Partidul Democrat din Moldova

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este un partid politic de centru-stânga din Republica Moldova cu reprezentare în Parlament și Guvern. Fracțiunea parlamentară a democraților este constituită din 11 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. În perioada 1998–1999 și 2009–2015 PDM a participat la înființarea alianțelor politice care au guvernat Republica Moldova, iar în perioada 2016–2019 a fost principalul partid care a coordonat activitatea Coaliției de guvernare în componența căreia s-a aflat și Partidul Popular European din Moldova.

Partidul Democrat din Moldova
Simbolul permanent al Partidului Democrat din Moldova
Denumirea prescurtată PDM
Înregistrat 25 martie 1997
Președinte Pavel Filip
Programul politic 16 iunie 2012
Statut 7 septembrie 2019

} |

Doctrina Social-democrație

}}

Spectrul politic Centru-stânga
Număr de membri (2020) 25 321
Subvenţii de la buget (2018) 7 507 236 lei
Mandate în Parlament
11 din 101

Sediu: MD-2001, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. Tighina 32
tel.: (373-22) 27-82-30
e-mail: [email protected]
site web: www.pdm.md

Pavel Filip, președinte al Partidului Democrat din Moldova
Dumitru Diacov, președinte de onoare al Partidului Democrat din Moldova
Congrese PDM
Conferința de constituire a MpMDP din 8 februarie 1997

alese organele de conducere • Dumitru Diacov ales președinte al noii formațiuni • aprobat Programul și Statutul Mișcării


Congresul I din 17 octombrie 1998

Dumitru Diacov reales președinte • aprobat noul Program și noi modificări în Statut • lansat un apel de consolidare a partidelor centriste


Congresul II din 15 aprilie 2000

Mișcarea “Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” reorganizată în Partidul Democrat din Moldova • adoptate modificări în Statut • votat Programul politic și economic al PDM • Dumitru Diacov reales președinte


Congresul III din 22 noiembrie 2003

aprobată strategia PDM pentru alegerile parlamentare 2005 • adoptat un nou Program politic și Statutul cu noile modificări • lansat un manifest privind integrarea europeană a Republicii Moldova


Congresul IV din 3 iulie 2005

confirmată componența conducerii partidului • Dumitru Diacov reales președinte • aprecierea PDM pentru obținerea calității de membru cu statut de observator al Internaționalei Socialiste


Congresul V din 10 februarie 2008

Partidul Social-Liberal a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova • adoptate modificări în Statut, o nouă strategie de lucru a PDM și un nou Program politic • Dumitru Diacov reales președinte • Oleg Serebrian ales prim-vicepreședinte • vicepreședinți aleși ai PDM: Oazu Nantoi, Valentina Buliga, Igor Klipii, Valentina Stratan și Dumitru Ivanov • Oleg Țulea ales secretar general


Congresul VI extraordinar din 19 iulie 2009

Marian Lupu ales președinte al PDM • Dumitru Diacov ales președinte de onoare • operate modificări în Statutul formațiunii • Valeriu Lazăr desemnat secretar general • vicepreședinți noi aleși ai PDM: Igor Corman și Oleg Țulea


Congresul VII din 16 iunie 2012

Marian Lupu reales președinte • Vlad Plahotniuc ales prim-vicepreședinte • susținută reformarea și modernizarea partidului • adoptat sloganul “PDM privește în viitor” • adoptate modificări în Statut și Doctrina politică a partidului


Congresul VIII din 24 decembrie 2016

Vlad Plahotniuc ales președinte al PDM • Pavel Filip ales prim-vicepreședinte • aprobate noile modificări în Statut


Congresul IX extraordinar din 7 septembrie 2019

Pavel Filip ales președinte al PDM • operate modificări în Statutul partidului • abrogată funcția de prim-vicepreședinte • eliminat Consiliul Executiv • Biroul Permanent redenumit în Biroul Executiv al PDM • aprobată Declarația politică și Rezoluția congresului

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a fost înființat la 8 februarie 1997 sub denumirea de Mișcarea social-politică “Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP). La Congresul II din 15 aprilie 2000 formațiunea și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat din Moldova.

PDM se identifică drept partid de centru-stânga, întemeiat pe doctrina politică social-democrată, și care promovează statul de drept, solidaritatea și echitatea socială, democrația, modernizarea țării, integrarea europeană și cooperarea internațională. Conform celor mai recente date, formațiunea are 25 321 membri.

Președinte al Partidului Democrat este Pavel Filip.

PDM este membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni (Party of European Socialists) și membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste (Socialist International).

Cuprins

Reprezentarea în administrația publică

Parlamentul Republicii Moldova

La alegerile parlamentare din 2019 Partidul Democrat din Moldova a obținut 30 mandate de deputat, dintre care 13 mandate în circumscripția națională și 17 mandate în circumscripțiile uninominale.

