru Moldova! | ||
4 18 septembrie 2024 | Vasile Tarlev Partidul pentru Viitorul Moldovei |
Dezvoltare, bunăstare, pace! | ||
5 21 septembrie 2024 | Irina Vlah candidat independent |
Irina Vlah – Președintele Păcii | ||
6 21 septembrie 2024 | Ion Chicu Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei |
Statul este al tău! | ||
7 23 septembrie 2024 → |
Andrei Năstase candidat independent |
Un președinte DEDICAT! | ||
8 23 septembrie 2024 → |
Octavian Țîcu Blocul electoral “Împreună” |
Împreună pentru Europa | ||
9 24 septembrie 2024 | Victoria Furtună candidat independent |
Candidez pentru noi, pentru Moldova noastră nouă! | ||
10 24 septembrie 2024 | Tudor Ulianovschi candidat independent |
Moldova normală ești TU! | ||
11 24 septembrie 2024 | Natalia Morari candidat independent |
Schimbarea aici și acum! |
Referendumul republican constituțional
La 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu scrutinul ordinar pentru alegerea președintelui țării, în Republica Moldova se va desfășura referendumul republican constituțional. Cetățenii vor răspunde la întrebarea “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
La referendumul republican pentru modificarea Constituției în vederea integrării europene a Republicii Moldova au fost înregistrați 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două susțin opțiunea “NU”, după ce un partid a fost exclus din cursă pentru încălcarea normelor de finanțare a partidelor. Totodată, două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală, iar alte două formațiuni au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe.
Opțiunea “DA”
Partidul Verde Ecologist • Mișcarea “Respect Moldova” • Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa • Coaliția pentru Unitate și Bunăstare • Blocul electoral “Împreună” • Partidul Acțiune și Solidaritate • Mișcarea Alternativa Națională • Partidul “Democrația Acasă” • Alianța pentru Unirea Românilor • Partidul “NOI” • Partidul Reîntregirii Naționale “Acasă” • Partidul Social Democrat European • Partidul “Voința Poporului”
Opțiunea “NU”
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova • Partidul “Renaștere”
Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. De la declararea independenței în 1991, în Republica Moldova se desfășoară toate tipurile de alegeri și referendumuri.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracțiuni parlamentare: Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul “Șor”, care în iunie 2023 a fost declarat neconstituțional.
Conducerea Parlamentului
1 | Igor Grosu președinte |
PAS | |
2 | Vlad Batrîncea vicepreședinte, 29 iulie 2021 |
BCS | |
3 | Doina Gherman vicepreședinte, 1 februarie 2024 |
PAS |
Fracțiuni parlamentare
1 | Partidul Acțiune și Solidaritate Președinte: Doina Gherman |
62 de mandate | |
2 | Blocul Comuniștilor și Socialiștilor Vlad Batrîncea |
26 | |
Deputați neafiliați | 12 |
Născuți în aprilie
Dorian Istratii (02), Roman Roșca (03), Denis Ulanov (04), Efimia Bandalac (06), Ina Coșeru (14), Dumitru Alaiba (14), Iulia Dascălu (17), Alexandr Trubca (18), Gheorghe Agheorghiesei (20), Tatiana Cunețchi (24), Alla Dolință (25), Nicu Popescu (25), Maria Gonța (28), Adrian Albu (29), Vasile Șoimaru (30)
Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. De la declararea independenței în 1991, în Republica Moldova se desfășoară toate tipurile de alegeri și referendumuri.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracțiuni parlamentare: Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul “Șor”.
