Parlamentul Republicii Moldova de legislatura 2009–2010
Cuprins
- 1 Modificări componență
- 2 Componența finală
- 3 Declarații
Modificări componență
Anul 2009 | |||||||
30 octombrie 2009
|
|||||||
• | PL | → | → | Primar general al municipiului Chișinău | |||
3 noiembrie 2009
|
|||||||
• | → | PL | Valeriu Munteanu | ||||
15 decembrie 2009
|
|||||||
• | PCRM | → | Ludmila Belcencova | → | Deputat neafiliat | • | |
• | PCRM | → | Valentin Guznac | → | Deputat neafiliat | • | |
• | PCRM | → | Victor Stepaniuc | → | Deputat neafiliat | • | |
• | PCRM | → | Vladimir Țurcan | → | Deputat neafiliat | • | |
29 decembrie 2009
|
|||||||
• | PDM | → | → | Viceministru al afacerilor externe și integrării europene Hotărârea Guvernului nr. 712 din 20.11.2009 |
|||
Anul 2010 | |||||||
21 ianuarie 2010
|
|||||||
• | → | PDM | Oleg Sîrbu | ||||
11 februarie 2010
|
|||||||
• | PCRM | → | Svetlana Rusu | → | Deputat neafiliat | • | |
• | AMN | → | Iurie Colesnic | → | Deputat neafiliat | • | |
• | AMN | → | Veaceslav Untilă | → | Deputat neafiliat | • | |
5 martie 2010
La 8 august 2009 a fost semnat Acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană, înființată de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova și Alianța “Moldova Noastră”. Cele patru formațiuni au votat la 25 septembrie 2009 pentru învestirea Guvernului condus de Vlad Filat, în componența căruia s-au regăsit 4 deputați din partea PLDM, 3 deputați din partea PDM și câte un deputat PL și AMN. Aceștia au renunțat la mandatele de deputat în favoarea funcției de ministru. |
|||||||
• | PLDM | → | → | Prim-ministru al Republicii Moldova Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 4 din 25.09.2009 |
|||
• | PLDM | → | → | Ministru al sănătății | |||
• | PLDM | → | → | Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene | |||
• | PDM | → | → | Ministru al muncii, protecției sociale și familiei | |||
• | PDM | → | → | Viceprim-ministru, ministru al economiei | |||
• | PDM | → | → | Ministru al construcțiilor și dezvoltării regionale | |||
• | PL | → | → | Director al Agenției “Apele Moldovei” Hotărârea Guvernului nr. 848 din 18.12.2009 |
|||
• | AMN | → | → | Ministru al educației | |||
16 martie 2010
|
|||||||
• | → | PLDM | Ivan Ionaș | ||||
• | → | PLDM | Ghenadie Ciobanu | ||||
• | → | PLDM | Nicolae Olaru | ||||
• | → | PDM | Oazu Nantoi | ||||
• | → | PDM | Gheorghe Arpentin | ||||
• | → | PDM | Valentina Stratan | ||||
• | → | PL | Ion Apostol | ||||
• | → | AMN | Valentin Chepteni | ||||
19 martie 2010
|
|||||||
• | PL | → | → | Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor | |||
• | PLDM | → | → | Ministru al justiției | |||
31 martie 2010
|
|||||||
• | → | PL | Mihai Cîrlig | ||||
• | → | PLDM | Tudor Deliu | ||||
16 iulie 2010
|
|||||||
• | PL | → | → | Pretor al sectorului Rîșcani al municipiului Chișinău | |||
• | PL | → | → | Director al Direcției sănătate a Consiliului municipal Chișinău | |||
• | PDM | → | → | Ambasador al Republicii Moldova în Republica Franceză Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 364 din 21.06.2010 |
|||
• | PLDM | → | → | Cerere de demisie | |||
17 august 2010
|
|||||||
• | → | PL | Ana Vasilachi | ||||
• | → | PL | Ștefan Urîtu | ||||
• | → | PDM | Vladimir Rotaru | ||||
• | → | PLDM | Grigore Cobzac |
Componența finală
Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM)
Victor Mîndru
Marc Tkaciuk
Eugenia Ostapciuc
Vladimir Eremciuc
Maria Postoico
Ivan Calin
Galina Balmoș
Anatolie Popușoi
Dmitrii Todoroglo
Grigore Petrenco
Iurie Muntean
Veronica Abramciuc
Aliona Babiuc
Vadim Mișin
Alla Mironic
Vasile Iovv
Svetlana Popa
Raisa Spinovschi
Anatolie Zagorodnîi
Anton Miron
Oxana Radu
Zinaida Chistruga
Ghenadie Morcov
Oxana Domenti
Inna Șupac
Iurie Stoicov
Ștefan Grigoriev
Eduard Mușuc
Petru Porcescu
Tatiana Botnariuc
Oleg Babenco
Natalia Vîsotina
Oleg Garizan
Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM)
Mihai Godea
Liliana Palihovici
Iurie Țap
Călin Vieru
Ion Balan
Veaceslav Ioniță
Valeriu Streleț
Ion Butmalai
Ivan Ionaș
Fracțiunea Partidului Liberal (PL)
Gheorghe Brega
Vadim Vacarciuc
Oleg Bodrug
Ana Guțu
Ion Hadârcă
Valeriu Nemerenco
Boris Vieru
Valeriu Munteanu
Ion Apostol
Ana Vasilachi
Ștefan Urîtu
Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova (PDM)
Alexandr Stoianoglo
Valeriu Guma
Anatolie Ghilaș
Gheorghe Arpentin
Valentina Stratan