  1. Dumitru Diacov – președinte al fracțiunii
  2. Svetlana Rotundu – vicepreședinte
  3. Igor Vremea – secretar
  4. Monica Babuc
  5. Ghenadie Buza
  6. Nicolae Ciubuc
  7. Pavel Filip
  8. Ludmila Guzun
  9. Alexandru Jizdan
  10. Ion Leucă
  11. Radu Rebeja

Deputați care au părăsit fracțiunea PDM

  1. Andrian Candu (19 februarie 2020, GPPM)
  2. Vladimir Cebotari (19 februarie 2020, GPPM)
  3. Eleonora Graur (19 februarie 2020, GPPM)
  4. Corneliu Padnevici (19 februarie 2020, GPPM)
  5. Grigore Repeșciuc (19 februarie 2020, GPPM)
  6. Sergiu Sîrbu (19 februarie 2020, GPPM)
  7. Gheorghe Brașovschi (28 februarie 2020, GPPM)
  8. Ruxanda Glavan (1 mai 2020, GPPM)
  9. Elena Bacalu (8 mai 2020, GPPM)
  10. Oleg Sîrbu (8 mai 2020, GPPM)
  11. Violeta Ivanov (8 mai 2020, PPȘ)
  12. Vladimir Vitiuc (8 mai 2020, PPȘ)
  13. Vasile Bîtca (18 mai 2020, GPPM)
  14. Ghenadie Verdeș (18 mai 2020, GPPM)
  15. Angel Agache (9 iunie 2020, GPPM)
  16. Efrosinia Grețu (17 iunie 2020, GPPM)
  17. Vladimir Andronachi (14 august 2020, neafiliat)
  18. Eugeniu Nichiforciuc (14 august 2020, neafiliat)

Președinții de raioane

  1. Nicolae Gorban, raionul Căușeni
  2. Mihail Olărescu, raionul Cimișlia
  3. Ștefan Paniș, raionul Florești
  4. Ion Cojocari, raionul Glodeni
  5. Iurie Levinschi, raionul Hîncești
  6. Nicolae Prițcan, raionul Leova
  7. Vasile Mărcuță, raionul Nisporeni
  8. Nicolae Mîndru, raionul Șoldănești
  9. Mariana Ombun, raionul Telenești

Organele de conducere

În conformitate cu prevederile statutare ale partidului, organele de conducere ale PDM la nivel național sunt: Congresul, Consiliul Politic Național, președintele, președintele de onoare, vicepreședinții, secretarul general, Biroul Executiv, Comisia Națională de Cenzori și Colegiul de Etică și Arbitraj.

Congresul

Congresul este organul suprem de conducere a Partidului Democrat din Moldova. Acesta se convoacă ordinar o dată la 4 ani sau în situații extraordinare. Congresul adoptă, în particular, modificări și completări în Programul și Statutul partidului, alege conducerea partidului și componența Consiliului Politic Național, Comisiei Naționale de Cenzori și Colegiului de Etică și Arbitraj, adoptă decizii ce determină strategia PDM și direcțiile de activitate ale acestuia.

Ultimul congres al democraților și-a ținut lucrările la 7 septembrie 2019, în cadrul căruia Pavel Filip a fost ales în calitate de președinte al PDM cu votul unanim al delegaților. Congresul a operat modificări în Statutul partidului, a votat lista noului Consiliu Național Politic, Comisiei Naționale de Cenzori și Colegiului de Etică și Arbitraj și a aprobat Declarația politică și Rezoluția congresului.

Consiliul Politic Național

Consiliul Politic Național este organul de conducere al partidului în perioada dintre Congrese, fiind convocat nu mai rar decât de două ori pe an. Reieșind din prevederile statutare, Consiliul este autoritatea care aprobă sau propune cele mai importante decizii ale Partidului Democrat, printre acestea se numără alegerea sau revocarea vicepreședinților, secretarului general, membrilor Consiliului Executiv și Biroului Permanent, aprobă lista candidaților PDM în alegerile parlamentare, aprobă bugetul anual și decide asupra executării acestuia, constituie departamente de specialitate și stabilește domeniile de activitate ale acestora.

Ultima ședință a Consiliului Politic Național s-a desfășurat la 4 martie 2020. Forumul a discutat despre posibilitatea revenirii la guvernare a PDM în contextul inițiativei lansate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova privind înființarea unui parteneriat politic dintre cele două formațiuni.

Președintele

În conformitate cu prevederile statutare, președintele PDM este ales de către Congres pe un termen de 4 ani. El coordonează activitatea generală a partidului, în special reprezintă Partidul Democrat în relațiile cu instituțiile statului, cu formațiunile social-politice din țară și din străinătate, participă la crearea alianțelor sau a blocurilor electorale și postelectorale, prezidează ședințele Consiliului Politic Național, Consiliului Executiv și al Biroului Permanent și coordonează activitatea acestora.

Actualul președinte al Partidului Democrat din Moldova este Pavel Filip. Anterior, calitatea de președinte a fost exercitată succesiv de Dumitru Diacov (19972009), Marian Lupu (20092016) și Vlad Plahotniuc (20162019).

Președintele de onoare

Președintele de onoare este ales de către Congres la propunerea președintelui PDM pe un termen nelimitat din rândul persoanelor cu merite deosebite față de partid. Acesta este membru din oficiu al Consiliului Politic Național, Consiliului Executiv și Biroului Permanent. Funcția onorabilă de conducere a fost reglementată în Statut prin modificările adoptate la Congresul VI extraordinar al PDM din 2009.

Începând cu 19 iulie 2009 și până în prezent funcția de președinte de onoare al Partidului Democrat din Moldova este ocupată de Dumitru Diacov.

