Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracțiuni parlamentare.

Parlamentul de legislatura a XI-a

←‹

X (2019–2021)‌ IX (2014–2018) VIII (2010–2014) VII (2009–2010) VI (2009) V (2005–2009) IV (2001–2005) III (1998–2001) II (1994–1998)

11 iulie 2021 – prezent

11 iulie 2021 – prezent

Conducerea Parlamentului

Președinte	Igor Grosu (PAS)
Vicepreședinți	Vlad Batrîncea (BCS), Doina Gherman (PAS)

Fracțiuni parlamentare

Partidul de guvernare (62)
•	Partidul Acțiune și Solidaritate	62
Opoziția (38)
•	Blocul Comuniștilor și Socialiștilor	26
•	Deputați neafiliați	12

Alegerea Parlamentului

Data alegerilor	11 iulie 2021 (anticipate)
Sistem electoral	Proporțional
Liste de candidați	PAS (98), BeCS (102), PPȘ (101) Hotărârea CC nr. 10 din 19.06.2023 privind controlul constituționalității Partidului politic “Șor”

Structura Parlamentului

Conducerea Parlamentului

1		Igor Grosu președinte, din 29 iulie 2021	PAS
2		Vlad Batrîncea vicepreședinte, 29 iulie 2021	BCS
3		Doina Gherman vicepreședinte, 1 februarie 2024	PAS

Biroul permanent

La 29 iulie 2021 Parlamentul a votat Hotărârea Parlamentului nr. 84 din 29.07.2021 privind componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului structura și componența nominală a Biroului permanent, organul de lucru al Parlamentului.

Componența Biroului permanent

1		Vlad Batrîncea din 29 iulie 2021 (din oficiu)	BCS
2		Adrian Belîi 1 februarie 2024	PAS
3		Lilian Carp 15 septembrie 2022	PAS
4		Corneliu Furculiță 29 iulie 2021	BCS
5		Doina Gherman 29 iulie 2021 (din oficiu)	PAS
6		Igor Grosu 29 iulie 2021 (din oficiu)	PAS
7		Ion Groza 1 februarie 2024	PAS
8		Radu Marian 13 iulie 2023	PAS
9		Liliana Nicolaescu-Onofrei 29 iulie 2021	PAS
10		Vladimir Odnostalco 26 mai 2023	BCS
11		Veronica Roșca 29 iulie 2021	PAS
12		Constantin Starîș 6 august 2021	BCS
13		Larisa Voloh 1 februarie 2024	PAS

Fracțiuni parlamentare

		Fracțiunea	Structura inițială	2021	2022	2023	2024
1		Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Președinte: Mihai Popșoi	63 de mandate	63	63	63	62
2		Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Vlad Batrîncea	32	32	31	26	26
		Deputați neafiliați	–	–	1	11	12
		Partidul “Șor” (PPȘ) Hotărârea CC nr. 10 din 19.06.2023 privind controlul constituționalității Partidului politic “Șor”	6	6	6	–	–

Comisii permanente

Hotărârea Parlamentului nr. 86 din 29 iulie 2021 Hotărârea Parlamentului nr. 86 din 29.07.2021 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului

Nr.		Președinte	Comisie permanentă	Membri
1		Veronica Roșca PAS, din 1 februarie 2024	Comisia juridică, numiri și imunități	••••••••	10	••
2		Radu Marian PAS, 2 februarie 2023	Comisia economie, buget și finanțe	••••••	10	••••
3		Lilian Carp PAS, 29 iulie 2021	Comisia securitate națională, apărare și ordine publică	••••••	9	•••
4		Ina Coșeru PAS, 1 februarie 2024	Comisia politică externă și integrare europeană	••••••	9	•••
5		Grigore Novac BCS, 29 iulie 2021	Comisia drepturile omului și relații interetnice	••••	7	•••
6		Larisa Voloh PAS, 29 iulie 2021	Comisia administrație publică și dezvoltare regională	•••••	9	••••
7		Liliana Nicolaescu-Onofrei PAS, 29 iulie 2021	Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media	•••••••	12	•••••
8		Alexandr Trubca PAS, 15 septembrie 2022	Comisia agricultură și industrie alimentară	••••••	9	•••
9		Adrian Belîi PAS, 1 februarie 2024	Comisia protecție socială, sănătate și familie	••••••	10	••••
10		Valeriu Muduc BCS, 21 iulie 2022	Comisia mediu, climă și tranziție verde	•••••	8	•••
11		Tatiana Cunețchi BCS, 29 iulie 2021	Comisia de control al finanțelor publice	•••	7	••••

Control parlamentar

Comisii de anchetă

#		Președinte	Comisie de anchetă	Membri
1		Ina Coșeru 4 noiembrie 2021 Hotărârea Parlamentului nr. 163 din 04.11.2021 – 14 iulie 2022 Hotărârea Parlamentului nr. 200 din 14.07.2022	Comisia de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului Raport: 13 iulie 2022 – arhivat Reghina Apostolova (profesor), Ion Babici (electrician, jurist), Vladimir Bolea (istoric, jurist), Lilian Carp (profesor, istoric), Ina Coșeru (biolog, economist), Mariana Cușnir (administrație publică, jurist), Petru Frunze (jurist), Irina Lozovan (jurist), Radu Mudreac (medic veterinar, jurist, administrație publică), Inga Sibova (inginer mecanic, contabil)	••••••	10	••••