Conducerea Parlamentului
1 | Igor Grosu președinte |
PAS | |
2 | Vlad Batrîncea vicepreședinte, 29 iulie 2021 |
BCS | |
3 | Mihai Popșoi vicepreședinte, 29 iulie 2021 |
PAS |
Fracțiuni parlamentare
1 | Partidul Acțiune și Solidaritate Președinte: Mihai Popșoi |
63 de mandate | |
2 | Blocul Comuniștilor și Socialiștilor Vlad Batrîncea |
26 | |
Deputați neafiliați | 11 |
Născuți în aprilie
Dorian Istratii (02), Roman Roșca (03), Denis Ulanov (04), Efimia Bandalac (06), Ina Coșeru (14), Dumitru Alaiba (14), Iulia Dascălu (17), Alexandr Trubca (18), Gheorghe Agheorghiesei (20), Tatiana Cunețchi (24), Alla Dolință (25), Nicu Popescu (25), Maria Gonța (28), Adrian Albu (29), Vasile Șoimaru (30)
COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2, raportată pentru prima data la nivel mondial în decembrie 2019, iar în Republica Moldova la 7 martie 2020. Moldova s-a confruntat cu un singur val al pandemiei, caracterizat printr-o creștere constantă a numărului de infectări, care s-a încheiat odată cu începutul vaccinării împotriva COVID-19 în martie 2021. Situația epidemiologică din țară este gestionată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, care a instituit stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
→ Hotărâre CNESP nr. 6 din 15 aprilie 2022
→ Cronica pandemiei COVID-19 în Republica Moldova
cazuri confirmate
persoane vindecate
persoane decedate
La 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Cetățenii au ales între 23 de concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Prezența la vot a fost de 52,30%, fiind depășit pragul de validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
Rezultatele alegerilor
Conform rezultatelor finale, trei formațiuni politice au trecut pragul electoral și au intrat în noul Parlament al Republicii Moldova: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) și Partidul “Șor” (PPȘ). PAS a obținut majoritate parlamentară cu 52,8% din voturi – cel mai mare scor înregistrat de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
# | Concurentul electoral | Voturi | |
---|---|---|---|
4 | Partidul “Șor” 6 mandate |
84 187 de voturi 5,74% | |
5 | Partidul Acțiune și Solidaritate 63 de mandate / Programul electoral |
774 753 52,80% | |
6 | Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor 32 de mandate |
398 675 27,17% |
Lista deputaților
Potrivit rezultatelor alegerilor, mandatele de deputat în Parlamentul de legislatura a XI-a se distribuie în felul următor: Partidul Acțiune și Solidaritate – 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate (dintre care 22 PSRM și 10 PCRM) și Partidul “Șor” – 6 mandate.
Alegeri parlamentare 2021
La 11 iulie 2021 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, care reprezintă al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței. Alegătorii vor alege o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului.
Gestionarea crizei COVID-19
cazuri confirmate
persoane vindecate
persoane decedate
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După anularea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică pe unități administrativ-teritoriale, cu posibilitatea de prelungire în funcție de evoluția situației epidemiologice.
Alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei
La 16 mai 2021 în Găgăuzia, unitate teritorială autonomă cu statut special din componența Republicii Moldova, urmau să aibă loc alegerile ordinare ale Adunării Populare – organul legislativ al autonomiei. La 2 aprilie Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a constatat imposibilitatea desfășurării alegerilor în perioada stării de urgență, declarată de Parlamentul Republicii Moldova, iar la 9 aprilie acestea au fost anulate de Adunarea Populară a Găgăuziei. Noua dată a scrutinului va fi stabilită după expirarea stării de urgență.
Alegeri prezidențiale 2020
Pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la care au participat Maia Sandu și Igor Dodon, primii doi candidați clasați după primul tur. Prezența la vot a fost de 58,22%, iar candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a fost aleasă președinte al Republicii Moldova. Rezultatele alegerilor au fost validate de Comisia Electorală Centrală și confirmate de Curtea Constituțională. Inaugurarea noului președinte a avut loc la 24 decembrie 2020.