Vicepreședinții

Vicepreședinții PDM sunt aleși de Consiliul Politic Național din rândurile membrilor săi, pe un termen de patru ani. Aceștia conduc din oficiu și coordonează activitatea departamentelor de specialitate, prezintă Consiliului Executiv informații privind strategia și tactica partidului în domeniile de activitate încredințate, îndeplinesc sarcinile stabilite de președintele PDM, Consiliul Executiv și Biroul Permanent și reprezintă partidul în relațiile oficiale.

În prezent, Partidul Democrat din Moldova are 12 vicepreședinți, confirmați în funcție la ședința Consiliului Politic Național din 9 septembrie 2020, după cum urmează: Monica Babuc, Valentina Buliga, Ghenadie Buza, Alexandru Cauia, Nicolae Ciubuc, Ludmila Guzun, Vadim Jora, Ion Leucă, Alexandru Pînzari, Svetlana Rotundu, Igor Șarov și Igor Vremea.

Ex-vicepreședinți

Vlad Filat (2000–2005), Vladimir Gurițenco, Valeriu Bulgari, Gheorghe Marin, Dumitru Ivanov (2003–2009), Grigore Sîrbu, Igor Klipii (2008–2011), Oazu Nantoi (2008–2011), Igor Corman (20092015), Oleg Țulea (2009–2016), Valeriu Lazăr (2010–2014), Vlad Plahotniuc (20102012), Pavel Filip (20122016), Marcel Răducan (2012–2017), Octavian Calmîc (2016–2017), Cristina Bălan (20172018), Alexandru Botnari (20172019), Andrian Candu (20122019), Vladimir Cebotari (20172019), Eleonora Graur (20172019), Serghei Iaralov (20172019), Marian Lupu (20172019), Sergiu Sîrbu (20162019), Valentina Stratan (20082019), Ruxanda Glavan (2020), Violeta Ivanov (20172019, 2020), Vladimir Vitiuc (20172019, 2020), Vasile Bîtca (2020), Vladimir Andronachi (2020), Eugeniu Nichiforciuc (2020).

Secretarul general

Secretarul general al Partidului Democrat din Moldova este responsabil, în mod particular, de comunicarea internă cu organizațiile raionale ale partidului, comunicarea cu instituțiile și autoritățile publice centrale sau locale și cu alte partide sau organizații social-politice din țară și străinătate. Totodată, acesta coordonează activitatea de organizare a evenimentelor formațiunii la nivel național și gestionează managementul resurselor umane în cadrul partidului.

Pe parcursul activității PDM, funcția de secretar general a fost ocupată de Eugen Știrbu (2003–2005), Valeriu Coțagă (20062008), Oleg Țulea (20082009), Valeriu Lazăr (2009–2010), Vladimir Ciobanu (2010–2011), Vitalie Vrabie (20112012) și Constantin Botnari (20122019). Din 7 septembrie 2019 această funcție este exercitată de Alexandru Jizdan.

Consiliul Executiv

Consiliul Executiv coordonează activitatea Partidului Democrat între ședințele Consiliului Politic Național și se întrunește nu mai rar decât trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

Potrivit sarcinilor statutare, Consiliul adoptă în special hotărâri privind fondarea alianțelor și blocurilor electorale, coordonează activitățile fracțiunii parlamentare, ale reprezentanților PDM în organele publice centrale și locale, aprobă listele candidaților pentru alegerile locale, coordonează activitatea organizațiilor interne.

Comisia Națională de Cenzori

Comisia Națională de Cenzori este organul central de revizie și control financiar al activității PDM și funcționează în baza regulamentului propriu. Comisia verifică, din proprie inițiativă sau ca urmare a reclamațiilor și sesizărilor primite, modul de formare și utilizare a bugetelor organizațiilor partidului, a bugetului general al Partidului Democrat, precum și modul de utilizare a alocațiilor primite de la bugetul de stat potrivit legislației în vigoare.

Colegiul de Etică și Arbitraj

Colegiul de Etică și Arbitraj este organul de jurisdicție, ales de Congresul PDM pentru un mandat de 4 ani, care funcționează în baza regulamentului propriu. Colegiul examinează în special cererile, reclamațiile și sesizările îndreptate împotriva membrilor Consiliului Politic Național, între organele de conducere de nivel raional, precum și a conflictelor între acestea și cele de nivel național.

Conducerea Partidului Democrat din Moldova

Valentina Buliga
Alexandru Cauia

Organizații interne

În cadrul PDM funcționează 4 organizații interne de profil, care își desfășoară activitatea în baza regulamentelor proprii, acestea sunt: Organizația de Femei, Organizația de Tineret, Asociația Aleșilor Locali și Organizația Națională a Persoanelor în Etate.

Organizația de Femei

Organizația de Femei a Partidului Democrat din Moldova a fost constituită la 5 iunie 2004. Organizația își desfășoară activitatea, în particular, prin promovarea femeilor în structurile de decizie ale PDM, realizarea de analize privind situația copiilor și femeii în societate și îmbunătățirea statutului acestora și implicarea femeilor în inițierea și implementarea proiectelor care să contribui la îmbunătățirea situației femeii în comunitate.

Din momentul constituirii și până în prezent funcția de președinte al Organizației de Femei este exercitată de Valentina Buliga.

Organizația de Tineret – Tineretul Democrat

Organizația de Tineret a Partidului Democrat din Moldova a fost constituită la 15 mai 1998. Organizația își desfășoară activitatea, în special, prin elaborarea ofertelor politice adresate tinerilor, organizarea acțiunilor de formare și perfecționare profesională a tinerilor membri ai PDM în vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului și a asumării unor responsabilități și demnități publice.

