Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova
În rezultatul alegerilor parlamentare ordinare din 30 noiembrie 2014, în Parlamentul de legislatura a IX-a (XX-a) au acces 5 partide politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 25 mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldova – 23 mandate, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 21 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 19 mandate și Partidul Liberal – 13 mandate.
| ← 2010 | 2019 → |
|
|
|
|
|
| Data alegerilor | 30 noiembrie 2014 |
| Tipul alegerilor | Alegeri ordinare |
| Numărul concurenților | 24 |
| Prezența la vot | 57,28% |
| Parlamentul ales | Legislatura a IX-a (XX-a) |
Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost cea de-a VIII-a competiție electorală de acest fel după proclamarea independenței Republicii Moldova. La scrutin au participat 24 concurenți electorali, deși inițial fuseseră înregistrați 26. Prezența la vot a fost de 57.28%, depășind pragul de validare a alegerilor de 1/3 din alegătorii incluși în listele electorale. În cadrul alegerilor au fost aleși 101 deputați pentru un termen de patru ani. Scrutinul a avut loc în baza sistemului electoral proporțional absolut, cu o singură circumscripție la nivel național.
Competiția electorală s-a desfășurat într-o conjunctură politică marcată de semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Contextul preelectoral a fost, de asemenea, influențat puternic de anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. Ultimul eveniment a provocat în rândurile cetățenilor frica izbucnirii unui război regional, inclusiv, cu implicarea Republicii Moldova. Factorii menționați au polarizat atât opinia publică, cât și atitudinea partidelor politice. În consecință, principalele formațiuni politice au promovat de-a lungul campaniei electorale mai mult mesajele și ofertele electorale de ordin geopolitic, în detrimentul temelor sociale și economice. Retorica unionistă, mai puțin prezentă în această campanie electorală, de asemenea a fost axată de factorul geopolitic, și anume integrarea în UE prin intermediul unirii cu România. În mod tradițional, partidele de dreapta, centru-dreapta și centriste au pledat în favoarea aprofundării relațiilor cu UE, în timp ce principalele partide de stânga și centru-stânga au militat pentru anularea Acordului de Asociere, aprofundarea relațiilor cu Federația Rusă și aderarea la Uniunea Vamală.
Alegerile parlamentare din 2014 au fost marcate, pentru prima oară, de două situații controversate care au pus la îndoială independența justiției. Este vorba despre anularea înregistrării unui concurent electoral – Partidul “Patria”, cu o zi înainte de alegeri, și menținerea în cursa electorală, în pofida contestațiilor Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a partidului-clonă – Partidului Comunist Reformator din Moldova, care preluase acronimul și simbolica PCRM.
Observatorii naționali au calificat alegerile drept libere și parțial corecte, în timp ce observatorii internaționali s-au referit la scrutin ca fiind unul legitim.
Rezultatele alegerilor și mandatele deputaților aleși au fost validate de Curtea Constituțională pe 9 decembrie 2014. Validarea alegerilor a fost urmată de circa 2 luni de negocieri dintre Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Partidul Liberal (PL) pentru crearea unei noi alianțe de guvernare și care s-au finalizat cu formarea unei coaliții de guvernare minoritare – Alianța Politică pentru Moldova Europeană (APME). Aceasta a fost constituită la 23 ianuarie 2015 de PLDM și PDM. Partidul Liberal a refuzat să facă parte din majoritatea guvernamentală pe motiv că foștii parteneri au respins propunerile formațiunii de reformare a domeniul justiției și combaterea corupției, în contextul anunțării devalizării sistemului bancar, precum și de revizuire a modalității de partajare a funcțiilor ministeriale. În astfel de circumstanțe, coaliția minoritară a fost susținută de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care, alături de PLDM și PDM, a participat la votarea organelor de conducere ale Parlamentului și a Guvernului, condus de Chiril Gaburici.