Lista deputaților

Deputații Parlamentului Republicii Moldova

[+/-] foști deputați

Lista inițială

Lista deputaților aleși în Parlamentul de legislatura a XI-a

Nr.		Nume	Domiciliu	Anul	Formațiune	Mandat
1 →		Igor Grosu profesor	mun. Chișinău	1972	PAS	••
2		Vladimir Voronin inginer economist, politolog, jurist	mun. Chișinău	1941	PCRM	••••••••
3		Natalia Gavrilița jurist, administrație publică	mun. Chișinău	1977	PAS	•
4 →		Mihai Popșoi relații internaționale, politolog	mun. Chișinău	1987	PAS	••
5		Igor Dodon economist, jurist	mun. Chișinău	1975	PSRM	•••••
6 →		Sergiu Litvinenco jurist	s. Hîrtop, r-nul Cimișlia	1981	PAS	••
7		Andrei Spînu economist	s. Ratuș, r-nul Criuleni	1986	PAS	•
8 →		Zinaida Greceanîi economist	mun. Chișinău	1956	PSRM	••••••
9		Liliana Nicolaescu-Onofrei filolog, profesor	mun. Chișinău	1968	PAS	••
10 →		Doina Gherman profesor, manager	mun. Chișinău	1982	PAS	••
11 →		Vlad Batrîncea jurist	mun. Chișinău	1981	PSRM	•••
12 →		Vladimir Bolea istoric, jurist	mun. Chișinău	1971	PAS	••
13 →		Veronica Roșca politolog, jurist	mun. Chișinău	1982	PAS	••
14 →		Ilan Șor jurist	mun. Chișinău	1987	PPȘ	••
15		Oleg Reidman radiofizician	mun. Chișinău	1952	PCRM	••••••
16 →		Lilian Carp profesor, istoric	mun. Chișinău	1978	PAS	•••
17		Natalia Davidovici psihopedagog, jurnalist	mun. Chișinău	1971	–	•
18 →		Bogdan Țîrdea istoric, politolog	or. Codru, mun. Chișinău	1974	PSRM	•••
19		Olesea Stamate jurist	mun. Chișinău	1983	PAS	•
20		Larisa Voloh profesor	s. Palanca, r-nul Ștefan Vodă	1971	PAS	•
21 →		Alla Dolință economist, jurist	mun. Chișinău	1969	PSRM	•••
22 →		Dan Perciun politolog	mun. Chișinău	1991	PAS	••
23 →		Ion Groza profesor	s. Colibași, r-nul Cahul	1966	PAS	••
24 →		Alla Pilipețcaia inginer tehnolog	mun. Soroca, r-nul Soroca	1972	PSRM	••
25 →		Virgiliu Pâslariuc istoric, profesor	mun. Chișinău	1969	PAS	••
26		Valentina Manic economist	mun. Hîncești, r-nul Hîncești	1956	PAS	•
27		Elena Bodnarenco economist, jurist, administrație publică	mun. Soroca, r-nul Soroca	1965	PCRM	••••••
28		Vasile Șoimaru economist, profesor	mun. Chișinău	1949	–	••
29 →		Marina Tauber sportiv, politolog	mun. Chișinău	1986	PPȘ	••
30 →		Dumitru Alaiba economist, manager	mun. Chișinău	1982	PAS	••
31 →		Alexandr Suhodolski jurist	mun. Comrat, UTA Găgăuzia	1989	PSRM	••
32 →		Radu Marian economist	mun. Chișinău	1990	PAS	••
33 →		Galina Sajin jurnalist	s. Șerpeni, r-nul Anenii Noi	1973	PAS	••
34		Constantin Starîș jurnalist	mun. Chișinău	1971	PCRM	••
35 →		Petru Frunze jurist	s. Puhoi, r-nul Ialoveni	1985	PAS	••
36 →		Oazu Nantoi inginer electrician	mun. Chișinău	1948	PAS	•••
37 →		Eduard Smirnov inginer mecanic, istoric	mun. Chișinău	1939	PSRM	•••
38		Vasile Grădinaru jurist	mun. Chișinău	1982	PAS	•
39		Artur Mija economist	mun. Chișinău	1990	PAS	•
40 →		Corneliu Furculiță agronom, jurist	mun. Chișinău	1969	PSRM	•••
41		Ana Racu jurist	mun. Chișinău	1979	–	•
42		Mihail Druță istoric, militar	mun. Chișinău	1957	–	•
43		Veaceslav Nigai jurist	or. Căușeni, r-nul Căușeni	1964	PCRM	•
44 →		Denis Ulanov jurist	mun. Chișinău	1976	PPȘ	••
45		Marcela Adam filolog, profesor, administrație publică	mun. Chișinău	1974	PAS	•
46		Adrian Belîi medic, manager	mun. Chișinău	1975	–	•
47 →		Irina Lozovan jurist	or. Ocnița, r-nul Ocnița	1983	PSRM	••
48		Mariana Cușnir administrație publică, jurist	mun. Orhei, r-nul Orhei	1981	PAS	•
49		Dumitru Budianschi matematician, economist	mun. Chișinău	1961	–	•
50		Tatiana Cunețchi economist	mun. Chișinău	1964	PSRM	••
51		Alexandr Trubca administrație publică	mun. Chișinău	1988	PAS	•
52		Oleg Canațui inginer tehnolog, administrație publică	or. Leova, r-nul Leova	1976	PAS	•
53 →		Fiodor Gagauz jurist, administrație publică	s. Gaidar, UTA Găgăuzia	1958	PSRM	•••
54		Igor Talmazan jurist	s. Mereni, r-nul Anenii Noi	1981	PAS	•
55		Valeriu Muduc economist, administrație publică	or. Fălești, r-nul Fălești	1959	PCRM	•
56		Marina Morozova profesor, economist, relații internaționale	mun. Chișinău	1981	PAS	•
57		Ersilia Qatrawi asistent social, administrație publică, jurist	s. Ștefănești, r-nul Ștefan Vodă	1983	PAS	•
58 →		Petru Jardan jurist	s. Lozova, r-nul Strășeni	1976	PPȘ	••
59 →		Adela Răileanu jurnalist, relații internaționale	mun. Chișinău	1975	PSRM	••
60		Larisa Novac profesor, manager educațional	s. Gura Camencii, r-nul Florești	1984	PAS	•
61		Sergiu Lazarencu economist	mun. Chișinău	1985	PAS	•
62 →		Alla Darovannaia economist, profesor	mun. Chișinău	1964	PSRM	••
63		Andrian Cheptonar sociolog, manager	mun. Ungheni, r-nul Ungheni	1982	PAS	•
64		Maria Gonța profesor	or. Fălești, r-nul Fălești	1967	PAS	•
65 →		Vasile Bolea jurist	mun. Chișinău	1982	PSRM	•••
66		Boris Marcoci inginer constructor	mun. Bălți	1965	PAS	•
67		Adrian Băluțel economist, relații internaționale	mun. Chișinău	1993	PAS	•
68 →		Vladimir Odnostalco psiholog, administrație publică	s. Ferapontievca, UTA Găgăuzia	1984	PSRM	•••
69		Artemie Cătănoi jurist, administrație publică	or. Căușeni, r-nul Căușeni	1982	PAS	•
70		Ina Coșeru biolog, economist	mun. Chișinău	1975	PAS	•
71		Inga Sibova inginer mecanic, contabil	or. Cimișlia, r-nul Cimișlia	1966	PCRM	•
72		Maria Pancu economist	mun. Chișinău	1960	PAS	•
73		Ion Șpac tehnician constructor	s. Peticeni, r-nul Călărași	1972	PAS	•
74 →		Reghina Apostolova profesor	mun. Chișinău	1951	PPȘ	••
75 →		Petru Burduja economist	mun. Chișinău	1976	PSRM	••
76		Ion Babici electrician, jurist	mun. Soroca, r-nul Soroca	1973	PAS	•
77		Angela Munteanu-Pojoga filolog, jurnalist, administrație publică	mun. Chișinău	1972	PAS	•
78 →		Radu Mudreac medic veterinar, jurist, administrație publică	mun. Chișinău	1973	PSRM	•••
79		Victor Spînu jurnalist	s. Măgdăcești, r-nul Criuleni	1991	PAS	•
80		Marcela Nistor actor	mun. Chișinău	1994	PAS	•
81		Diana Caraman economist	or. Durlești, mun. Chișinău	1990	PCRM	•
82		Rosian Vasiloi militar, profesor	mun. Chișinău	1973	PAS	•
83		Eugeniu Sinchevici student	mun. Chișinău	1999	PAS	•
84 →		Chiril Tatarlî agronom	or. Taraclia, r-nul Taraclia	1952	PSRM	••
85		Iurie Păsat lăcătuș	s. Bălceana, r-nul Hîncești	1972	PAS	•
86		Gheorghe Ichim jurist, tehnician dentar	s. Copăceni, r-nul Sîngerei	1983	PAS	•
87		Elena Beleacova economist	mun. Chișinău	1958	PSRM	•
88		Igor Chiriac jurist, traducător	mun. Chișinău	1979	PAS	•
89 →		Vadim Fotescu jurist	mun. Chișinău	1969	PPȘ	••
90		Iulia Dascălu profesor, agent asigurări	mun. Chișinău	1967	PAS	•
91		Svetlana Căpățină profesor	mun. Orhei, r-nul Orhei	1969	PCRM	•
92		Efimia Bandalac jurist	or. Briceni, r-nul Briceni	1962	PAS	•
93		Liliana Grosu profesor, psiholog	mun. Bălți	1973	PAS	•
94 →		Grigore Novac jurist, politolog	s. Sălcuța, r-nul Căușeni	1983	PSRM	•••
95		Gheorghe Agheorghiesei profesor, economist	s. Șendreni, r-nul Nisporeni	1974	PAS	•
96		Zinaida Popa psiholog	mun. Chișinău	1990	PAS	•
97		Nicolai Rusol politolog	mun. Chișinău	1983	PCRM	•
98		Victoria Cazacu profesor, manager educațional, psiholog	s. Lipnic, r-nul Ocnița	1963	PAS	•
99		Vitalie Jacot inginer, relații internaționale	mun. Chișinău	1970	PAS	•
100 →		Ivanna Koksal filolog, jurnalist	s. Cazaclia, UTA Găgăuzia	1978	PSRM	••
101		Dorian Istratii administrație publică, economist	mun. Chișinău	1982	PAS	•
→	40 de deputați din Parlamentul de legislatura a X-a au fost realeși pentru un nou mandat