Rezultatele alegerilor
# | Concurentul electoral | Turul I, 1 noiembrie 2020 | Turul II, 15 noiembrie 2020 | |
---|---|---|---|---|
1 | Renato Usatîi Partidul Nostru |
227 939 de voturi 16,90% |
||
2 | Andrei Năstase Platforma Demnitate și Adevăr |
43 924 3,26% |
||
3 | Tudor Deliu Partidul Liberal Democrat din Moldova |
18 486 1,37% |
||
4 | Igor Dodon candidat independent |
439 866 32,61% |
690 615 de voturi 42,28% | |
5 | Violeta Ivanov Partidul “Șor” |
87 542 6,49% |
||
6 | Maia Sandu Partidul Acțiune și Solidaritate |
487 635 36,16% |
943 006 57,72% | |
7 | Octavian Țîcu Partidul Unității Naționale |
27 170 2,01% |
||
8 | Dorin Chirtoacă Blocul electoral Unirea |
16 157 1,20% |
Parlamentul Republicii Moldova
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare.
Guvernul Republicii Moldova
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Din 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova a fost condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova. După demisia premierului la 23 decembrie 2020, atribuțiile Guvernului se limitează la funcțiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
Cabinetul de miniștri
Nume | Minister | Formațiunea | ||
---|---|---|---|---|
1 | ![]() |
Aureliu Ciocoi relații internaționale |
Prim-ministru interimar, ministru al afacerilor externe și integrării europene | – |
2 | – | Ministru al finanțelor | – | |
3 | ![]() |
Olga Cebotari relații internaționale |
Viceprim-ministru pentru reintegrare | – |
4 | – | Ministru al economiei și infrastructurii | – | |
5 | Pavel Voicu jurist |
Ministru al afacerilor interne | – | |
6 | ![]() |
Fadei Nagacevschi jurist |
Ministru al justiției | – |
7 | Victor Gaiciuc militar |
Ministru al apărării | – | |
8 | ![]() |
Lilia Pogolșa istoric |
Ministru al educației, culturii și cercetării | – |
9 | – | Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale | – | |
10 | ![]() |
Ion Perju economist |
Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului | – |
11 | Irina Vlah jurist |
Guvernator al Găgăuziei | – |
Majoritatea parlamentară
La 11 februarie 2021 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Platforma parlamentară “Pentru Moldova” și trei deputați neafiliați au constituit majoritatea parlamentară pentru înaintarea candidaturii Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru. După retragerea candidatului înaintat, la 18 martie aceleași formațiuni au semnat o nouă declarație, prin care propun în funcția de premier ambasadorul Moldovei în Federația Rusă, ex-deputat socialist Vladimir Golovatiuc.
1 | Vlad Batrîncea | |
2 | Vasile Bolea | |
3 | ![]() |
Victor Bologan |
4 | ![]() |
Petru Burduja |
5 | ![]() |
Alla Darovannaia |
6 | Alla Dolință | |
7 | ![]() |
Vitalii Evtodiev |
8 | Corneliu Furculiță | |
9 | Fiodor Gagauz | |
10 | ![]() |
Ștefan Gațcan |
11 | Zinaida Greceanîi | |
12 | ![]() |
Alexandru Jolnaci |
13 | ![]() |
Ivanna Koksal |
14 | ![]() |
Anatolie Labuneț |
15 | Adrian Lebedinschi | |
16 | Oleg Lipskii | |
17 | ![]() |
Irina Lozovan |
18 | ![]() |
Vladimir Mizdrenco |
19 | Radu Mudreac |
20 | ![]() |
Alexandr Nesterovschi |
21 | Grigore Novac | |
22 | Vladimir Odnostalco | |
23 | ![]() |
Mihail Paciu |
24 | ![]() |
Gheorghii Para |
25 | ![]() |
Nicolae Pascaru |
26 | Alla Pilipețcaia | |
27 | ![]() |
Marina Radvan |
28 | ![]() |
Adela Răileanu |
29 | ![]() |
Oleg Savva |
30 | Eduard Smirnov | |
31 | ![]() |
Alexandr Suhodolski |
32 | ![]() |
Chiril Tatarlî |
33 | Bogdan Țîrdea | |
34 | ![]() |
Nichita Țurcan |
35 | ![]() |
Alexandr Usatîi |
36 | ![]() |
Grigorii Uzun |
37 | ![]() |
Gaik Vartanean |
38 | Vladimir Andronachi | |
39 | Eugeniu Nichiforciuc | |
40 | ![]() |
Alexandru Oleinic |
41 | ![]() |
Reghina Apostolova |
42 | ![]() |
Elena Bacalu |
43 | ![]() |
Gheorghe Brașovschi |
44 | ![]() |
Vadim Fotescu |
45 | Ruxanda Glavan | |
46 | ![]() |
Eleonora Graur |
47 | ![]() |
Igor Himici |
48 | Violeta Ivanov | |
49 | ![]() |
Petru Jardan |
50 | ![]() |
Grigore Repeșciuc |
51 | Marina Tauber | |
52 | ![]() |
Denis Ulanov |
53 | Vladimir Vitiuc |
Fluxul mijloacelor bănești
Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale ale concurenților electorali de către persoane fizice sau juridice se efectuează prin intermediul unui cont bancar cu mențiunea “Fond electoral”. Pentru alegerile prezidențiale din 2020, Comisia Electorală Centrală a stabilit plafonul mijloacelor bănești ce pot fi virate în contul electoral al unui candidat în mărime de 18 925 500 lei, iar pentru un grup de inițiativă – de 994 250 lei.
