Maia Sandu

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Maia Sandu este politician din Republica Moldova. A deținut funcția de ministru al educației, având sarcina reformării sectorului de profil. Și-a început activitatea partinică, declarând drept scop – promovarea integrării europene a Republicii Moldova de pe poziții anti-oligarhice. Obținerea rezultatului al doilea la alegerile prezidențiale din 2016 a poziționat-o printre liderii opoziției. Activitatea de opoziție și protestatară a evoluat în participarea la constituirea Mișcării de Rezistență ACUM.

Maia Sandu

Maia Sandu

Născută 24 mai 1972 (51 de ani)
s. Risipeni, r-nul Fălești
Funcţie actuală Președinte al Republicii Moldova (din 24 decembrie 2020)
Studii Academia de Studii Economice a Moldovei (1989–1994)
Academia de Administrare Publică (1995–1998)
Harvard Kennedy School, Statele Unite ale Americii (2009–2010)
Profesie Economist
Stare civilă Necăsătorită
Distincții Ordinul “Gloria Muncii” (2014)
Funcții publice
1994 prezent
Președinte al Republicii Moldova
Prim-ministru al Republicii Moldova
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Ministru al educației
Alte funcții publice
Afiliere politică
15 mai 2016 – 9 decembrie 2020
Președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate

24 iulie 2012 – 30 iulie 2015
A deținut funcția de ministru al educației, fiind promovată de Partidul Liberal Democrat din Moldova

Maia Sandu este președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aleasă la Congresul de constituire din 15 mai 2016 și realeasă în funcție la Congresul II al formațiunii din 10 septembrie 2017.

Și-a început activitatea politică în iulie 2012 odată cu acceptarea propunerii Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) de a deveni ministru al educației pentru reformarea complexă a sectorului de educație, funcție pe care a exercitat-o timp de 3 ani, în perioada 2012–2015. În calitate de ministru, Maia Sandu a realizat adoptarea noului Cod al educației pentru asigurarea funcționării durabile a sistemului educațional.

În iulie 2015 a fost propusă la funcția de prim-ministru de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), însă nu a fost acceptată de toți membrii Alianței de guvernare. În decembrie 2015 a lansat propria platformă politică “În /pas/ cu Maia Sandu”, care a evoluat spre transformarea în Partidul Acțiune și Solidaritate.

O etapă importantă în activitatea partinică și politică a fost legată de constituirea Mișcării de Rezistență ACUM, alături de Partidul politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA), PLDM, precum și un șir de activiști civici. Constituirea Mișcării ACUM a reprezentat o reacție la invalidarea alegerilor noi ale primarului de Chișinău din mai-iunie 2018, câștigate de liderul PPPDA – Andrei Năstase. La 3 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment public, Maia Sandu și alți liderii ai Mișcării ACUM au anunțat despre intenția constituirii unui bloc electoral pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Biografie

Studii

Între 1989–1994 Maia Sandu a făcut studii de licență la Facultatea de management a Academiei de Studii Economice a Moldovei. În 1998 a obținut titlul de master în relații internaționale, după ce timp de trei ani a făcut studii la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. Cel de-al doilea masterat, deja în administrație publică, Maia Sandu l-a obținut la Harvard Kennedy School of Government, SUA, unde a făcut studii între 2009–2010.

Activitatea profesională

Înainte de a intra în politică, Maia Sandu a activat în cadrul Ministerului Economiei (1994–1998 și 2005–2006) în calitate de consultat și ulterior de șef al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. Între 1998 și 2005, a activat în calitate de economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, iar, în perioada 2010–2012 a fost consilier al Directorului Executiv al Băncii Mondiale (Washington DC, SUA).

Activitatea politică

Reforma sistemului educațional

În perioada iulie 2012 – iulie 2015, Maia Sandu a deținut funcția de ministru al educației în trei guverne succesive (Filat II, Leancă și Gaburici). Drept ministru, Maia Sandu a realizat adoptarea noului Cod al educației și a promovat mai multe inițiative pentru reformarea sistemului educațional, printre care:

  • reformarea procesului de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat (introducerea videocamerelor în sălile de examinare, în vederea combaterii fraudelor);
  • introducerea unei noi metodologii de finanțare a instituțiilor de învățământ conform principiului “banii urmează copilul”, care ar fi trebuit să permită școlilor rămase după optimizare să investească în modernizarea infrastructurii;
  • introducerea concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile de învățământ general, în baza criteriilor de competență profesională și managerială, pe un termen de 5 ani;
  • extinderea învățământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, etc.