Deputați nou-veniți

Nr.		Nume	Domiciliu	Anul	Formațiune	Mandat
102 64		Viorel Barda jurist	mun. Chișinău	1981	PAS	•
103 65		Ana Calinici jurist	or. Ialoveni, r-nul Ialoveni	1993	PAS	•
104 66		Eugenia Cojocari profesor	s. Satul Nou, r-nul Cimișlia	1966	PAS	•
105 67		Boris Popa filolog, jurist, politolog	or. Șoldănești, r-nul Șoldănești	1957	PAS	•
106 68		Ana Oglinda medic	mun. Chișinău	1959	PAS	•
107 69		Dorel Iurcu economist	s. Horodiște, r-nul Rezina	1968	PAS	•
108 70		Vitali Gavrouc muzician, profesor	mun. Chișinău	1986	PAS	•
109 33		Adrian Lebedinschi jurist	mun. Chișinău	1976	PSRM	•••
110 34		Alexandr Nesterovschi jurist, economist	mun. Bălți	1981	PSRM	•••
111 71		Roman Roșca jurist	mun. Bender, UAT din stânga Nistrului	1982	PAS	•
112 35		Adrian Albu jurist, economist	mun. Chișinău	1983	PSRM	•
113 36		Gaik Vartanean politolog	mun. Chișinău	1979	PSRM	••
114 73		Vasile Porțevschi tehnologii informaționale	s. Boldurești, r-nul Nisporeni	1988	PAS	•
115 74		Mihail Leahu profesor	or. Dondușeni, r-nul Dondușeni	1960	PAS	•
116 75		Alina Dandara economist	mun. Chișinău	1993	PAS	•
117 76		Gheorghe Cojoc jurnalist	or. Basarabeasca, r-nul Basarabeasca	1959	PAS	•
118 77		Mariana Lucrețeanu inginer, relații internaționale	or. Vadul lui Vodă, mun. Chișinău	1980	–	•
119 78		Valentina Ghețu agronom	mun. Edineț, r-nul Edineț	1953	PAS	•
120 79		Ion Poia contabil	mun. Ungheni, r-nul Ungheni	1984	PAS	•
121 82		Veronica Briceag contabil	mun. Chișinău	1981	PAS	•
122 38		Said-Muhmat Amaev jurist	mun. Bălți	1960	PCRM	•
123 84		Ana Speianu profesor	s. Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni	1973	PAS	•
124 85		Grigore Grădinaru economist	mun. Chișinău	1978	PAS	•
125 86		Nicolae Plămădeală inginer mecanic	mun. Chișinău	1939	PAS	•

Candidați supleanți

Nr.		Nume	Domiciliu	Anul	Formațiune
87		Oleg Botnaru filolog	s. Fundurii Vechi, r-nul Glodeni	1969	PAS
39		Rita Manole economist	mun. Chișinău	1982	PSRM

Migrația deputaților

1	BCS		Gaik Vartanean 14 decembrie 2022	neafiliați
2	BCS		Alexandr Nesterovschi 15 martie 2023	neafiliați
3	BCS		Irina Lozovan 25 martie 2023	neafiliați
4	BCS		Vasile Bolea 18 mai 2023	neafiliați

5	BCS		Alexandr Suhodolski 18 mai 2023	neafiliați
6	BCS		Veaceslav Nigai 13 octombrie 2023	neafiliați
7	PAS		Victoria Cazacu 10 aprilie 2024	neafiliați