Cuprins
Contextul alegerilor
Contextul preelectoral al alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 a rezultat din evoluțiile social-politice interne și externe ale ciclului electoral și politic din anii 2010–2014. Coaliția majoritară de guvernare – Alianța pentru Integrare Europeană (AIE II), constituită în urma alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal, a reușit să implementeze un șir de reforme, care au permis semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Totuși, de-a lungul existenței coaliției, relațiile dintre partenerii de coaliție au fost, marcate de tensiuni ce au generat un șir de conflicte și crize politice acute.
Primul conflict major dintre reprezentanții PLDM și PDM a avut loc în februarie-martie 2011, fiind provocat de neînțelegerile dintre premierul, Vlad Filat, și viceprim-ministrul, ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, privind controlul asupra întreprinderilor de stat. A urmat un alt conflict major, în august-noiembrie 2011, când premierul Vlad Filat a anunțat despre atacul raider
asupra sistemului bancar din Republica Moldova. În consecință, fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova, profitând de faptul că deținea cel mai mare număr de deputați din cadrul majorității parlamentare de guvernare, a întreprins un șir de tentative de revizuire a numirilor în funcțiile-cheie din sistemul organelor de drept, în special numirea Procurorului General.
După o perioadă de aproximativ un an de conlucrare între componentele AIE II, conflictele au reizbucnit la începutul anului 2013 în urma incidentului din 23 decembrie 2012 din Rezervația naturală “Pădurea Domnească”, unde la o vânătoare ilegală, cu participarea unor înalți demnitari, printre care Procurorul General, președintele și vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, directorul Agenției Moldsilva și un șir de oameni de afaceri, a fost ucis, din imprudență, unul dintre participanți. Incidentul a fost făcut public abia după 2 săptămâni de către Sergiu Mocanu, liderul Mișcării Antimafie, după ce s-a încercat mușamalizarea cazului de chiar înșiși participanții la vânătoare. Descoperirea ilegalităților comise de elita politică și oamenii legii implicați în acest caz, a demonstrat public controlul politicului asupra instituțiilor statului și a declanșat un scandal în rândul componentelor Alianței. După demiterea Procurorului General, la 13 februarie 2013, premierul Vlad Filat a convocat o conferință de presă, în cadrul căreia a anunțat retragerea Partidului Liberal Democrat din Moldova din acordul privind constituirea Alianței pentru Integrare Europeană, dar rămânerea în coaliția majoritară. Premierul l-a mai acuzat pe liderul informal al PDM, Vlad Plahotniuc, de oligarhizarea și capturarea statului
, cerând renegocierea acordului de guvernare și scoaterea de sub influența politicului a Procuratorii Generale, a Centrului Național Anticorupție și a instanțelor de judecată, aflate sub controlul PDM.
Ieșirea PLDM din acordul coaliției a fost urmată, pe 15 februarie 2013, de percheziții efectuate de ofițerii Centrului Național Anticorupție în birourile Cancelariei de Stat și de scurgeri premeditate de informații – înregistrări audio, care indicau asupra depășirii atribuțiilor legale de către premier, sugerând comiterea posibilelor acte de corupție. Scurgerile de informații au servit drept temei pentru inițierea de către Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. Aceasta a fost votată la 5 martie 2013, inclusiv cu participarea deputaților din partea foștilor parteneri de coaliție, și a dus la demiterea Guvernului Filat. Au urmat un șir de eforturi de refacere a coaliției de guvernare, printre care și tentativa lui Vlad Filat de revenire în funcția de premier, după ce a recunoscut public că l-ar fi atacat nefondat
pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc și după ce fracțiunea PLDM a acceptat să voteze pentru candidatura noului Procuror General, propusă de PDM. Prin hotărârea sa din 22 aprilie 2013 Curtea Constituțională a zădărnicit revenirea lui Vlad Filat în funcția de premier, după ce a stabilit că un Prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură pentru suspiciuni de corupție, manifestând astfel o sfidare a principiilor statului de drept și dând dovadă de lipsă de integritate, a devenit în acest mod incompatibil cu exercitarea unor funcții publice de rang înalt
. Astfel, decretul președintelui, Nicolae Timofti, din 10 aprilie 2013, privind desemnarea lui Vlad Filat drept candidat pentru funcția de prim-ministru, a fost declarat neconstituțional.