Din 14 iunie 2020, funcția de președinte al Organizației de Tineret este exercitată de Vadim Jora.

Asociația Aleșilor Locali

Asociația Aleșilor Locali a Partidului Democrat din Moldova a fost constituită la 10 decembrie 2011. Asociația acționează pentru consolidarea autonomiei locale și descentralizarea administrativă și financiară, pentru modernizarea și dezvoltarea localităților și creșterea calității serviciilor prestate populației. Asociația este formată din membrii PDM care dețin funcții publice eligibile la nivel raional, municipal și local.

Din 10 decembrie 2011, funcția de președinte al Asociației Aleșilor Locali este exercitată de Constantin Cojocaru.

Organizația Națională a Persoanelor în Etate

Organizația Națională a Persoanelor în Etate stimulează participarea oamenilor în etate la viața socio-politică și își asumă responsabilitatea elaborării și propunerii strategiei ca parte a Programului politic al PDM în domeniul protecției sociale a persoanelor în etate. Organizația colaborează cu instituțiile sociale și ONG-urile pentru inițierea unor acțiuni de ajutorare a persoanelor aflate în dificultăți sociale și prezintă propuneri și sugestii pentru îmbunătățirea cadrului legislativ specific.

În prezent, calitatea de președinte al Organizației Naționale a Persoanelor în Etate este exercitată de Nina Țurcan.

Istoricul PDM

Alianțe de guvernare PDM

21 aprilie 1998 – 9 noiembrie 1999
Blocul “Convenția Democrată din Moldova”, Blocul “Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, Partidul Forțelor Democratice



8 august 2009 – 28 noiembrie 2010
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Alianța “Moldova Noastră”



30 decembrie 2010 – 13 februarie 2013
PLDM, PDM, PL



30 mai 2013 – 30 noiembrie 2014
PLDM, PDM, Partidul Liberal Reformator



23 ianuarie 2015 – 23 iulie 2015
PLDM, PDM



23 iulie 2015 – 29 octombrie 2015
PLDM, PDM, PL


Alianța PDM–PL

21 decembrie 2015 – 26 mai 2017
PDM, Platforma Social-Democrată pentru Moldova, PL, Partidul Popular European din Moldova (PPEM, din 29 iulie 2016)


Alianța PDM–PPEM

26 mai 2017 – 8 iunie 2019
PDM, PPEM



16 martie 2020 – 7 noiembrie 2020
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, PDM

Constituirea PDM și participarea la actul guvernării (1997-2008)

Înființarea partidului

La 8 februarie 1997, din inițiativa membrilor blocului "Pro Lucinschi", a avut loc Conferința de constituire a Mișcării social-politice "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă" (MpMDP). Formațiunea politică își propunea drept scop să-l susțină pe noul șef de stat, Petru Lucinschi, ales în funcție la finele anului 1996. Președinte al Mișcării a fost ales Dumitru Diacov, deputat în Parlament, iar ceva mai înainte – vicepreședinte al Legislativului. În urma alegerilor parlamentare din 1998, MpMDP accede în Parlament, iar liderul formațiunii, Dumitru Diacov, este ales în funcția de președinte al Parlamentului.

Partidul a participat la crearea Alianței pentru Democrație și Reforme (ADR) care, în urma unor negocieri dificile, a învestit primul guvern de coaliție în istoria țării, în frunte cu Ion Sturza. Din guvern făceau parte reprezentanți ai tuturor formațiunilor constituante a ADR, aceștia provenind din componența blocurilor electorale "Convenția Democrată din Moldova", "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă" și din Partidul Forțelor Democratice. Totuși, coaliția de guvernare s-a destrămat în noiembrie 1999, după retragerea Frontului Popular Creștin Democrat (FPCD) din componența blocului Convenția Democrată din Moldova, iar guvernul Sturza a fost demis prin votul deputaților Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și FPCD.

De la guvernare în opoziție

La 15 aprilie 2000, Congresul MpMDP decide reorganizarea formațiunii în Partidul Democrat din Moldova iar Dumitru Diacov este ales în calitate de președinte al PDM.

După aceasta, PDM ia un șir de decizii și participă la unele acțiuni care aveau să dezavantajeze formațiunea ulterior. În primul rând, partidul participă la majorarea pragului electoral de la 4% la 6%, dorind astfel să instituie o piedică suplimentară în calea accederii în Parlament a adversarului său politic, PPCD. În al doilea rând, PDM participă la instituirea formei parlamentare de guvernământ la data de 5 iulie 2000. Ca urmare a acestei acțiuni, în noiembrie 2000, în Parlament, este demarată procedura de alegere a noului președinte al țării, care se soldează cu un eșec, urmat de dizolvarea Parlamentului și de declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Către alegerile din 25 februarie 2001, PDM vine cu o imagine destul de compromisă, după o guvernare marcată de promovarea unor reforme sociale dure, după două crize de Guvern și o criză politică apărută ca urmare a incapacității Parlamentului, condus de Dumitru Diacov, de a alege noul președinte al țării. PDM încearcă să scoată în prim-plan echipa ex-premierului Ion Sturza, acesta fiind cap de listă, urmat de foști miniștri în Guvernul său. Dar nici acest truc nu ajută PDM, care acumulează doar 5,02% din sufragii și nu accede în Parlament.