Modificări componență

Anul 2021
	24 august 2021
•		PAS	→›	Zinaida Popa	→›	Consilier în Consiliul municipal Chișinău
	14 septembrie 2021
•	→›	PAS		Viorel Barda
	9 septembrie 2021 La 6 august 2021 a fost învestit Guvernul condus de Natalia Gavrilița, în componența căruia s-au regăsit patru deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Aceștia au renunțat la mandatele de deputat în favoarea funcției de ministru.
•		PAS	→›	Natalia Gavrilița	→›	Prim-ministru al Republicii Moldova Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 129 din 06.08.2021
•		PAS	→›	Dumitru Budianschi	→›	Ministru al finanțelor
•		PAS	→›	Sergiu Litvinenco	→›	Ministru al justiției
•		PAS	→›	Andrei Spînu	→›	Ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale
•		PAS	→›	Rosian Vasiloi	→›	Șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Dispoziția Guvernului nr. 81 din 09.08.2021
	21 septembrie 2021
•	→›	PAS		Ana Calinici
•	→›	PAS		Eugenia Cojocari
•	→›	PAS		Boris Popa
•	→›	PAS		Ana Oglinda
•	→›	PAS		Dorel Iurcu
	7 octombrie 2021
•		PAS	→›	Igor Talmazan	→›	Director al Serviciului Vamal
	19 octombrie 2021
•	→›	PAS		Vitali Gavrouc
	28 octombrie 2021
•		BCS	→›	Igor Dodon	→›	Cerere de demisie din 19 octombrie 2021
	4 noiembrie 2021
•	→›	BCS		Adrian Lebedinschi
Anul 2022
	25 ianuarie 2022
•		BCS	→›	Svetlana Căpățină	→›	Încetarea calității de deputat în Parlament
	15 februarie 2022
•	→›	BCS		Alexandr Nesterovschi
	4 iulie 2022
•		BCS	→›	Elena Bodnarenco	→›	Încetarea calității de deputat în Parlament
	7 iulie 2022
•		PAS	→›	Dorel Iurcu	→›	Primar al comunei Horodiște, r-nul Rezina
	14 iulie 2022
•		BCS	→›	Alla Dolință	→›	Cerere de demisie din 11 iulie 2022
	15 iulie 2022
•	→›	PAS		Roman Roșca
	21 iulie 2022
•	→›	BCS		Adrian Albu
•	→›	BCS		Gaik Vartanean
	29 iulie 2022
•		PAS	→›	Vladimir Bolea	→›	Ministru al agriculturii și industriei alimentare Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 522 din 08.07.2022
	4 august 2022
•	→›	PAS		Vasile Porțevschi
	14 decembrie 2022
•		BCS	→›	Gaik Vartanean	→›	Deputat neafiliat	•
	29 decembrie 2022
•		PAS	→›	Dumitru Alaiba	→›	Ministru al economiei Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 705 din 18.11.2022
•		PAS	→›	Adrian Băluțel	→›	Secretar de stat al Cancelariei de Stat Dispoziția Guvernului nr. 122 din 23.11.2022
Anul 2023
	5 ianuarie 2023
•	→›	PAS		Mihail Leahu
•	→›	PAS		Alina Dandara
	15 martie 2023
•		BCS	→›	Alexandr Nesterovschi	→›	Deputat neafiliat	•
	16 martie 2023
•		PAS	→›	Artur Mija	→›	Secretar general al Guvernului Dispoziția Guvernului nr. 21 din 17.02.2023
	23 martie 2023
•	→›	PAS		Gheorghe Cojoc
	25 martie 2023
•		BCS	→›	Irina Lozovan	→›	Deputat neafiliat	•
	27 aprilie 2023
•		PPȘ	→›	Ilan Șor	→›	Încetarea de drept a calității de deputat în Parlament Hotărârea Parlamentului nr. 92 din 27.04.2023
	18 mai 2023
•		BCS	→›	Vasile Bolea	→›	Deputat neafiliat	•
•		BCS	→›	Alexandr Suhodolski	→›	Deputat neafiliat	•
	22 iunie 2023
•		PPȘ	→›	Marina Tauber	→›	Deputat independent Hotărârea CC nr. 10 din 19.06.2023 privind controlul constituționalității Partidului politic “Șor”	•
•		PPȘ	→›	Reghina Apostolova	→›	Deputat independent	•
•		PPȘ	→›	Vadim Fotescu	→›	Deputat independent	•
•		PPȘ	→›	Petru Jardan	→›	Deputat independent	•
•		PPȘ	→›	Denis Ulanov	→›	Deputat independent	•
	31 iulie 2023
•		PAS	→›	Dan Perciun	→›	Ministru al educației și cercetării Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 1012 din 17.07.2023
	8 august 2023
•	→›	PAS		Mariana Lucrețeanu
	5 octombrie 2023
•		PAS	→›	Ana Calinici	→›	Secretar de stat al Cancelariei de Stat Dispoziția Guvernului nr. 123 din 30.08.2023
	13 octombrie 2023
•		BCS	→›	Veaceslav Nigai	→›	Deputat neafiliat	•
	19 octombrie 2023
•	→›	PAS		Valentina Ghețu
	21 decembrie 2023
•		PAS	→›	Gheorghe Agheorghiesei	→›	Primar al comunei Vărzărești, r-nul Nisporeni
•		BCS	→›	Adrian Lebedinschi	→›	Consilier în Consiliul municipal Chișinău
Anul 2024
	16 ianuarie 2024
•	→›	PAS		Ion Poia
	18 ianuarie 2024
•		PAS	→›	Galina Sajin	→›	Cerere de demisie din 29 decembrie 2023
	30 ianuarie 2024
•	→›	PAS		Veronica Briceag
	15 februarie 2024
•		PAS	→›	Mihai Popșoi	→›	Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 1322 din 29.01.2024
	5 martie 2024
•	→›	BCS		Said-Muhmat Amaev
•	→›	PAS		Ana Speianu
	10 aprilie 2024
•		PAS	→›	Victoria Cazacu	→›	Deputat neafiliat	•
	12 aprilie 2024
•		PAS	→›	Sergiu Lazarencu	→›	Ministru al mediului Decretul președintelui Republicii Moldova nr. 1366 din 14.03.2024
	23 aprilie 2024
•	→›	PAS		Grigore Grădinaru
	31 iulie 2024
•		PAS	→›	Mariana Lucrețeanu	→›	Secretar de stat al Ministerului afacerilor interne Dispoziția Guvernului nr. 108 din 10.07.2024
	5 august 2024
•		PAS	→›	Iurie Păsat	→›	Încetarea calității de deputat în Parlament
	5 septembrie 2024
•	→›	PAS		Nicolae Plămădeală

Componența actuală

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) 62 de deputați / 12 candidați supleanți

1–62

A–Z

Igor Grosu

Liliana Nicolaescu-Onofrei

Doina Gherman

Veronica Roșca

Lilian Carp

Natalia Davidovici

Olesea Stamate

Larisa Voloh

Ion Groza

Virgiliu Pâslariuc

Valentina Manic

Vasile Șoimaru

Radu Marian

Petru Frunze

Oazu Nantoi

Vasile Grădinaru

Ana Racu

Mihail Druță

Marcela Adam

Adrian Belîi

Mariana Cușnir

Alexandr Trubca

Oleg Canațui

Marina Morozova

Ersilia Qatrawi

Larisa Novac

Andrian Cheptonar

Maria Gonța

Boris Marcoci

Artemie Cătănoi

Ina Coșeru

Maria Pancu

Ion Șpac

Ion Babici

Angela Munteanu-Pojoga

Victor Spînu

Marcela Nistor

Eugeniu Sinchevici

Gheorghe Ichim

Igor Chiriac

Iulia Dascălu

Efimia Bandalac

Liliana Grosu

Vitalie Jacot

Dorian Istratii

Viorel Barda

Eugenia Cojocari

Boris Popa

Ana Oglinda

Vitali Gavrouc

Roman Roșca

Vasile Porțevschi

Mihail Leahu

Alina Dandara

Gheorghe Cojoc

Valentina Ghețu

Ion Poia

Veronica Briceag

Ana Speianu

Grigore Grădinaru

Nicolae Plămădeală

1–62

A–Z

Marcela Adam

Ion Babici

Efimia Bandalac

Viorel Barda

Adrian Belîi

Veronica Briceag

Oleg Canațui

Lilian Carp

Artemie Cătănoi

Andrian Cheptonar

Igor Chiriac

Gheorghe Cojoc

Eugenia Cojocari

Ina Coșeru

Mariana Cușnir

Alina Dandara

Iulia Dascălu

Natalia Davidovici

Mihail Druță

Petru Frunze

Vitali Gavrouc

Doina Gherman

Valentina Ghețu

Maria Gonța

Grigore Grădinaru

Vasile Grădinaru

Igor Grosu

Liliana Grosu

Ion Groza

Gheorghe Ichim

Dorian Istratii

Vitalie Jacot

Mihail Leahu

Valentina Manic

Boris Marcoci

Radu Marian

Marina Morozova

Angela Munteanu-Pojoga

Oazu Nantoi

Liliana Nicolaescu-Onofrei

Marcela Nistor

Larisa Novac

Ana Oglinda

Maria Pancu

Virgiliu Pâslariuc

Nicolae Plămădeală

Ion Poia

Boris Popa

Vasile Porțevschi

Ersilia Qatrawi

Ana Racu

Roman Roșca

Veronica Roșca

Eugeniu Sinchevici

Ana Speianu

Victor Spînu

Olesea Stamate

Vasile Șoimaru

Ion Șpac

Alexandr Trubca

Larisa Voloh

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) 26 de deputați / 64 de candidați supleanți