Donațiile persoanelor fizice
# | Candidatul | Donatori | În numerar | Prin transfer | Din afara țării | Bunuri și servicii | Total |
---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Renato Usatîi | 635 | 8 914 200 | 310 218 | 95 000 | 0 | 9 319 418 |
2 | Andrei Năstase | 91 | 1 466 072 | 0 | 70 000 | 35 000 | 1 571 072 |
3 | Tudor Deliu | 15 | 25 900 | 143 400 | 0 | 8 544 | 177 844 |
4 | Igor Dodon | 445 | 4 788 421 | 0 | 0 | 15 000 | 4 803 421 |
5 | Violeta Ivanov | 331 | 2 072 350 | 0 | 0 | 1 747 131 | 3 819 481 |
6 | Maia Sandu | 1 471 | 1 377 630 | 1 369 481 | 1 052 401 | 128 915 | 3 928 427 |
7 | Octavian Țîcu | 17 | 212 836 | 66 000 | 0 | 41 000 | 319 836 |
8 | Dorin Chirtoacă | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
Gestionarea crizei COVID-19
COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2 descoperit în decembrie 2019 în Wuhan, China, răspândindu-se rapid în majoritatea statelor lumii. În Republica Moldova prima persoană testată pozitiv cu această infecție a fost raportată la 7 martie 2020. După atribuirea succesivă, începând cu 24 februarie, a gradului de alertă cod galben, portocaliu și roșu, la 17 martie Parlamentul a instituit stare de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile.
În pofida menținerii trendului ascendent de cazuri pozitive de COVID-19, autoritățile au decis să nu prelungească starea de urgență după 15 mai. Atribuțiile pentru gestionarea crizei COVID-19 i-au revenit Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, care a decretat stare de urgență în sănătate publică pentru perioada 16 mai – 30 septembrie 2020 și a relaxat mai multe restricții impuse anterior pentru prevenirea răspândirii infecției. Creșterea bruscă a infectărilor la începutul lunii iunie, cu peste 2 000 de cazuri săptămânale, a plasat Moldova locul doi în Europa, cu excepția statelor pitice, la capitolul incidenței de cazuri de COVID-19 la 1 mln. de locuitori. Singurul declin ușor al infecției a fost înregistrat în luna iulie și s-a menținut timp de trei săptămâni.
cazuri confirmate
persoane vindecate
persoane decedate
7 martie | 25 octombrie |
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După expirarea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică, inițial, pentru perioada 16 mai – 30 iunie 2020, după care a fost prelungită până pe 30 septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire repetată în funcție de evoluția situației epidemiologice.