Consolidarea partidului (2001–2005)

După alegerile parlamentare din 2001, PDM participă la acțiunile de consolidare a opoziției extra-parlamentare, fiind unul din fondatorii Forului Democratic din Moldova. În această perioadă la Partidul Democrat aderă un grup de activiști din Partidul Renașterii și Consilierii din Moldova, condus de Nicolae Andronic, un grup din Partidul Forțelor Democratice, condus de Ion Păduraru, și un grup din Partidul "Plai Natal", condus de Ion Mereuță.

PDM revine pe creasta valului politic în mai 2004. Atunci, trei formațiuni democratice – AMN, PDM și PSL – constituie blocul electoral "Moldova Democrată" (BMD), în octombrie 2004 alăturându-se blocului și Partidul Ecologist "Alianța Verde" din Moldova.

În alegerile parlamentare din 2005, BMD obține 34 mandate de deputat, PDM reușind să-și promoveze pe lista blocului 8 deputați. Imediat după accederea în Parlament, formațiunea se detașează de celelalte două componente ale blocului, creează propria fracțiune parlamentară și decide să voteze pentru realegerea liderului comuniștilor, Vladimir Voronin, în funcția de președinte al republicii.

Migrația politică în PDM

După alegerile locale generale din iunie 2007, PDM constituie coaliții democratice de guvernare la nivel de teritorii, reușind să capete acces la pârghiile administrative în circa două treimi din raioane. În pofida rezultatelor bune înregistrate în alegeri, în toamna lui 2007 din PDM se retrage Vlad Filat, membru al Consiliului Executiv Politic și vicepreședinte al partidului. Acesta înființează o nouă formațiune politică de orientare liberală, la care se alătură un grup de consilieri municipali din Chișinău, aleși pe listele PDM, și câțiva membri democrați ai Consiliului raional Nisporeni.

După ce în martie 2007 a aderat la PDM un grup de membri ai Partidului Social Democrat din Moldova, în frunte cu Oazu Nantoi, fondatorul și președintele acestei formațiuni, pe 10 februarie 2008, la Congresul al V-lea al PDM, a fost oficializată fuziunea și cu Partidul Social-Liberal. Scopul anunțat al fuzionării era consolidarea centrului politic, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din anul 2009.

Activitatea PDM în cadrul alianțelor de guvernare (2009–2015)

Alianța pentru Integrare Europeană (AIE)

La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 democrații au obținut rezultate modeste (2,97%), însă la scurt timp, ca urmare a incapacității Parlamentului de a alege noul șef al statului, s-au creat condițiile pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. În acest context, liderul democraților, Dumitru Diacov, reușește să-l convingă pe ex-președintele Legislativului, Marian Lupu, să se alăture PDM, în situația în care acesta mai devreme părăsise PCRM. La Congresul VI al PDM din 19 iulie 2009 noul lider al formațiunii a fost ales Marian Lupu, iar Dumitru Diacov a fost ales președinte de onoare.

Noile schimbări în partid au influențat pozitiv rezultatele obținute la scrutinul din 29 iulie 2009, când PDM reușește să obțină 12.54% din sufragii și 13 mandate în Parlament. La 8 august 2009, patru din cele cinci partide care au depășit pragul electoral la alegerile parlamentare — PLDM, PL, PDM și AMN — au semnat declarația de constituire a Coaliției de guvernare "Alianța pentru Integrare Europeană" (AIE). Potrivit actului de constituire, funcția de prim-ministru i-a revenit Partidului Liberal Democrat din Moldova, funcția de președinte al Parlamentului – Partidului Liberal, funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului – Alianței "Moldova Noastră" iar funcția de Președinte al țării – Partidului Democrat din Moldova.

Candidatul PDM la funcția de Președinte al țării

După constituirea Alianței de guvernare și învestirea noului Guvern, sarcina de bază a partidelor proeuropene a fost alegerea președintelui țării, perioadă marcată de o perpetuă instabilitate politică și multiple neînțelegeri în cadrul AIE. Deoarece majoritatea parlamentară deținea 53 mandate în Parlament, iar pentru alegerea președintelui republicii erau necesare 61 de voturi ale deputaților, alegerea unui președinte implica și participarea PCRM. În pofida faptului că au avut loc două tentative de alegere a candidatului Marian Lupu la funcția de Președinte, PCRM a boicotat de fiecare dată alegerea șefului statului, decizie catalogată ca revanșă pentru "votul de aur" negăsit din aprilie 2009, poziție pe care și-a menținut-o și mai târziu în raport cu membrii alianței.

Ca urmare, s-au creat circumstanțele ce justificau dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Totodată, componentele AIE, inclusiv PDM, au suferit un alt eșec politic – referendumul republican constituțional, organizat la 5 septembrie 2010, nu a fost validat, din cauza prezenței joase a alegătorilor.

Alianța pentru Integrare Europeană II

Alegerilor parlamentare din 2010 au urmat mai multe runde de negocieri privind formarea unei coaliții postelectorale, lucru care s-a înfăptuit abia la 30 decembrie 2010, când PDM, împreună cu PLDM și PL, au semnat Acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) II. Mai târziu, în spațiul public s-a vehiculat despre existența unei "anexe secrete" a acestui acord, unde partidele vizate au partajat funcțiile guvernamentale, ulterior aceasta fiind și principala sursă a neînțelegerilor și animozităților dintre cele trei formațiuni. Potrivit noului acord, Partidului Democrat din Moldova i-a revenit funcția de președinte al forului legislativ, fiind ales în această funcție Marian Lupu, care a exercitat concomitent și funcția de Președinte interimar al republicii.