Un rol important în evoluția conflictului dintre fostele componente ale coaliției majoritare l-au avut cei 12 deputați ai fracțiunii Partidului Liberal, opt dintre care au sesizat Curtea Constituțională, la 11 aprilie 2013, în vederea verificării constituționalității revenirii în funcția de premier a lui Vlad Filat. Totodată, la 12 aprilie 2013, șapte deputați ai fracțiunii Partidului Liberal, doi miniștri, cinci viceminiștri și mai mulți președinți ai organizațiilor teritoriale ale PL au semnat o declarație prin care au solicitat conducerii formațiunii să susțină candidatura lui Vlad Filat la funcția de premier. Îndemnul a fost motivat prin necesitatea evitării eventualelor consecințe negative pentru formațiune – trecerea Partidului Liberal în opoziție și riscul alegerilor parlamentare anticipate. În consecință, cinci membri ai Partidului Liberal, în frunte cu președintele formațiunii, au decis totuși să treacă în opoziție, iar alți șapte membri ai fracțiunii au decis să participe la negocierile privind formarea noului guvern. Aceștia din urmă au constituit ulterior un grup parlamentar distinct de cel al Partidului Liberal, iar mai târziu au instituit Partidul Liberal Reformator (PLR).
Eforturile de reconstituire a coaliției majoritare au țintit și alte subiecte de interes major pentru partidele participante. Partidului Democrat din Moldova a manifestat interes pentru modificarea sistemului electoral. Ca rezultat, în anul 2013, sistemul electoral a fost modificat de două ori pe parcursul a doar două săptămâni. La 19 aprilie 2013, Parlamentul a votat inițiativa democraților privind trecerea de la sistemul proporțional la sistemul mixt. Fracțiunea PLDM a susținut demersul democraților, ca premisă pentru reconstituirea majorității parlamentare și re-numirea liderului formațiunii, Vlad Filat, în funcția de premier. Însă după hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, care a făcut imposibilă revenirea liderului liberal-democraților în funcția de premier, fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova, a votat, la 3 mai 2013, împreună cu fracțiunea comuniștilor, în favoarea revenirii la sistemul electoral proporțional.
În pofida complicațiilor și tensiunilor menționate, două dintre fostele componente ale AIE II (PLDM, PDM) și majoritatea deputaților liberali s-au văzut totuși nevoiți să reia negocierile privind formarea noului guvern. Motivația a fost evitarea alegerilor parlamentare anticipate și punerea în pericol a parafării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană la summitul de la Vilnius, din noiembrie 2013. În consecință, la 30 mai 2013 a fost votat noul guvern în frunte cu prim-vicepreședintele PLDM, Iurie Leancă, susținut de o majoritate parlamentară reconfigurată – Coaliția Pro Europeană, formată din fracțiunile Partidului Liberal Democrat din Moldova, Partidului Democrat din Moldova și cei 7 deputați liberali, care au constituit ulterior Partidul Liberal Reformator.
Evenimentul de învestire a noului guvern a fost precedat de adoptarea, cu o zi înainte, a hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea concesionării activelor Întreprinderii de Stat “Aeroportul Internațional Chișinău” și a condițiilor concesionării acestora. În timpul aflării lui Iurie Leancă în fruntea guvernului au fost adoptate mai multe decizii ce au fost contestate de oponenții săi politici. Printre acestea s-a numărat decizia de micșorare a pachetului de acțiuni ale statului, până la 22,75%, la “Banca de Economii”, și angajarea răspunderii Guvernului, în iulie și septembrie 2014, pentru două pachete de legi, inclusiv în sistemul financiar-bancar. Ultimele au creat premise legale pentru creditarea, în regim de urgență, de către Banca Națională a Moldovei, cu garanția Guvernului, a două bănci comerciale (Banca Socială și Unibank) ajunse în pragul falimentului.