2020 vs. 2016
Concurentul electoral | 2020 | ± | 2016 | ||
---|---|---|---|---|---|
Maia Sandu PAS |
36,16% | -2,6% ↓ | 38,71% | ||
Igor Dodon CI / PSRM |
32,61% | -15,4% ↓ | 47,98% |
Prezența la vot
Ora | 2020 | 2016 | oct 2019 | feb 2019 | |
---|---|---|---|---|---|
9:30 | 5,3% | 7,5% | 4,4% | 5,9% | |
12:30 | 18,6% | 25,4% | 18,4% | 24,0% | |
15:30 | 31,3% | 37,9% | 29,6% | 37,4% | |
18:30 | 40,2% | 46,7% | 37,9% | 45,7% | |
21:00 | 42,76% | 50,95% | 41,68% | 50,57% |
Sondaje de opinie
Sondajele de opinie reflectă preferințele de vot ale alegătorilor din perioada electorală, care se încheie odată cu validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale. Respondenții au fost întrebați: pentru cine ați vota, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale?
Cifrele sondajelor se raportează la respondenții care au formulat o opțiune clară de vot și sunt calculate pe un subeșantion din care au fost eliminați cei indeciși.
Data | Perioada | Respondenți | Instituția | ![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Indeciși |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 214 757 | Alegerile din 1 noiembrie 2020 | 32,6% | 36,2% | 16,9% | 3,3% | 6,5% | 2,0% | 57,2% | ||
sep–oct | Mediu în perioada electorală | 41,5% | 28,5% | 11,2% | 7,1% | 5,9% | 2,3% | 31,4% | ||
26.10 | 17–24 oct | 2 171 (±2,1%) | FOP II / Public Media | 45,9 | 33,3 | 9,6 | 4,3 | 4,3 | 1,3 | 20,1 |
23.10 | 11–20 oct | 1 183 (±3,0%) | Vox Populi VII // ASDM | 42,9 | 24,3 | 8,6 | 12,4 | 6,5 | 2,1 | 24,2 |
23.10 | 8–20 oct | 1 124 (±3,0%) | BOP II // IPP | 36,4 | 30,9 | 17,1 | 2,0 | 7,5 | 2,5 | 36,2 |
19.10 | 10–17 oct | 1 001 (±3,1%) | CBS-Research II / WatchDog.MD | 40,8 | 31,9 | 14,4 | 2,6 | 3,8 | 3,6 | 58,3 |
13.10 | 26 sep – 8 oct | 1 167 (±3,0%) | Vox Populi VI // ASDM | 41,7 | 24,5 | 8,7 | 12,2 | 6,2 | 2,2 | 23,7 |
24.09 | 6–22 sep | 1 189 (±3,0%) | Vox Populi V // ASDM | 41,6 | 26,0 | 9,0 | 9,2 | 7,4 | 1,9 | 25,7 |
1 440 733 | Alegerile din 30 octombrie 2016 | 48,0% | 38,7% | 6,0% | – | – | 0,2% | 49,1% |
Parlamentul Republicii Moldova
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul “Șor”.
Conducerea Parlamentului
Zinaida Greceanîi președinte |
din 8 iunie 2019 | PSRM | ||
Monica Babuc vicepreședinte |
18 iunie 2019 | PDM | ||
Vlad Batrîncea vicepreședinte |
29 noiembrie 2019 | PSRM | ||
Mihai Popșoi vicepreședinte |
8 iunie 2019 | PAS | ||
Alexandru Slusari vicepreședinte |
8 iunie 2019 | PDA |
Guvernul Republicii Moldova
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Începând cu 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova este condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova.
Cabinetul de miniștri
Nume | Minister | Formațiunea | ||
---|---|---|---|---|
1 | Ion Chicu | Prim-ministru | – | |
2 | Sergiu Pușcuța | Viceprim-ministru, ministru al finanțelor | – | |
3 | ![]() |
Cristina Lesnic | Viceprim-ministru pentru reintegrare | PDM |
4 | ![]() |
Sergiu Railean | Ministru al economiei și infrastructurii | PDM |
5 | Pavel Voicu | Ministru al afacerilor interne | – | |
6 | ![]() |
Fadei Nagacevschi | Ministru al justiției | – |
7 | ![]() |
Oleg Țulea | Ministru al afacerilor externe și integrării europene | PDM |
8 | ![]() |
Alexandru Pînzari | Ministru al apărării | PDM |
9 | ![]() |
Igor Șarov | Ministru al educației, culturii și cercetării | PDM |
10 | Viorica Dumbrăveanu | Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale | – | |
11 | ![]() |
Ion Perju | Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului | – |
12 | Irina Vlah | Guvernator al Găgăuziei | – |
Loading map...