1–26

A–ZPSRMPCRM

Vladimir Voronin

Zinaida Greceanîi

Vlad Batrîncea

Oleg Reidman

Bogdan Țîrdea

Alla Pilipețcaia

Constantin Starîș

Eduard Smirnov

Corneliu Furculiță

Tatiana Cunețchi

Fiodor Gagauz

Valeriu Muduc

Adela Răileanu

Alla Darovannaia

Vladimir Odnostalco

Inga Sibova

Petru Burduja

Radu Mudreac

Diana Caraman

Chiril Tatarlî

Elena Beleacova

Grigore Novac

Nicolai Rusol

Ivanna Koksal

Adrian Albu

Said-Muhmat Amaev

1–26

A–Z

PSRMPCRM

Adrian Albu

Said-Muhmat Amaev

Vlad Batrîncea

Elena Beleacova

Petru Burduja

Diana Caraman

Tatiana Cunețchi

Alla Darovannaia

Corneliu Furculiță

Fiodor Gagauz

Zinaida Greceanîi

Ivanna Koksal

Radu Mudreac

Valeriu Muduc

Grigore Novac

Vladimir Odnostalco

Alla Pilipețcaia

Adela Răileanu

Oleg Reidman

Nicolai Rusol

Inga Sibova

Eduard Smirnov

Constantin Starîș

Chiril Tatarlî

Bogdan Țîrdea

Vladimir Voronin

1–26A–Z

PSRM

PCRM

Zinaida Greceanîi

Vlad Batrîncea

Bogdan Țîrdea

Alla Pilipețcaia

Eduard Smirnov

Corneliu Furculiță

Tatiana Cunețchi

Fiodor Gagauz

Adela Răileanu

Alla Darovannaia

Vladimir Odnostalco

Petru Burduja

Radu Mudreac

Chiril Tatarlî

Elena Beleacova

Grigore Novac

Ivanna Koksal

Adrian Albu

1–26A–ZPSRM

PCRM

Vladimir Voronin

Oleg Reidman

Constantin Starîș

Valeriu Muduc

Inga Sibova

Diana Caraman

Nicolai Rusol

Said-Muhmat Amaev

Deputați neafiliați

12 deputați

Gaik Vartanean

Alexandr Nesterovschi

Irina Lozovan

Vasile Bolea

Alexandr Suhodolski

Marina Tauber

Denis Ulanov

Petru Jardan

Reghina Apostolova

Vadim Fotescu

Veaceslav Nigai

Victoria Cazacu

Declarații

Declarație comună a reprezentanților Parlamentelor României și Republicii Moldova

Adoptată la 18 iunie 2022 în cadrul ședinței comune a Parlamentelor Republicii Moldova și României Parlamentele Republicii Moldova și României au adoptat o declarație comună // parlament.md

Pornind de la comuniunea bazată pe unitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții, valori și aspirații europene,

Luând în considerare faptul că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, securitatea, prosperitatea, libertatea și dezvoltarea economică, socială și culturală a Republicii Moldova,

Luând act de înaintarea oficială de către Republica Moldova a Cererii de aderare la Uniunea Europeană Președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană // presedinte.md (la 4 martie 2022), fapt care confirmă caracterul ferm și ireversibil al cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și încheierea perioadei de “rătăcire geopolitică”, dar și de avizul favorabil al Comisiei Europene COM (2022) 406 final din 17 iunie 2022 Commission Opinion on the Republic of Moldova’s application for membership of the European Union // European Commission privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și de recomandarea adresată Consiliului Uniunii Europene,

Bazându-ne pe Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, reconfirmat prin angajamentele asumate de către Republica Moldova în baza Acordului de Asociere Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană încheiat în anul 2014 cu Uniunea Europeană și statele sale membre,

Salutând importanța suportului financiar nerambursabil oferit de-a lungul timpului atât prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, cat și prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022,

Având ca repere politice pentru relansarea agendei de cooperare bilaterală Declarația comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu (Chișinău, 29 decembrie 2020), care a generat o nouă dinamică a interacțiunii guvernamentale, cu obiective stabilite prin Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova Miniștrii de externe Nicu Popescu și Bogdan Aurescu au semnat Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare Republica Moldova și România // mfa.gov.md (București, 23 noiembrie 2021) și Declarația comună a Guvernelor României și Republicii Moldova Declarație comună a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova privind consolidarea cooperării în domeniul economic și cel investițional // gov.md (Chișinău, 11 februarie 2022),

Evidențiind sprijinul necondiționat oferit de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democrației și parcursul european al Republicii Moldova,

Luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, în apărarea intereselor cetățenilor celor două state și în exercitarea controlului constituțional și democratic,

Având în vedere rolul României în sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova și de factor de stabilitate și dezvoltare regională,

Valorificând rolul important al înfrățirilor și al cooperării descentralizate la nivel de autorități locale, mediu de afaceri, zonă educațională și societate civilă în întărirea relațiilor bilaterale, creșterea nivelului de trai și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova,

Recunoscând efortul accelerat din ultima perioadă al Republicii Moldova de a implementa reforme substanțiale în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept, al bunei guvernări și al eficientizării administrației publice, esențiale pentru întărirea rezilienței, dezvoltarea durabilă, ameliorarea mediului de afaceri, climatului investițional și pentru bunăstarea cetățenilor,

Reprezentanții Parlamentului României și ai Parlamentului Republicii Moldova, reuniți la Chișinău în ședință comună, desfășurată la 18 iunie 2022, adoptă următoarea Declarație comună:

1. Subliniem faptul că perspectiva concretă de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene, inclusiv sub raportul asumării valorilor europene și al creșterii nivelului de trai. Reiterăm sprijinul necondiționat asumat de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democratică și parcursul european al Republicii Moldova.

2. Salutăm dinamica excelentă a dialogului și cooperării bilaterale, la toate nivelurile, între România și Republica Moldova. În mod special, punctăm obiectivul prioritar asumat în comun privind implementarea proiectelor strategice bilaterale, inclusiv interconectările din domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii. Ne exprimăm dorința de a îmbunătăți, în mod concret, conectivitatea între cele două state, și astfel între Republica Moldova și restul Uniunii Europene, fie că vorbim de transportul aerian, feroviar, rutier, fluvial, fie de domeniul comunicațiilor.

3. Exprimăm satisfacția pentru caracterul deschis și constructiv al conlucrării bilaterale, axat pe obținerea unor rezultate concrete și vizibile care să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor celor două state. Unirea eforturilor noastre reprezintă fundamentul solid pentru realizarea obiectivului strategic prioritar de racordare fermă și ireversibilă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin sprijinul României. Un pilon important în acest sens este reprezentat de interconectarea piețelor, iar România se angajează să își sporească sprijinul pentru creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și să își intensifice prezența și investițiile în vederea dezvoltării parteneriatului economic într-un climat de stabilitate și de predictibilitate economică asigurat la standarde europene și la nivelul de ambiție asumat de ambele state.