Deși reformele în educație au generat critici și aprecieri ambigue în societate, acestea fuseseră susținute de partenerii de dezvoltare și inițiate de guvernările precedente prin mai multe documente de politici, printre care cele importante:

  1. Hotărârea Guvernului nr. 239 din 29.02.2008 care prevedea elaborarea și realizarea Strategiei de optimizare a rețelei de școli;
  2. Hotărârea Guvernului nr. 790 din 01.12.2009 pentru aprobarea Programului de stabilizare și relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009–2011, elaborat de Ministerul Economiei. Printre soluțiile de optimizare a finanțelor publice, Programul includea și optimizarea rețelei școlare și eliberarea resurselor pentru îmbunătățirea calității educației prin reorganizarea a circa 130 de instituții de învățământ general;
  3. Programul “Să Regândim Moldova”, lansat la 24 martie 2010 cu suportul financiar al partenerilor de dezvoltare și care a avut la bază, inclusiv, Programul de stabilizare și relansare economică;
  4. Programul de activitate a Guvernului (2011–2014) – Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare.


În pofida promovării și susținerii sale în funcția ministerială de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că nu și-a formalizat niciodată oficial apartenența la partid. Cu toate acestea, a figurat pe poziția a 5-a în lista candidaților PLDM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014.

Înființarea PAS

În contextul crizei guvernamentale din vara anului 2015, PLDM a propus-o pe Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Maia Sandu și-a condiționat acordul de a forma Cabinetul de miniștri solicitând să i se asigure depolitizarea instituțiilor de drept și de reglementare, în special a Procuraturii Generale și a Băncii Naționale a Moldovei. Partidele din Alianța pentru Integrare Europeană III au eșuat să ajungă la un consens asupra acestor condiții și într-un final candidatura Maiei Sandu a fost respinsă de Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal.

Din moment ce la 30 iulie 2015 a fost învestit Guvernul condus de Valeriu Streleț, Maia Sandu nu s-a mai regăsit în noua garnitură guvernamentală. Potrivit Acordului de constituire a AIE III funcția de ministru al educației i-a revenit Partidului Liberal.

În decembrie 2015, Maia Sandu a lansat propria platformă politică, “În /pas/ cu Maia Sandu”, care a evoluat în Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Fiind unul dintre membrii fondatori ai PAS, Maia Sandu a fost aleasă în calitate de președinte al formațiunii la Congresul de constituire din 15 mai 2016.

Alegerile prezidențiale din 2016

Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al forțelor politice proclamate pro-europene și anti-oligarhice la alegerile prezidențiale din octombrie-noiembrie 2016. Aceasta a fost susținută de mai multe partide politice, în mod special de Platforma Demnitate și Adevăr, președintele căreia s-a retras din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu, și de Partidul Liberal Democrat. În primul tur al alegerilor Maia Sandu a reușit să obțină 38,71% din voturi, iar în al doilea tur, aflată în competiție cu candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a acumulat 47,89% din sufragii sau locul doi în preferințele alegătorilor. Rezultatele semnificative înregistrate de Maia Sandu în al doilea tur de scrutin au fost influențate de mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni din Diasporă, aflați în statele din Vest.

Avere și interese

Maia Sandu deține un apartament de 74,5 m2 în mun. Chișinău, cumpărat în 2003, și un automobil Toyota RAV4, fabricat în 2007, achiziționat în 2012 cu 170 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anii 2017 și 2018, prezentate la Comisia Electorală Centrală, Sandu nu a avut vreun loc de muncă în acești ani, iar unicele surse de venit au fost o dobândă de 500 de dolari SUA și 500 RON pe care i-a câștigat în urma susținerii unei conferințe la București. Totodată, lidera PAS declară că deține într-un cont bancar din SUA 38,2 mii de dolari. Spre comparație, în 2013, după revenirea din SUA, Maia Sandu declara că deține aproape 163 mii de dolari.

Distincții și decorații

La 23 iulie 2014, Maia Sandu a fost decorată de președintele țării Nicolae Timofti cu Ordinul “Gloria Muncii”[1], în semn de înaltă apreciere a contribuției la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării și ratificării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului țării pe plan internațional.