Pe parcursul anului 2011 disensiunile din cadrul AIE II s-au întețit, faptul cauzând tergiversarea alegerii șefului statului în conformitate cu Acordul de constituire a alianței. Printre evenimentele care au marcat funcționalitatea coaliției de guvernare și au subminat inclusiv parcursul european al țării au fost: anunțarea, în adresarea Premierului Filat către cetățeni, a riscului "mafiotizării" țării ; atacurile de tip "raider" asupra sistemului financiar-bancar etc. Disensiunile dintre componentele AIE II s-au extins și în alegerile pentru funcția de primar general al mun. Chișinău, unde cele trei partide democratice și-au desemnat propriii candidați la funcția de primar general.

Abia la 16 decembrie 2011 a avut loc o nouă tentativă, și de această dată eșuată, de alegere a Președintelui republicii. În definitiv, după ce liderul PDM, Marian Lupu, a anunțat public că nu va mai candida la funcția de Președinte, componentele AIE II au identificat candidatul de compromis la funcția de șef al statului, în persoana președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Timofti. Acesta a fost învestit în funcție la 16 martie 2012, cu votul a 62 de deputați, inclusiv a celor din "grupul socialiștilor".

Modernizarea PDM

După alegerea șefului statului, Partidul Democrat din Moldova a demarat o intensă activitate de modernizare a partidului, în frunte cu prim-vicepreședintele Parlamentului, controversatul om de afaceri, Vlad Plahotniuc, care la Congresul VII al PDM, din 16 iunie 2012, a fost ales prim-vicepreședinte al partidului. El a menționat la congres că PDM va deveni un model de organizare și de conlucrare, cu un management dinamic, în care organizațiile teritoriale au cel mai important cuvânt de spus. Ultima afirmație a prim-vicepreședintelui democraților a fost făcută în contextul înregistrării, la 27 februarie 2012, a unei inițiative legislative de modificare a Codului electoral, prin care se propunea trecerea de la sistemul electoral proporțional la sistemul uninominal.

De asemenea, în această perioadă, democrații și-au consolidat pozițiile în U.T.A. Găgăuzia, după ce Mișcarea obștească "Noua Găgăuzia", în frunte cu primarul mun. Comrat, Nicolai Dudoglo, a aderat la PDM.

Demiterea Guvernului condus de Vlad Filat

La mai puțin de un an de zile de la alegerea lui Nicolae Timofti în funcția de șef al statului, componentele Alianței pentru Integrare Europeană (II) s-au pomenit într-un scandal care de fapt a afișat cât de vulnerabil era sistemul politic și instituțional existent la acel moment. Dosirea incidentului tragic, petrecut în luna decembrie 2012 la o vânătoare în rezervația "Pădurea Domnească", la care au participat câțiva judecători, procurori și funcționari publici, a contribuit ulterior la demiterea mai multor demnitari, dar și la revizuirea unor funcții înalte, prevăzute în Acordul de constituire a AIE II.

La 13 februarie 2013 PLDM a anunțat că se retrage din AIE II. A urmat desființarea funcției de prim-vicepreședinte al Parlamentului, funcție ocupată de Vlad Plahotniuc, pentru care au votat deputații PLDM, PCRM și neafiliații. În același timp, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe șeful Serviciului Fiscal de Stat, instituție subordonată PLDM. În urma acestor acțiuni, la 5 martie 2013 a fost demis Guvernul Filat, cu votul comun al PCRM, PDM, grupul socialiștilor și deputaților neafiliați.

După decizia Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, liberal-democrații și comuniștii au votat pentru demiterea președintelui Parlamentului, Marian Lupu, și au abrogat proiectul de lege al PDM privind modificarea sistemului electoral mixt, care fusese adoptat la 19 aprilie 2013.

Coaliția Pro Europeană

După o perioadă de tensiuni între partidele democratice, PDM, PLDM și grupul liberalilor reformatori, care au părăsit mai devreme PL, au semnat la 30 mai 2013 acordul de constituire a Coaliției Pro Europene. În aceeași zi, reprezentantul PDM, Igor Corman, a fost ales președinte al Parlamentului, iar cel al PLDM, Iurie Leancă, a fost desemnat prim-ministru.

Guvernul Leancă s-a remarcat prin continuarea dialogului cu Uniunea Europeană, fiind parafat și semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (2013-2014) și definitivat procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE (2014). Tot în această perioadă, coaliția de guvernare – compusă din PDM, PLDM și PLR – a reușit să lanseze mesaje și activități comune privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care a culminat cu acțiunea din 3 noiembrie 2013 "Pentru Moldova! Pro Europa!", la care согласно организаторам au participat circa 100 mii de oameni. Însă, paralel cu mesajele de susținere a vectorului integrării europene, în perioada 2013-2014 au avut loc o serie de acțiuni și evenimente controversate, în mod special raidul corporativ asupra BC Moldova Agroindbank, pierderea pachetului de control din partea statului la Banca de Economii și cedarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Alianța Politică pentru Moldova Europeană (APME)

Înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Partidul Democrat din Moldova a lansat mai multe inițiative social-politice. O acțiune controversată a democraților a fost lansarea la sfârșitul lunii martie 2014 a campaniei de caritate "Împreună pentru fiecare", destinată procurării Coșului de Paște pentru oamenii nevoiași. Totodată, PDM a demarat alegeri interne pentru întocmirea listei candidaților democrați la funcția de deputat în Parlament. Prin urmare, activitatea partidului s-a soldat cu rezultate semnificative la alegerile din 30 noiembrie 2014, unde democrații au obținut 15,80% din sufragii sau 19 mandate de deputat.