În contextul menționat, componentele coaliției majoritare au intrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 cu o imagine afectată de șirul de scandaluri, conflicte intestine și dezvăluiri reciproce. În consecință, rezultatele alegerilor au arătat că Partidul Liberal Democrat din Moldova a pierdut aproximativ 1/3 din suportul cetățenilor. Partidul Liberal și-a menținut practic gradul de susținere, datorită trecerii în opoziție în anul 2013. În schimb, Partidul Liberal Reformator, care s-a desprins din Partidul Liberal, nu a putut trece pragul electoral, deși a făcut parte din coaliția majoritară timp de un an și jumătate înainte de alegeri. În acest context, este de menționat că PLR a participat la alegeri cu lozinca – “Pentru Moldova fără oligarhi”, acuzând că în campania electorală PLDM și PDM lucrează mână în mână pentru a destructura partidul. Singura formațiune din coaliția majoritară care și-a îmbunătățit scorul față de alegerile precedente a fost Partidul Democrat din Moldova, cu o creștere de aproximativ 3%.
Cadrul juridic
Constituția Republicii Moldova prevede că Parlamentul este compus din 101 deputați, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Alegerile parlamentare sunt reglementate de Codul electoral adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu ultimele modificări din 16 aprilie 2014, referitoare la măsurile necesare pentru implementarea Registrului de stat al alegătorilor către următoarele alegeri și asigurarea informării funcționarilor electorali, a alegătorilor și a altor actori electorali privind noile prevederi ale legislației electorale. Cadrul legal pentru alegeri mai cuprinde un șir de legi aferente, prevederile cărora și mecanismele de aplicare sunt dezvoltate în hotărâri și regulamente emise de Comisia Electorală Centrală. Alegerile parlamentare din 2014 s-au desfășurat în baza sistemului electoral proporțional absolut: o țară – o singură circumscripție electorală, în care concurează formațiunile politice, în baza listelor închise de candidați, și candidații independenți.
Alegerile au avut loc, conform normei constituționale, în termen de trei luni din ziua expirării mandatului Parlamentului, care începe în ziua alegerilor și expiră în aceiași zi, peste patru ani. Data alegerilor a fost stabilită prin Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 28 mai 2014 și a respectat termenul conform căruia anunțarea alegerilor trebuie făcută cel târziu cu două luni de zile înainte de ziua preconizată pentru desfășurarea acestora.
Înainte de scrutinul parlamentar din 2014 forul legislativ a adoptat un șir de modificări esențiale la Codul electoral, care au fost aplicate în campania electorală din acel an. Ele se referă la excluderea posibilității votării în baza pașaportului de tip ex-sovietic și votarea doar în baza buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, creșterea pragurilor de trecere în Parlament pentru partide și blocuri electorale, implementarea Registrului Centralizat de Stat al Alegătorilor.
Potrivit rapoartelor misiunii de observare a alegerilor din partea OSCE, în 2014, cadrul juridic al Republicii Moldova oferea o bază adecvată pentru desfășurarea alegerilor democratice, deși s-a constatat că un șir de recomandări cheie din partea OSCE/BIDDO și Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) au rămas nesoluționate. Printre acestea s-au numărat revizuirea reglementărilor de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, includerea cotelor de gen pentru listele de partid, și prelungirea perioadei de votare în străinătate.
Campania electorală
Perioada electorală a început la data de 15 septembrie 2014, ziua în care a intrat în vigoare Hotărârea Parlamentului privind stabilirea datei pentru alegerile parlamentare. Fiecare concurent electoral și-a început campania electorală după înregistrarea oficială de către Comisia Electorală Centrală, agitația electorală fiind permisă numai după înregistrarea în calitate de concurent electoral.
