Pavel Filip

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Pavel Filip este prim-ministrul Republicii Moldova și prim-vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Fost director la societățile pe acțiuni “Bucuria” și “Tutun-CTC”, a fost ales deputat pe listele PDM în două legislaturi parlamentare, a XIX-a și a XX-a. Și-a întrerupt activitatea legislativă în favoarea celei executive. A fost ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor.

Pavel Filip

Pavel Filip

Născut 10 aprilie 1966 (57 de ani)
s. Pănășești, r-nul Strășeni
Funcţie actuală Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (din 9 martie 2019)
Afiliere politică Partidul Democrat din Moldova (din 2010)
Studii Institutul Politehnic din Chișinău[1] (1983–1990)
Institutul Internațional de Management (1991–1996)
Profesie Inginer-mecanic
Stare civilă Căsătorit cu Tatiana Filip. Are doi fii (Iulian și Dumitru).
Distincții Ordinul “Gloria Muncii” (2014)
Funcții publice
2010 prezent
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Prim-ministru al Republicii Moldova
Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor
Afiliere politică
24 iunie 2019 – prezent
Președinte interimar al Partidului Democrat din Moldova (PDM)

24 decembrie 2016 – 29 iunie 2019
Prim-vicepreședinte al PDM

17 noiembrie 2012 – 24 decembrie 2016
Vicepreședinte al PDM

3 aprilie 2011 – prezent
Președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PDM

2010 – prezent
Membru al PDM

Biografie

Studii

În perioada 1983–1990 și-a făcut studiile la Institutul Politehnic din Chișinău unde a obținut calificarea de inginer-mecanic. Își schimbă apoi specializarea și, între 1991 și 1996, obține o licență în Management internațional de la Institutul Internațional de Management din Chișinău.

Activitatea profesională

Inginer de profesie, Pavel Filip și-a început activitatea profesională (1991–2001) în calitate de Șef de secție la “Bucuria” S.A. A avansat în poziția de director general-adjunct pe probleme de producție și tehnologie, apoi de inginer-șef. În perioada 2001–2008 a deținut funcția de director general al “Bucuria” S.A. Între 2008 și 2011 a deținut funcția de director general al “Tutun-CTC” S.A. Concomitent, în perioada 2009–2010, a fost membru al Consiliului Confederației Naționale a Patronatelor din Republica Moldova. În perioada 2011–2016, Pavel Filip a deținut funcția de ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor în Guvernele Filat II, Leancă, Gaburici și Streleț.

Activitatea partinică

Pavel Filip a aderat la PDM în anul 2010, urmare a cărui fapt a fost inclus în lista de candidați a formațiunii pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. În prezent este prim-vicepreședinte al formațiunii, dar și președinte al Organizației Municipale Chișinău a PDM. Înainte de a adera la Partidul Democrat, potrivit declarațiilor liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, din cadrul emisiunii “În Profunzime” (octombrie 2007), Pavel Filip ar fi făcut parte din grupul de inițiativă pentru constituirea PLDM, alături de alte personalități.

Atitudini și inițiative de rezonanță

În perioada aflării în funcția de Prim-ministru, Pavel Filip a avut un șir de inițiative de rezonanță:

  • în 26 ianuarie 2016 – recuperarea “miliardului furat” ca prioritate a Guvernului . Pavel Filip a subliniat: “Facem tot posibilul pentru a încerca să întoarcem acești bani înapoi în țară, în Republica Moldova. Chiar mi-am propus împreună cu colegii atunci când vom purcede pe această cale, să avem poate un panou, unde zilnic să vadă toată lumea că uite astăzi s-a reușit recuperarea acestei sume de bani, mâine s-a reușit de recuperat această sumă de bani… Cel puțin va fi un panou electronic.” Patru luni mai târziu, pe 19 mai 2016, Filip face o rectificare : “acest panou a fost o expresie figurativă. Nu este neapărat să instalăm un panou în centrul orașului. Nu cred că va fi atractiv. Vreau să vă aduc aminte că a fost creat un comitet pentru monitorizarea cazurilor de rezonanță. Cel mai important punct din agenda acestui comitet este investigația fraudei bancare”. În acest context, Premierul Filip a promis că foarte curând pe site-ul Guvernului sau pe cel al Băncii Naționale a Moldovei vor fi plasate informații ample cu privire la recuperarea banilor. Se încearcă reflectarea procesului pe site-ul Ministerului Finanțelor ;
  • la 1 martie 2016 – lansarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Documentul a fost elaborat și adoptat de Guvern și Parlament pentru perioada martie-iulie 2016. Potrivit documentului, criza urma să fie depășită prin canalizarea eforturilor spre două obiective majore: instaurarea bunei guvernări și a statului de drept; dezvoltarea economică și asigurarea unei economii de piață funcționale (a se vedea: Raportul de alternativă privind implementarea prevederilor Foii de parcurs ). Implementarea prevederilor Foii de parcurs a determinat deblocarea finanțării externe din partea partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova;
  • în septembrie 2016 – asumarea răspunderii în fața Parlamentului pentru un pachet de legi, printre care și cele referitoare la reformarea sectorului bancar (Legea nr. 232 din 03.10.2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Legea nr. 233 din 03.10.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, Legea nr. 234 din 03.10.2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, Legea nr. 235 din 03.10.2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015, Legea nr. 236 din 03.10.2016 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 154 din 1 iulie 2016, Legea nr. 237 din 03.10.2016 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 156 din 1 iulie 2016 și Legea nr. 238 din 03.10.2016 privind modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2016 nr.157 din 1 iulie 2016) . Premierul Filip a explicat inițiativa prin intenția de a îndeplini cît mai repede condițiile Fondului Monetar Internațional și pentru a obține noi ajutoare externe. Premierul a recunoscut că unele legi, între care transformarea în datorie publică a banilor înghițiți de băncile devalizate și reducerea cheltuielilor sociale, sunt nepopulare și pot da muniție opoziției în campania pentru alegerile prezidențiale. Astfel, cele aproximativ 14 miliarde de lei, folosiți pentru acoperirea furtului din sistemul bancar sub garanțiile guvernelor Leancă și Gaburici, au fost puse pe seama bugetului public pentru achitare timp de 25 de ani;
  • la 5 iulie 2017 – lansarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017 . Documentul a fost elaborat pentru a sincroniza eforturile în vederea implementării unui șir de angajamente urgente prevăzute de Acordul de Asociere cu UE, dar și a dinamiza anumite reforme în vederea fortificării relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și alți parteneri de dezvoltare. În esență, Foaia de parcurs a avut drept scop primordial consolidarea încrederii partenerilor de dezvoltare și a cetățenilor țării în guvernare prin intermediul promovării unui șir de politici prioritare în două domenii de bază: dezvoltarea bunei guvernări și a statului de drept (cu accent pe reforma administrației publice, justiție și combaterea corupției, drepturile și libertățile fundamentale); dezvoltarea economică și asigurarea unei economii de piață funcționale (cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar, climatul investițional și mediul de afaceri, agricultura și siguranța alimentelor, educația, cultura, știința, programele sociale);
  • la 24 iulie 2018 – combaterea economiei tenebre (așa-numitele salarii în plic) și stimularea mediului de afaceri prin micșorarea unor impozite și taxe. Deși inițiativa a fost lansată de Premier, proiectul de lege a fost semnat de un grup de deputați.

Avere și interese

Potrivit declarației anuale de avere și interese personale, Pavel Filip, în comun cu membrii familiei, deține zece terenuri, două case de locuit și altă avere imobilă, dar și acțiuni în “Bucuria” S.A. Pe parcursul anilor, mai multe nereguli au fost identificate de către societatea civilă în procesul de declarare a averilor de către demnitar. În anul 2014 a fost vizat de un control al Comisiei Naționale de Integritate, cauza fiind ulterior clasată pe motivul lipsei încălcării .

Distincții și mențiuni

În anul 2013 i s-a conferit medalia Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor – pentru contribuție la edificarea societății informaționale. La 23 iulie 2014 președintele țării, Nicolae Timofti, i-a conferit ordinul “Gloria Muncii”[2], în semn de înaltă apreciere a contribuției la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării și ratificării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului țării pe plan internațional.