După alegerile parlamentare, la 23 ianuarie 2015 PDM, împreună cu PLDM, au semnat Acordul de constituire a coaliției minoritare de guvernare – Alianța Politică pentru Moldova Europeană (APME). Acordul respectiv reprezenta un prim pas în vederea deblocării eforturilor de constituire a unei majorități parlamentare după alegerile parlamentare. Cauzele blocajului proveneau din neînțelegerile cu fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal (PL) privind partajarea funcțiilor guvernamentale.

În aceste circumstanțe, PCRM a decis să susțină condiționat coaliția minoritară APME în vederea deblocării constituirii organelor de conducere ale Parlamentului și Guvernului. În acest sens, chiar în ziua constituirii APEM, fracțiunea PCRM a votat alături de componentele acesteia pentru alegerea Președintelui Parlamentului din partea PDM, a unui vicepreședinte din partea PLDM și a altui vicepreședinte din partea PCRM, iar la 18 februarie 2015 cele trei formațiuni au votat pentru numirea în funcția de prim-ministru a tehnocratului Chiril Gaburici. La mai puțin de patru luni de zile de la numirea sa în funcție, Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru, după ce în presă s-au vehiculat informații potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale.

Alianța pentru Integrare Europeană III

După o serie de negocieri între partidele parlamentare de orientare democratică, dar și în contextul rezultatelor alegerilor locale generale din luna iunie 2015, la 23 iulie 2015 a fost semnat acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană III, formată din PLDM, PDM și PL. Anexele 1 și 2 din acordul de constituire a AIE III, includeau și repartizarea principalelor funcții în stat, a cabinetului de miniștri, dar și a agențiilor de stat între cele trei formațiuni politice.

La 30 iulie 2015, cu votul în Parlament a celor trei formațiuni, a fost învestit noul Guvern în frunte cu Valeriu Streleț. Tot în aceeași zi, prim-vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat că renunță la mandatul de deputat în Parlament. Totuși, pe fundalul protestelor de amploare pașnice, demarate de Platforma Civică "Demnitate și Adevăr", la 15 octombrie 2015, în cadrul primei ședințe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputați ai fracțiunilor PDM, PL, PCRM și PSRM. Tot în aceeași zi, Vlad Plahotniuc s-a autosuspendat din funcția de prim-vicepreședinte al PDM și de cea de membru de partid "până la clarificarea anchetei în cazul BEM".

Asumarea guvernării (2015-prezent)

Învestirea Guvernului condus de Pavel Filip

După ce democrații, comuniștii și socialiștii au demis Guvernul Streleț, iar PDM și-a asumat rolul de a forma o majoritate proeuropeană în Parlament, Vlad Plahotniuc a revenit în politică și în funcția de conducere a PDM la 21 decembrie 2015, când a anunțat, printr-o postare pe o rețea de socializare, că va "participa în mod direct la formarea majorității parlamentare, care să asigure o guvernare stabilă", iar Republica Moldova are nevoie de "o terapie de șoc, care să o scoată din criza în care se află, atât economic și social, cât și politic". În dimineața aceleiași zile, 14 deputați comuniști au anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că părăsesc fracțiunea comuniștilor, iar la 24 decembrie 2015, împreună cu fracțiunea PDM (20 deputați), au semnat declarația de constituire a "Platformei Social-Democrate pentru Moldova" (PSDM).

Pentru a forma noul Guvern, PDM l-a desemnat pe Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru, însă nu a fost acceptat de Președintele țării, acesta invocând motivul că cel propus în calitate de candidat nu întrunește criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru. Prin urmare, noul candidat la funcția de premier a fost desemnat vicepreședintele PDM, Pavel Filip, care a și fost învestit în funcție, în seara zilei de 20 ianuarie 2016, în ciuda protestelor populare organizate de opoziție, fără a-și prezenta până la capăt programul de guvernare și cu omiterea etapei de întrebări și răspunsuri, din cauza protestului deputaților PSRM, care au blocat tribuna Parlamentului. Noua componență a Guvernului a fost învestită cu votul a 57 de deputați: 20 deputați din fracțiunea PDM, 13 deputați din PL, 14 deputați ex-comuniști, 8 deputați din PLDM (ulterior excluși din fracțiune) și 2 deputați ce părăsiseră anterior PLDM.

Alegerile prezidențiale din 2016

Concomitent cu evenimentele care au marcat schimbarea Guvernului, partidele din opoziție – PSRM, Partidul "Platforma Demnitate și Adevăr" și Partidul Nostru, au continuat protestele stradale, demarate în anul 2015 împotriva guvernării. Ține de domeniul speculațiilor dacă guvernarea a inspirat sau nu hotărârea Curții Constituționale din 4 martie 2016, care, în mod neașteptat a schimbat modalitatea de alegere a Președintelui Republicii Moldova. După decizia CC, liderii partidelor protestatare au suspendat desfășurarea acțiunilor stradale și s-au antrenat în competiția electorală.