Concurenți electorali
La 16 septembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a dat publicității lista partidelor și altor organizații social-politice – 41 de formațiuni, înregistrate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova până la stabilirea datei alegerilor, care, potrivit legislației și statutelor, au avut dreptul să se înroleze în competiția electorală.
Către sfârșitul termenului de înregistrare a concurenților electorali, cu 30 de zile înainte de scrutin, s-au înregistrat 26 concurenți electorali, inclusiv 21 partide politice, 1 bloc electoral și 4 candidați independenți. Mai târziu însă, un partid politic s-a retras din competiția electorală, iar unui alt partid politic i-a fost anulată înregistrarea în alegeri pentru abateri de la normele legale.
Ordinea înscrierii concurenților în buletinul de vot corespunde cu ordinea înregistrării concurenților electorali de către Comisia Electorală Centrală. În cazul înregistrării mai multor concurenți în aceeași zi, pentru aceștia ordinea înscrierii în buletinul de vot se stabilește prin tragere la sorți. În prima zi de înregistrare a concurenților electorali 15 formațiuni au depus actele necesare pentru înregistrare – mai mult de jumătate din concurenții înregistrați în alegeri. Această grabă și-a avut sensul în vederea ocupării unui loc mai de frunte în buletinul de vot. Procedura respectivă i-a jucat festa Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care s-a situat doar pe poziția a 13-a în buletinul de vot, fiind dezavantajat prin ocuparea poziției a 6-a de către Partidului Comunist Reformator din Moldova, cu același acronim, dar necunoscut alegătorilor. Ulterior s-a confirmat că denumirea, acronimul și simbolica similară, au provocat confuzii, de pe urma cărora aproximativ 5% din votanții comuniști au votat “clona”, și nu formațiunea autentică.
Ordinea în buletinul de vot
| # | Simbol | Concurentul electoral | Cap de listă | Candidați | Sloganul electoral |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 
|
Partidul Democrat din Moldova | Marian Lupu | 98 | Creștem Moldova! |
| 2 | 
|
Partidul Popular Creștin Democrat | Iurie Roșca | 85 | Planul Roșca |
| 3 | 
|
Partidul Forța Poporului | Nicolae Chirtoacă | 103 | Venim să facem ordine și dreptate în Moldova! |
| 4 | 
|
Partidul Liberal Democrat din Moldova | Vlad Filat | 101 | Înainte, spre un viitor european! |
| 5 | 
|
Partidul Liberal Reformator | Ion Hadârcă | 100 | Pentru Moldova, fără oligarhi |
| 6 | 
|
Partidul Comunist Reformator din Moldova | Ruslan Popa | 61 | Împotriva tuturor care au fost la guvernare! |
| 7 | 
|
Mișcarea Populară Antimafie | Sergiu Mocanu | 102 | Nicio obligațiune în afara interesului public! |
| 8 | 
|
Partidul Național Liberal | Vitalia Pavlicenco | 103 | În Europa – prin România! |
| 9 | 
|
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | Zinaida Greceanîi | 103 | Moldova are nevoie de Altceva! |
| 10 | 
|
Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”
|
Victor Șelin | 100 | Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală |
| 11 | 
|
Partidul “Democrația Acasă” | Vasile Costiuc | 88 | Facem ordine acasă! |
| 12 | 
|
Partidul Popular din Republica Moldova | Alexandru Oleinic | 103 | Hai Moldova! Fără hoți și sărăcie! |
| 13 |
|
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | Vladimir Voronin | 103 | Doar PCRM! Doar Voronin! |
| 14 | 
|
Partidul Liberal | Mihai Ghimpu | 103 | Cu PL în familia NATO și UE! |
| 15 | 
|
Partidul “Renaștere” | Vasile Tarlev | 102 | Să renaștem Moldova împreună! |
|
înregistrarea a fost anulată, în buletinele de vot s-a aplicat ștampila “Retras” |