Loading map...
}}
Componența Comisiei
Ion Chicu președinte |
Prim-ministru al Republicii Moldova | gov.md | |
Sergiu Pușcuța vicepreședinte |
Viceprim-ministru, ministru al finanțelor | mf.gov.md | |
![]() |
Cristina Lesnic vicepreședinte |
Viceprim-ministru pentru reintegrare | gov.md |
Pavel Voicu vicepreședinte |
Ministru al afacerilor interne | mai.gov.md | |
![]() |
Mihail Harabagiu vicepreședinte |
Șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență | dse.md |
![]() |
Nadejda Chetraru secretar |
Șef adjunct al Direcției generale planificare strategică și rezerve de mobilizare a IGSU | dse.md |
![]() |
Sergiu Railean | Ministru al economiei și infrastructurii | mei.gov.md |
![]() |
Oleg Țulea | Ministru al afacerilor externe și integrării europene | mfa.gov.md |
![]() |
Liliana Iaconi | Secretar general al Guvernului | cancelaria.gov.md |
![]() |
Ion Perju | Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului | madrm.gov.md |
![]() |
Igor Șarov | Ministru al educației, culturii și cercetării | mecc.gov.md |
Viorica Dumbrăveanu | Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale | msmps.gov.md | |
![]() |
Fadei Nagacevschi | Ministru al justiției | justice.gov.md |
![]() |
Alexandru Pînzari | Ministru al apărării | army.md |
![]() |
Ștefan Crigan | Director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru | arfc.gov.md |
Sergiu Stratan | Director al Agenției Rezerve Materiale | rezerve.gov.md | |
![]() |
Dumitru Cojocaru | Director al Agenției “Moldsilva” | moldsilva.gov.md |
![]() |
Ruslan Flocea | Director al Centrului Național Anticorupție | cna.md |
![]() |
Alexandr Stoianoglo | Procuror General | procuratura.md |
![]() |
Alexandr Esaulenco | Director al Serviciului de Informații și Securitate | sis.md |
![]() |
Ion Tighineanu | Președinte al Academiei de Științe a Moldovei | asm.md |
Irina Vlah | Guvernator al UTA Găgăuzia | gagauzia.md | |
![]() |
Veaceslav Untilă | Director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică | anre.md |
![]() |
Liviu Oboroc | Director al Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112 | 112.md |
![]() |
Vadim Ceban | Președinte al Consiliului de Administrație al Societății pe Acțiuni “Moldovagaz” | moldovagaz.md |
![]() |
Ghennadi Dimov | Director general al Întreprinderii de Stat “Moldelectrica” | moldelectrica.md |
Alegeri locale 2019
La 20 octombrie și 3 noiembrie 2019 în Republica Moldova s-au desfășurat două tururi de scrutin ale alegerilor locale generale, în urma cărora au fost aleși 11 580 de consilieri locali și 898 de primari. În primul tur de scrutin prezența la vot la nivel național a constituit 41,73%, în timp ce în al doilea tur a fost de 40,34%, alegerile fiind validate în toate circumscripțiile electorale.
Distribuirea mandatelor
În majoritatea circumscripțiilor din țară cele mai multe mandate de aleși locali le-au obținut reprezentanții a trei formațiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, excepție fiind municipiul Bălți și raionul Orhei, unde Partidul Nostru și, respectiv, Partidul “Șor” au obținut majoritatea absolută de voturi și mandate.