4. Remarcăm, în acest sens, angajamentul solid al autorităților Republicii Moldova pentru implementarea de reforme în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept și a rezilienței, al bunei guvernări, al libertății economice și antreprenoriale și al eficientizării administrației publice, care reprezintă aspecte esențiale atât pentru dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova, cât și pentru avansarea parcursului său european.

5. România va continua să acorde sprijin robust și constant în cadrul acestor demersuri care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova. România va sprijini accelerarea adoptării standardelor și reglementărilor compatibile cu normele Uniunii Europene, în mod special în domeniul agricol, care pot conduce la creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și la un acces cat mai larg pe piața comună europeană.

6. În spiritul bunei cooperări și al susținerii pentru procesul de integrare europeană, formatul ședințelor comune ale Parlamentelor din ambele state va urmări obiectivul atribuirii unei viziuni strategice activității pe linia legislativelor, inclusiv în cadrul ședințelor Comitetelor comune ale Parlamentelor din România și Republica Moldova. Activitatea pe dimensiunea parlamentară va fi dinamizată inclusiv prin adoptarea unui plan ambițios de acțiuni comune ale Parlamentelor celor două state, menit să susțină agenda de reformare a Republicii Moldova, aspirația comună privind intensificarea cooperării bilaterale, transpunerea legislației europene, transferul de expertiză și avansarea pe calea integrării europene.

7. Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale.

8. Salutăm modul exemplar în care autoritățile Republicii Moldova și ale României, alături de societatea civilă și cetățenii Republicii Moldova și ai României, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina. Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății.

9. Exprimăm hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului.

10. Deciziile luate cu această ocazie de către membrii celor două Parlamente vor aprofunda agenda bilaterală și vor promova prioritățile de cooperare convenite între România și Republica Moldova, cu accent asupra necesității accelerării procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Chișinău, 18 iunie 2022 // parlament.md – arhivat

Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova Florin-Vasile Cițu, președintele Senatului României Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților României

Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la condamnarea Holodomorului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 324 din 24 noiembrie 2022 Hotărârea Parlamentului nr. 324 din 24.11.2022

Având în vedere necesitatea evaluării neideologizate și în deplină corespundere cu valorile general umane a trecutului istoric, cu toate tragediile și ororile îndurate de popoarele din fosta URSS,

Cunoscând, din experiența dramatică a poporului nostru, efectele regimului sovietic totalitar asupra vieții a milioane de oameni nevinovați din fosta URSS, ajunși victime ale unei politici de stat bazate pe teroare și exterminare a unor largi pături sociale,

Înțelegând că nu se poate construi un viitor temeinic fără o cunoaștere și apreciere profundă și depolitizată a trecutului,

Având în vedere faptul că, prin decretul Președintelui Ucrainei din 26 noiembrie 1998, fiecare a patra zi de sâmbătă a lunii noiembrie este declarată Zi a memoriei victimelor foametei și ale represiunilor politice, precum și faptul că Rada Supremă a calificat foametea organizată din 1932–1933 drept act de genocid împotriva poporului ucrainean,

Exprimându-și deplina solidaritate cu poporul ucrainean, care luptă eroic împotriva agresiunii Federației Ruse, ripostând în secolul XXI politicii de genocid al poporului ucrainean și de lichidare a statului Ucraina, apărând, pe această cale, pacea și libertatea continentului european și protejând Republica Moldova de ocupație militară,

Parlamentul Republicii Moldova

CONSIDERĂ că Holodomorul – marea foamete din Ucraina care a culminat cu moartea a milioane de oameni nevinovați în anii 1932–1933 – a fost o metodă de nimicire în masă prin înfometare, practicată de regimul bolșevic în scopul distrugerii țărănimii ca temelie a poporului ucrainean, precum și al anihilării capacității de rezistență și a voinței de libertate și independență statală ale ucrainenilor. Represiunile politice de proporții împotriva țăranilor ucraineni prin provocarea artificială a foametei au reprezentat măsuri de teroare conștientă, realizată de regimul totalitar sovietic atât împotriva țăranilor ca proprietari de pământ și întreprinzători independenți, cât și împotriva temeliilor sociale, a tradițiilor, a culturii și a spiritualității naționale ale ucrainenilor;

APRECIAZĂ că Holodomorul a fost urmarea unor măsuri planificate în intenția deliberată de a-i nimici fizic pe oponenții regimului comunist, devenind un instrument-cheie al politicii de colectivizare forțată și de subjugare în acele timpuri. Drept urmare, circa 22,4 milioane de oameni au fost izolate forțat în zona înfometării totale. Totodată, regimul totalitar sovietic nega fenomenul înfometării masive a populației, respingea toate propunerile de asistență internațională umanitară și ascundea datele statistice dramatice. Însă în primăvara anului 1933 mortalitatea a atins cote catastrofale: în fiecare minut mureau 20 de persoane, în fiecare oră – 1 168 de persoane, în fiecare zi – 28 de mii de ucraineni;

SEMNALEAZĂ că această tragedie în masă s-a extins și a afectat în egală măsură și Transnistria, fosta RASSM fiind parte administrativă a RSS Ucraineană, precum și regiunile de sud ale Rusiei, Caucazul de Nord și Kazahstanul, ceea ce a condus la nimicirea altor milioane de oameni nevinovați. Aceeași politică criminală, în scopul colectivizării forțate și nimicirii celor cu demnitate și spirit de stăpân al pământului propriu și al propriei sorți, a fost aplicată de “eliberatori” și asupra populației Basarabiei în anii 1946–1947, când sute de mii de familii de țărani din fosta RSSM și-au pierdut viața, au fost aduși la canibalism în urma foametei organizate de regimul sovietic;

REMARCĂ că Holodomorul a fost condamnat Worldwide Recognition of the Holodomor as Genocide // holodomormuseum.org.ua de 64 de state membre ale ONU printr-o declarație comună din 7 noiembrie 2003, de statele membre ale OSCE printr-o declarație comună din 30 noiembrie 2007 și de către UNESCO, la 1 noiembrie 2007, printr-o rezoluția privind memoria victimelor foametei din Ucraina din anii 1932–1933 (Holodomor);

DECLARĂ, în spiritul solidarității cu poporul ucrainean și în numele adevărului, că regimul totalitar bolșevic din URSS se face responsabil de actul de genocid premeditat împotriva poporului ucrainean în urma aplicării politicii de Holodomor;

DEPLÂNGE victimele acestei tragedii fără egal în istoria poporului ucrainean și

FACE APEL către toate parlamentele lumii, către instituțiile internaționale să își manifeste solidaritate deplină cu Ucraina și să dea o apreciere justă acțiunilor criminale care s-au întâmplat în anii 1932–1933.

Memoria Holodomorului și atașamentul față de valorile general umane ne obligă azi la solidaritate cu poporul ucrainean pentru curmarea politicii de genocid al poporului ucrainean în secolul XXI și pentru menținerea păcii și libertății pe continentul european.