Renato Usatîi | 103 | Moldova fără corupție! | |
| 17 | 
|
Partidul Acțiunea Democratică | Mihai Godea | 86 | Moldova pentru oameni |
| 18 | 
|
Partidul Verde Ecologist | Anatolie Prohnițchi | 80 | Un om curat, într-o țară curată! |
|
s-a retras din competiția electorală la 21 noiembrie 2014, nu a figurat în buletinele de vot |
Valerii Klimenco | 57 | Pentru Moldova în componența Rusiei! | |
| 19 | 
|
Oleg Cernei candidat independent |
Aproape de oameni, de nevoile lor | ||
| 20 | 
|
Oleg Brega candidat independent |
Vin să schimb politica | ||
| 21 | 
|
Partidul “Patrioții Moldovei” | Mihail Garbuz | 51 | Din popor – pentru popor! |
| 22 | 
|
Valeriu Pleșca candidat independent |
Pentru lege și ordine! | ||
| 23 | 
|
Anatolie Doga candidat independent |
|||
| 24 | 
|
Uniunea Centristă din Moldova | Dan Petrache | 53 | Votează altfel, schimbă clasa politică! |
| 25 | 
|
Partidul “Pentru Neam și Țară” | Nicolae Uțica | 53 | Deșteaptă-te Moldova! |
Retragerea Mișcării “Ravnopravie”
La 21 noiembrie 2014, Mișcarea social-politică “Ravnopravie”, condusă de Valerii Klimenco, și-a anunțat retragerea din campania electorală, motivând-o prin faptul că partidul are șanse reduse de a trece pragul electoral din cauza ratingului scăzut. Acesta și-a anunțat sprijinul pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
Excluderea Partidului “Patria”
Renato Usatîi, care, conform sondajelor din 2014, se plasa pe a patra poziție la capitolul încredere a populației, nu a reușit de-a lungul anului să înregistreze la Ministerul Justiției propriul partid. În astfel de circumstanțe a decis să candideze din partea Partidului “Patria”, înregistrat pe 12 septembrie 2014, chiar în ajunul începerii, pe 15 septembrie, a perioadei electorale. Pe 26 noiembrie, CEC a solicitat Curții de Apel să anuleze înregistrarea Partidului “Patria” în calitate de concurent electoral, invocând informațiile Inspectoratului General al Poliției, conform cărora partidul ar fi încălcat prevederile legale la finanțarea campaniei. Curtea de Apel a dispus anularea înregistrării partidului și, ulterior, Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârea, printr-o decizie emisă cu o zi înainte de alegeri.
Clonarea simbolicii electorale a PCRM
|
|
| Simbolul electoral al Partidului Comunist Reformator din Moldova | Simbolul electoral al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova |
Partidului Comunist Reformator din Moldova, înființat în 2014, a participat la alegerile parlamentare, utilizând simbolica electorală și o denumire foarte asemănătoare cu cea a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care potrivit așteptărilor tradiționale, confirmate de sondajele de opinie, se plasa în topul preferințelor alegătorilor. Deși PCRM a contestat hotărârea CEC de înregistrare a Partidului Comunist Reformator (PCR) în calitate de concurent electoral, obținând câștig de cauză la Curtea de Apel Chișinău și, ulterior, la Curtea Supremă de Justiție, decizia finală a fost luată mult prea târziu pentru a fi posibilă excluderea PCR din cursa electorală. Procesul a fost tergiversat de Ministerul Justiției, care a contestat decizia Curții de Apel Chișinău de suspendare a înregistrării PCR în calitate de partid.
Fluxul mijloacelor bănești
Pentru alegerile din 30 noiembrie 2014 CEC a majorat plafonul mijloacelor financiare ce puteau fi cheltuite de partide și blocuri electorale în campania electorală. Acesta a fost setat la 55 milioane lei, sau de circa 2,5 ori mai mult decât era permis în alegerile din 2010. Candidații independenți au avut dreptul să cheltuiască în campanie maximum 2 milioane lei, sumă similară plafonului stabilit în alegerile precedente.