Concurent electoral | Consilii de nivelul II | Consilii de nivelul I | Primari | ||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Democrat din Moldova | 238 | 21,48% | 2 646 | 25,27% | 261 | 29,06% | |
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 43 | 3,88% | 247 | 2,36% | 10 | 1,11% | |
Partidul Socialist din Moldova | 0 | 0 | |||||
Partidul Legii și Dreptății | 0 | 0 | 0 | ||||
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” | 0 | 2 | 1 | ||||
Partidul Liberal | 4 | 68 | 2 | ||||
Partidul Oamenilor Muncii | 0 | 0 | 0 | ||||
Mișcarea “Forța Nouă” | 2 | 10 | 1 | ||||
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 326 | 29,42% | 2 986 | 28,51% | 206 | 22,94% | |
Partidul “Șor” | 72 | 6,50% | 516 | 4,93% | 43 | 4,79% | |
Partidul Verde Ecologist | 1 | 19 | 1 | ||||
Partidul Nostru | 51 | 4,60% | 248 | 2,37% | 24 | 2,67% | |
Partidul Național Liberal | 0 | 12 | 0 | ||||
Uniunea Salvați Basarabia | 3 | 61 | 4 | ||||
Partidul Liberal Democrat din Moldova | 66 | 5,96% | 547 | 5,22% | 48 | 5,35% | |
Partidul “Patrioții Moldovei” | 9 | ||||||
Partidul Stînga Europeană | 0 | 0 | 0 | ||||
Mișcarea Populară Antimafie | 0 | 0 | 0 | ||||
Partidul Popular din Republica Moldova | 0 | 2 | 0 | ||||
Partidul “Democrația Acasă” | 0 | 12 | 2 | ||||
Partidul Acțiunea Democratică | 1 | 10 | 0 | ||||
Partidul Popular Românesc | 1 | 17 | 1 | ||||
Partidul Ruso-Slavean din Moldova | 3 | 0 | |||||
Partidul Popular European din Moldova | 4 | 39 | 2 | ||||
Partidul Unității Naționale | 9 | 77 | 7 | ||||
Partidul Voința Poporului | 0 | 18 | 1 | ||||
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” | 263 | 23,74% | 2 413 | 23,04% | 172 | 19,15% | |
Candidați independenți | 24 | 2,17% | 510 | 4,87% | 112 | 12,47% |
Alegeri parlamentare noi
Astăzi, 15 martie 2020, în circumscripția uninominală nr. 38, Hîncești au loc alegeri parlamentare noi pentru suplinirea vacanței funcției de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La ora 18:00 prezența la vot a constituit 21,04% (12 978 alegători).
În cursa electorală participă cinci candidați. Conform sistemului electoral majoritar este declarat ales candidatul care acumulează cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Alegerile parlamentare noi se desfășoară într-un singur tur de scrutin și vor fi validate indiferent de rata de participare la vot a alegătorilor.
Cetățenii care își au domiciliul în raza circumscripției nr. 38 își pot exercita dreptul la vot la una din cele 44 de secții de votare care funcționează între orele 07:00–21:00. Dacă ați asistat sau ați observat o neregulă sau fraudă electorală, raportați acțiunea la Consiliul electoral al circumscripției electorale uninominale nr. 38, Hîncești, tel. 0 (269) 23-312 și e-mail: [email protected] sau la Centrul de Apel al Comisiei Electorale Centrale, tel. 08000 88 88.
Pentru evitarea riscului infectării cu maladia infecțioasă COVID-19, autoritățile îndeamnă cetățenii să respecte măsurile de protecție puse la dispoziție de Ministerul sănătății.
În calitatea lor de autorități reprezentative și deliberative ale populației, consiliile locale adoptă hotărâri cu o majoritate absolută (simplă) de voturi, adică cu votul a mai mult de jumătate din numărul consilierilor aleși. În urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mai mult de o jumătate dintre consiliile municipale, orășenești, comunale și sătești – 489 din 896, au fost constituite majorități absolute de consilieri, reprezentând în proporție de peste 50% aceleași partide politice. Din cele 26 de formațiuni participante la alegerile consiliilor locale, 11 au reușit să obțină majorități absolute de consilieri. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Democrat din Moldova sunt practic la egalitate la numărul de majorități absolute deținute în consiliile locale – în 174 și, respectiv, în 172 de consilii. Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” deține astfel de majorități în 88 de consilii locale.
alegeri.md își propune să reflecte în mod imparțial, echidistant și detaliat desfășurarea procesului electoral pe toate dimensiunile acestuia, și astfel să contribuie la educarea electorală și civică a cetățenilor, precum și la responsabilizarea aleșilor și a instituțiilor elective ale statului.