---

Adoptată cu 54 de voturi (PAS):

1. Marcela Adam
2. Gheorghe Agheorghiesei
3. Ion Babici
4. Efimia Bandalac
5. Viorel Barda
6. Adrian Băluțel
7. Adrian Belîi
8. Ana Calinici
9. Oleg Canațui
10. Lilian Carp
11. Victoria Cazacu
12. Artemie Cătănoi
13. Andrian Cheptonar
14. Eugenia Cojocari

15. Ina Coșeru
16. Mariana Cușnir
17. Natalia Davidovici
18. Mihail Druță
19. Vitali Gavrouc
20. Doina Gherman
21. Maria Gonța
22. Vasile Grădinaru
23. Igor Grosu
24. Liliana Grosu
25. Ion Groza
26. Gheorghe Ichim
27. Dorian Istratii
28. Vitalie Jacot

29. Valentina Manic
30. Radu Marian
31. Artur Mija
32. Marina Morozova
33. Angela Munteanu-Pojoga
34. Oazu Nantoi
35. Liliana Nicolaescu-Onofrei
36. Marcela Nistor
37. Larisa Novac
38. Ana Oglinda
39. Maria Pancu
40. Virgiliu Pâslariuc
41. Iurie Păsat

42. Boris Popa
43. Mihai Popșoi
44. Vasile Porțevschi
45. Ersilia Qatrawi
46. Roman Roșca
47. Veronica Roșca
48. Galina Sajin
49. Eugeniu Sinchevici
50. Victor Spînu
51. Olesea Stamate
52. Vasile Șoimaru
53. Ion Șpac
54. Alexandr Trubca

Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 31 din 2 martie 2023 Hotărârea Parlamentului nr. 31 din 02.03.2023

Pornind de la dispozițiile Constituției Republicii Moldova, conform cărora Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil,

Reconfirmând atașamentul față de principiile și normele general recunoscute ale dreptului internațional,

Subliniind necesitatea și importanța consolidării capacităților de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova ca element indispensabil pentru securitatea regională,

Conștientizând că protejarea securității și a intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv contracararea întregului spectru de amenințări ale “războiului hibrid” și riscuri la adresa securității acesteia, constituie o prioritate absolută și unul dintre pilonii asigurării suveranității și a independenței statului,

Parlamentul Republicii Moldova

CONSTATĂ că Federația Rusă, din februarie 2014, poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, amplificat la 24 februarie 2022 printr-o invazie pe scară largă pe teritoriul Ucrainei;

CONSTATĂ că acest act de agresiune fățișă reprezintă o încălcare flagrantă și gravă a principiilor dreptului internațional și a angajamentelor internaționale asumate de Federația Rusă, prevăzute inclusiv de Carta Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki al CSCE, Carta de la Paris pentru o nouă Europă, Memorandumul de la Budapesta din 1994 și de Actul fondator NATO-Rusia;

CONDAMNĂ brutalitatea războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, manifestată prin: efectuarea de către forțele armate ale Federației Ruse a atacurilor asupra cartierelor rezidențiale și a infrastructurii civile; comiterea de către forțele armate ruse a atrocităților în orașele Bucea, Irpin și în alte localități ucrainene în timpul ocupației ruse; uciderea miilor de civili, inclusiv copii, torturarea, hărțuirea și violența sexuală, răpirea și strămutarea forțată pe teritoriul Federației Ruse a cetățenilor ucraineni. Acestea constituie crime de război și o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar de către militarii ruși și acoliții lor;

RECONFIRMĂ sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, exprimându-și solidaritatea cu poporul Ucrainei și aducând omagiu celor care și-au sacrificat viața în apărarea Ucrainei;

RESPINGE tentativa de anexare ilegală, prin forța militară, a regiunilor ucrainene parțial ocupate Luhansk, Donețk, Zaporijie și Herson la 30 septembrie 2022;

DECLARĂ ca fiind inacceptabile argumentele cinice și false la care recurge Federația Rusă în încercarea de a justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Or, negarea existenței națiunii ucrainene, de rând cu atrocitățile comise de militarii ruși, demonstrează intenția de lichidare a statului și de genocid al poporului ucrainean;

CONDAMNĂ, în termenii cei mai fermi, războiul de agresiune al Federației Rusiei împotriva Ucrainei și solicită Federației Ruse să înceteze imediat toate activitățile militare în Ucraina și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei;

SUSȚINE eforturile comunității statelor democratice de a institui un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, stabilirea răspunderii pentru crime de război și pentru toate încălcările dreptului internațional umanitar comise de Federația Rusă și acoliții săi în Ucraina, începând cu februarie 2014;

CONFIRMĂ disponibilitatea autorităților Republicii Moldova de a acorda și în continuare asistența umanitară posibilă și ajutorul necesar locuitorilor Ucrainei care sunt în căutarea unui refugiu din cauza războiului;

REITEREAZĂ disponibilitatea Republicii Moldova de a continua să faciliteze tranzitul de mărfuri din/spre Ucraina în contextul funcționării “coridoarelor de solidaritate”;

SUSȚINE “Formula Păcii” propusă de Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy și consideră că implementarea acesteia va contribui la reconstrucția Ucrainei și la stabilitate în regiune;

SUBLINIAZĂ că, în concordanță cu Carta ONU și cu principiile dreptului internațional, în relațiile lor internaționale toate statele se bucură de egalitate suverană și trebuie să se abțină de la amenințări sau de la folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat;

LANSEAZĂ apelul la unitate, vigilență și responsabilitate către toți cetățenii Republicii Moldova care doresc pace și libertate pentru Republica Moldova.

---

Adoptată cu 55 de voturi (PAS):

1. Marcela Adam
2. Gheorghe Agheorghiesei
3. Ion Babici
4. Efimia Bandalac
5. Viorel Barda
6. Adrian Belîi
7. Ana Calinici
8. Oleg Canațui
9. Lilian Carp
10. Victoria Cazacu
11. Artemie Cătănoi
12. Andrian Cheptonar
13. Igor Chiriac
14. Eugenia Cojocari

15. Ina Coșeru
16. Mariana Cușnir
17. Alina Dandara
18. Iulia Dascălu
19. Natalia Davidovici
20. Mihail Druță
21. Petru Frunze
22. Vitali Gavrouc
23. Maria Gonța
24. Vasile Grădinaru
25. Igor Grosu
26. Liliana Grosu
27. Ion Groza
28. Gheorghe Ichim

29. Dorian Istratii
30. Vitalie Jacot
31. Mihail Leahu
32. Boris Marcoci
33. Radu Marian
34. Marina Morozova
35. Angela Munteanu-Pojoga
36. Oazu Nantoi
37. Liliana Nicolaescu-Onofrei
38. Marcela Nistor
39. Larisa Novac
40. Ana Oglinda
41. Maria Pancu
42. Virgiliu Pâslariuc

43. Iurie Păsat
44. Dan Perciun
45. Boris Popa
46. Vasile Porțevschi
47. Ersilia Qatrawi
48. Veronica Roșca
49. Galina Sajin
50. Eugeniu Sinchevici
51. Victor Spînu
52. Olesea Stamate
53. Vasile Șoimaru
54. Alexandr Trubca
55. Larisa Voloh

Declarația Parlamentului Republicii Moldova de susținere a poporului Israelului și condamnare a atacurilor teroriste

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 289 din 19 octombrie 2023 Hotărârea Parlamentului nr. 289 din 19.10.2023

Pornind de la dispozițiile Constituției Republicii Moldova, conform cărora Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil,

Reconfirmând atașamentul față de valorile general umane și prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului,