În alegerile prezidențiale din octombrie 2016 s-a înregistrat și candidatul PDM, Marian Lupu, însă cu trei zile înainte de ziua alegerilor acesta s-a retras din cursă și a anunțat că o va susține pe Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, deși, în perioada electorală posturile TV afiliate PDM au reflectat contrariul în buletinele de știri. După alegeri, PDM și-a convocat Congresul VIII, la care Vlad Plahotniuc a fost ales președinte al partidului, după ce Marian Lupu și-a anunțat demisia.

Coaliția de guvernare PDM-PPEM

La 12 aprilie 2016, în Parlament a fost constituit Grupul parlamentar Popular European (GPPE), format din foști membri ai PLDM, care a susținut ulterior toate inițiativele partenerilor din PDM. La 29 iulie același an, Coaliția de guvernare (PDM, PL) a semnat cu Partidul Popular European din Moldova un acord cu privire la Parteneriatul național pentru integrare europeană, care de fapt a oficializat creșterea numerică a membrilor coaliției de guvernare.

Pe parcursul anului 2017, Partidul Democrat a lansat și a promovat o serie de inițiative de rezonanță. În primul rând, la 6 martie 2017, a fost re-lansată inițiativa privind schimbarea sistemului electoral, inițial din sistem proporțional în uninominal, iar ulterior, la propunerea socialiștilor, a fost acceptat sistemul electoral mixt. Împotriva schimbării sistemului electoral s-a pronunțat Partidul Liberal, părăsind chiar coaliția de guvernare în mai 2017. Prin urmare, la 20 iulie 2017, Parlamentul a adoptat modificările în Codul electoral, cu votul a 74 de deputați din partea PDM (în martie 2017 cei 14 deputați ex-comuniști au aderat la PDM), PSRM și GPPE. Aceasta s-a produs, chiar dacă instituțiile europene specializate – Comisia de la Veneția, OSCE/ODIHR, dar în special principalele instituții europene, au recomandat autorităților moldovene să se abțină de la modificarea sistemului electoral.

După ce PL a părăsit coaliția de guvernare, fracțiunile parlamentare PDM și GPPE au lansat și promovat o serie de inițiative legislative, printre care proiectul privind tichetele de masă și proiectul privind reforma Guvernului. După adoptarea, în luna iunie 2017, a reformei Guvernului, PPEM, condus de Iurie Leancă, s-a ales cu o funcție de ministru și una de viceprim-ministru în Guvernul Filip.

În perioada 2017-2018, Partidul Democrat a promovat și o serie de proiecte sociale, printre care: proiectul "Prima Casă", programul național "Drumuri bune pentru Moldova", Ghișeul Unic, Serviciul Unic de Urgență 112, proiectul "Arena Chișinău" etc. Totodată, la 27 iulie 2018, în ciuda presiunilor publice și a criticilor lansate de partidele din opoziția parlamentară, fracțiunea PDM a insistat asupra adoptării legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Pe 21 octombrie 2018, în Piața Marii Adunări Naționale din capitală, PDM a convocat Adunarea Națională "PDM Pentru Moldova", la care, între altele, a prezentat principiile care vor sta la baza programului politic al partidului în următorii ani. Conducerea formațiunii a vorbit despre o "a patra cale" de dezvoltare a țării, cea Pro-Moldova, care urmează să devină doctrină națională și va sta la baza programului politic al PDM pentru următorii ani.

Gestiunea financiară

Sursele de finanţare ale Partidului Democrat din Moldova, veniturile acestuia şi principalele categorii de cheltuieli înregistrate anual conform datelor din rapoartele privind gestiunea financiară a partidului prezentate de către PDM Comisiei Electorale Centrale și Ministerului Justiției.


Anul 2018
Surse de finanţare/ venituri, total 49 281 133 lei
1. Subvenţii de la bugetul de stat 7 507 236
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid 17 588 700
2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice 4 463 323


4. Cotizaţii de membru de partid 19 721 874


Plăţi/ cheltuieli, total 41 771 285 lei
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor 4 147 650
2. Cheltuieli de personal 849 184
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale 32 003 735
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate 1 707 083
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii 641 419
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale 174 049
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar 192 321
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri 1 913 617
12. Alte cheltuieli 142 226
Anul Venituri Cheltuieli Membri
sep 2019 28 815 098 44 323 330 25 321
2018 49 281 133 41 771 285 54 728
2017 59 642 863 52 147 952 49 608
2016 53 817 398 46 321 617 50 286
2015 29 435 660 29 428 666 50 286
2014 45 680 577 45 680 577 ~50 000
2013 4 810 270 4 810 270 ~50 000
2012 3 237 594 3 237 594 ~35 000
2011 16 355 293 16 355 293 ~21 000
2000 ~25 000
1998 ~8 000

Încrederea populației

Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Partidul Democrat din Moldova, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].

18,5 11,9 16,1 6,1 16,6 16,1 31,2 19,2 26,5 23,1 30,2 40,0 25,4 7,4 12,3 11,8 18,1 17,4 31,6[2] 14,8
ian 2019 noi 2018 mai 2018 dec 2017 oct 2016 noi 2015 noi 2014 noi 2013 noi 2012 noi 2011 noi 2010 noi 2009 iul 2009 mar 2009 oct 2008 noi 2007 noi 2006 dec 2005 feb 2005 noi 2004