Alegeri locale 2019
Astăzi, 3 noiembrie 2019, în Republica Moldova s-a desfășurat al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului în 384 de localități, inclusiv în municipiul Chișinău, unde niciun candidat nu a obținut majoritatea simplă a voturilor la 20 octombrie 2019. Alegătorii au ales între primii doi candidați clasați după numărul de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Este declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare.
Potrivit informațiilor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală, prezența la vot la nivel național a fost de 40,34% din numărul total de alegători, iar în municipiul Chișinău de 37,78%.
Rezultatele exit poll
La 3 noiembrie 2019, un sondaj de opinie la ieșirea de la urne (exit poll) a fost efectuat in 67 de secții de votare din raza municipiului Chișinău. Exercițiul a fost realizat de două companii specializate: Compania de Cercetare Sociologică și Marketing “Fop-Star” și Institutul de Marketing și Sondaje “IMAS Invest” la comanda Asociației pentru Dezvoltare Echitabilă din Moldova.
# | Concurentul electoral | % | ||
---|---|---|---|---|
Ion Ceban | PSRM | 37,1% | ||
Andrei Năstase | ACUM | 37,0% |
Rezultatele preliminare ale alegerilor în municipiul Chișinău
În turul doi al alegerilor primarului general al municipiului Chișinău au participat candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, și candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase. Potrivit informațiilor preliminare, rata de participare la vot în municipiul Chișinău a fost de 37,78%.
Procese verbale prelucrate: 306 din 307 (99,7%)
# | Concurentul electoral | Voturi | % | ||
---|---|---|---|---|---|
Ion Ceban | PSRM | 123 375 | 52,52% | ||
Andrei Năstase | ACUM | 111 529 | 47,48% |
Rezultatele preliminare ale alegerilor
Rata de participare la vot
Republica Moldova | Municipiul Chișinău | |||||
---|---|---|---|---|---|---|
Turul II | Turul I | Turul II | Turul I | |||
9:30 | 5,01% | 4,36% | 3,57% | 2,66% | ||
12:30 | 18,61% | 18,40% | 14,92% | 12,73% | ||
15:30 | 29,14% | 29,61% | 25,12% | 22,91% | ||
18:30 | 37,82% | 37,86% | 34,46% | 31,56% | ||
21:00 | 40,34% | 41,68% | 37,78% | 36,05% |
alegeri.md, lansat în ianuarie 2019, este noua versiune a site-ului e-democracy.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT” începând cu 2001. Conținutul de pe vechea platformă web va fi treptat preluat și integrat pe alegeri.md.
Pentru informații și sugestii ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected].
Majorități absolute în consiliile locale
În calitatea lor de autorități reprezentative și deliberative ale populației, consiliile locale adoptă hotărâri cu o majoritate absolută (simplă) de voturi, adică cu votul a mai mult de jumătate din numărul consilierilor aleși. În urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în 489 din 896 de consilii municipale, orășenești, comunale și sătești au fost constituite majorități absolute de consilieri, reprezentând în proporție de peste 50% aceleași formațiuni politice.
Formațiunea | Consilii | ||
---|---|---|---|
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 174 | ||
Partidul Democrat din Moldova | 172 | ||
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” | 88 | ||
Partidul “Șor” | 24 | ||
Partidul Liberal Democrat din Moldova | 21 | ||
Partidul Nostru | 3 | ||
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 2 | ||
Partidul Unității Naționale | 2 | ||
Partidul Liberal | 1 | ||
Partidul Popular Românesc | 1 | ||
Partidul “Patrioții Moldovei” | 1 |