Parlamentul Republicii Moldova

CONSTATĂ că, în ziua de 7 octombrie 2023, gruparea terorista Hamas a întreprins un atac mișelesc și barbar asupra populației civile din Israel și împotriva Statului Israel;

SE ASOCIAZĂ cu toate statele lumii care și-au exprimat solidaritatea cu poporul Israelului;

CONSTATĂ că Statul Israel are dreptul la legitimă apărare și, în primul rând, la apărarea propriilor cetățeni;

CONDAMNĂ cu vehemență brutalitatea acțiunilor barbare comise de călăii grupării teroriste Hamas împotriva populației civile, atacurile masive cu rachete, masacrarea populației civile;

EXPRIMĂ profundul regret pentru faptul că printre persoanele care și-au pierdut viața în urma acestui atac barbar se află și un cetățean al Republicii Moldova;

CONDAMNĂ practicile barbare de luare a ostaticilor și CERE eliberarea lor imediată și necondiționată;

CONDAMNĂ practicile de utilizare a populației civile în calitate de scut viu și de lansare a rachetelor împotriva Israelului din zone rezidențiale;

CONSTATĂ cu indignare că atacul brutal din 7 octombrie 2023 a devenit posibil inclusiv în urma politicilor iresponsabile ale unor state de sponsorizare directă a grupării teroriste Hamas, de livrare și fabricare a armamentului, sfidând interesele vitale ale locuitorilor sectorului Gaza;

CONSTATĂ că populația civilă din sectorul Gaza este ostatica politicilor promovate de gruparea teroristă Hamas, or scopul anunțat de Hamas de nimicire a Statului Israel exclude orice soluție pașnică și sustenabilă a acestui conflict cu rădăcini istorice adânci;

CONSTATĂ că ideologiile xenofobe și antiumane care justifică terorismul constituie amenințarea cea mai gravă pentru interesele poporului palestinian;

CONDAMNĂ cu vehemență manifestările de antisemitism, a căror apariție, după evenimentele din 7 octombrie 2023 în special, demonstrează existența pericolului de revigorare a ideologiilor xenofobe și antiumane;

RECONFIRMĂ sprijinul ferm pentru poporul Israelului și SE SOLIDARIZEAZĂ cu toată lumea civilizată în susținerea Israelului în lupta lui pentru apărarea propriilor cetățeni și a dreptului la existență.

---

Adoptată cu 75 de voturi (PAS, BCS, neafiliați).

Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 66 din 21 martie 2024 Hotărârea Parlamentului nr. 66 din 21.03.2024

Pornind de la dispozițiile Constituției Republicii Moldova, conform cărora Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil,

Reconfirmând Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene din 24 martie 2005,

Conștientizând că Republica Moldova se confruntă cu o serie de crize și amenințări la adresa securității naționale, a căror depășire este vitală pentru viitorul Republicii Moldova,

Subliniind necesitatea colaborării strânse cu țările democratice și cu organizațiile internaționale în scopul consolidării securității naționale, ca element indispensabil pentru securitatea regională,

Conștientizând că Uniunea Europeană a fost creată pentru a pune capăt războaielor pe continentul european, pentru a-l transforma într-o zonă a păcii, a prosperității și a progresului,

Ținând cont de voința cetățenilor Republicii Moldova exprimată în Rezoluția Adunării “Moldova Europeană”, adoptată în Piața Marii Adunări Naționale la 21 mai 2023,

Parlamentul Republicii Moldova

CONSTATĂ că Uniunea Europeană timp de decenii a fost un partener de nădejde al Republicii Moldova, oferind dezinteresat suport logistic și financiar pentru rezolvarea multiplelor probleme interne ale Republicii Moldova;

CONSTATĂ că, datorită suportului generos din partea Uniunii Europene și a statelor membre, Republica Moldova a depășit criza provocată de pandemia COVID, precum și criza energetică din iarna 2022–2023;

CONSTATĂ că, numai datorită efortului cetățenilor Republicii Moldova care au asigurat schimbările democratice din 2020–2021, mobilizării exemplare a întregii societăți pentru acordarea asistenței refugiaților din Ucraina și condamnării ferme a agresiunii militare nemotivate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, Republica Moldova a fost percepută în calitate de stat european, ai cărui cetățeni împărtășesc valorile europene;

CONSTATĂ că numai prin efortul comun a devenit posibilă depunerea, la 3 martie 2022, a cererii de aderare la Uniunea Europeană, urmată de decizia istorică a Consiliului European cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova, adoptată la 14 decembrie 2023;

EXPRIMĂ profunda convingere că implementarea criteriilor de la Copenhaga pentru țările candidate va fi în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, va asigura stabilitatea instituțiilor statului de drept democratic, va asigura respectarea drepturilor omului, precum și respectarea și apărarea drepturilor minorităților;

EXPRIMĂ profunda convingere că numai aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va asigura viitorul ei în calitate de stat suveran, neutru, integru și democratic;

CONSIDERĂ că integrarea europeană va facilita coeziunea civică a societății, va asigura trecerea Republicii Moldova pe traiectoria dezvoltării economice durabile și va spori capacitățile statului de a promova politici sociale eficiente și sustenabile;

RECONFIRMĂ calea ireversibilă de integrare și aderare europeană drept proiect de prioritate națională al Republicii Moldova și FACE APEL către întreaga societate, inclusiv către toate forțele politice, să dea dovadă de unitate și solidaritate pentru consolidarea dialogului politic și social în numele interesului național și al obiectivului strategic – integrarea și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;

EXPRIMĂ solidaritatea cu poporul Ucrainei, care, în condițiile agresiunii barbare a Federației Ruse, merge consecvent și neabătut pe calea integrării europene;

SOLICITĂ Guvernului Republicii Moldova să întreprindă toate măsurile necesare pentru desfășurarea și organizarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, precum și să consolideze instituțiile statului implicate în toate etapele și la toate capitolele de negocieri;

FACE APEL către cetățenii Republicii Moldova.

Uniunea Europeană este un teritoriu al păcii. A fost creată ca un proiect de pace, care a pus capăt războaielor în Europa, iar energiile sale creatoare nu au mai fost îndreptate spre distrugere și agresiune, dar spre prosperitate și dezvoltare pașnică între popoare.

Noi am demonstrat că suntem un popor pașnic, civilizat, european, fapt consemnat prin acordarea de către Uniunea Europeană, la 23 iunie 2022, a statutului de țară-candidat și începerea procesului de negocieri la 14 decembrie 2023.

Noi, cetățenii Republicii Moldova, trebuie să fim uniți ca să oferim un viitor pașnic și european țării noastre!

---

Adoptată cu 54 de voturi (PAS).

• Referințe
• Vezi și
• Link-uri

• Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova
• Lista deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a
• Lista candidaților PAS la alegerile parlamentare din 2021
• Lista candidaților BeCS la alegerile parlamentare din 2021
• Lista candidaților PPȘ la alegerile parlamentare din 2021
• Partidul Acțiune și Solidaritate
• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
• Partidul “Șor”
• Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a (2019–2021)

• Parlamentul Republicii Moldova
• Multimedia // Parlamentul Republicii Moldova
• Detalii despre toți cei 101 deputați din noul Parlament // zdg.md – arhivat