Vladimir Rotaru
Fracțiunea Partidului “Alianța Moldova Noastră”
Serafim Urechean
Ion Pleșca
Vasile Balan
Veaceslav Platon
Valentin Chepteni
Deputați neafiliați
Valentin Guznac
Svetlana Rusu
“Acțiunea Europeană”
Iurie Colesnic
Veaceslav Untilă
Declarații
Declarația comună a deputaților în primul Parlament și în Parlamentul actual al Republicii Moldova
La 27 august 1991, primul Parlament ales în mod democratic a adoptat Declarația de independență a Republicii Moldova, document care exprimă plenar năzuințele cetățenilor de a trăi într-o țară liberă și prosperă. În acest document istoric, sunt exprimate în mod concentrat conceptele, principiile și valorile pe care trebuia să se bazeze statul nostru în drumul său spre afirmare. Statul de drept, economia de piață și integrarea europeană – iată trei piloni pe care urma să se sprijine dezvoltarea politică, economică și socială a Republicii Moldova.
Evoluția evenimentelor ulterioare a demonstrat însă că nu toate forțele politice împărtășeau aceste principii și valori, că nostalgia și tendința de revanșă din partea forțelor imperiale și cvasicomuniste aveau un sprijin puternic atât în țară, cât și peste hotare. Separatismul din raioanele de est ale Republicii Moldova a pus probleme serioase tânărului nostru stat și a marcat negativ evoluția lui politică și economică pe mulți ani înainte. Totodată, forțele care se împotriveau unor reforme economice profunde au reușit, la anumite etape, să amâne evoluția spre economia de piață și, implicit, să plaseze Republica Moldova printre cele mai sărace țări de pe continent.
După un deceniu de dezvoltare, Republica Moldova și-a edificat totuși instituțiile caracteristice unui stat de drept, a pus bazele unei economii de piață funcționale și s-a afirmat în lume prin prezența sa în cele mai importante foruri internaționale și europene.
Anii 2001–2008 au constituit, pentru istoria noastră modernă, un regres substanțial la toate capitolele. În acest timp, instituțiile statului au fost supuse în totalitate voinței șefului statului, iar economia s-a aflat la cheremul nomenclaturii partidului de guvernământ. În plan politic, a avut loc o degradare vizibilă în domeniul respectării drepturilor omului, au fost limitate drastic drepturile la libera exprimare, libertatea presei, alte realizări democratice. În plan economic, statul s-a impus prin exproprieri de proporții și prin intervenții brutale în favoarea anumitor clanuri afiliate puterii.
Ideologia comunistă, fără a ține cont de transformările democratice din lume și de pe continent, avea tendința pronunțată de a crea un stat totalitar, un stat-partid care să suprime drepturile și libertățile cetățenești. Falsificarea vădită a alegerilor din 5 aprilie 2009 a generat o revoltă de proporții a tinerei generații, care nu mai dorea să trăiască într-o rezervație comunistă. Protestele pașnice ale tinerilor însă au fost deturnate în mod cinic de către provocatori, care, prin amploarea distrugerilor și prin eventualele jertfe, pregăteau instaurarea unei dictaturi fățișe. Arderea textului original al Declarației de independență a constituit un atac la principiile și la valorile care stau la baza acestui document. Lipsa unei atitudini clare din partea guvernării de atunci față de acest sacrilegiu fără precedent a consolidat și mai mult opinia potrivit căreia arderea Declarației de independență ar fi fost un act premeditat și de rea-voință.
Restabilirea, prin efortul și bunăvoința deputaților din primul Parlament ales în mod democratic, a semnăturilor de pe textul Declarației de independență prin aplicarea lor repetată constituie un act de justiție morală și istorică, un răspuns plin de demnitate dat celor care încearcă să întoarcă mersul istoriei. Convocarea actualului Parlament în ședință comună cu membrii primului Legislativ, semnatari ai Declarației de independență, constituie o dovadă clară a faptului că Alianța pentru Integrare Europeană se călăuzește, în activitatea sa, de prevederile conceptuale expuse în acest document istoric.
Parlamentul Republicii Moldova declară că va continua neabătut cursul politic spre edificarea unui autentic stat de drept, a unei economii de piață funcționale, spre integrare în Uniunea Europeană. Aceste deziderate reprezintă obiectivul central în activitatea Alianței de guvernare și opțiunea certă, exprimată clar, a cetățenilor Republicii Moldova.