În total, concurenții electorali au cheltuit în campanie suma de 116 340 796 lei, 91% dintre care au fost utilizați pentru reclamă. Observatorii Asociației Promo-LEX au estimat că, cel puțin 14 916 866 lei nu au fost reflectați în rapoartele financiare ale concurenților.
În tabel sunt prezentate date despre veniturile și cheltuielile de campanie, în lei, raportate la Comisia Electorală Centrală de concurenții electorali. În ultima coloană este indicat costul estimativ al unui vot pentru fiecare candidat obținut în ziua alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.
| # | Concurent electoral | Venituri | Cheltuieli | 1 vot | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Partidul Democrat din Moldova | 35 020 956 | 35 020 926 | 138,70 | |
| 2 | Partidul Popular Creștin Democrat | 35 600 | 35 338 | 3,00 | |
| 3 | Partidul Forța Poporului | 186 069 | 185 767 | 15,93 | |
| 4 | Partidul Liberal Democrat din Moldova | 36 985 700 | 36 985 046 | 114,79 | |
| 5 | Partidul Liberal Reformator | 4 632 660 | 4 632 580 | 185,63 | |
| 6 | Partidul Comunist Reformator din Moldova | 36 430 | 36 380 | 0,46 | |
| 7 | Mișcarea Populară Antimafie | 209 040 | 208 995 | 7,51 | |
| 8 | Partidul Național Liberal | 17 135 | 17 135 | 2,50 | |
| 9 | Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 13 249 999 | 13 249 973 | 40,41 | |
| 10 | Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” | 293 520 | 293 520 | 5,33 | |
| 11 | Partidul “Democrația Acasă” | 0 | 0 | 0,00 | |
| 12 | Partidul Popular din Republica Moldova | 1 169 286 | 1 169 219 | 96,55 | |
| 13 | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 3 773 158 | 3 498 586 | 12,52 | |
| 14 | Partidul Liberal | 3 035 690 | 3 035 115 | 19,64 | |
| 15 | Partidul “Renaștere” | 249 400 | 249 301 | 59,96 | |
| 16 | Partidul Acțiunea Democratică | 22 000 | 21 768 | 8,49 | |
| 17 | Partidul Verde Ecologist | 10 700 | 10 175 | 7,48 | |
| 18 | Oleg Cernei | 183 200 | 183 134 | 65,85 | |
| 19 | Oleg Brega | – | – | 0,00 | |
| 20 | Partidul “Patrioții Moldovei” | 0 | 0 | 0,00 | |
| 21 | Valeriu Pleșca | 179 342 | 179 342 | 180,97 | |
| 22 | Anatolie Doga | 36 100 | 36 079 | 45,44 | |
| 23 | Uniunea Centristă din Moldova | 317 747 | 317 732 | 501,95 | |
| 24 | Partidul “Pentru Neam și Țară” | 4 191 423 | 4 190 973 | 2 469,64 | |
| 12 897 000 | 12 783 713 | – |
Sondaje de opinie
Rezultatele alegerilor au confirmat reflectarea corectă în sondajele de opinie a suportului alegătorilor pentru principalele forțe politice. Sondajele permit să fie estimat efectul excluderii din alegeri a Partidului “Patria”, participării la alegeri a “clonei” PCRM, altor factori cu impact.
Mediile ratingurilor partidelor în perioada electorală, calculate în baza rezultatelor din sondaje, coincide, în limitele erorii, cu rezultatele finale ale alegerilor. Sondajele au arătat că pe segmentul de stânga al spectrului politic, ratingul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova era mai mic decât cel al Partidului “Patria”. Astfel, principalii beneficiari ai excluderii Partidului “Patria” au fost socialiștii. De asemenea, sondajele au reflectat cum PSRM, care în aprilie 2014 înregistra un rating de ~2%, și-a crescut ratingul o dată cu manifestarea deschisă a suportului Federației Ruse față de socialiști, în detrimentul Partidului Comuniștilor. La fel, sondajele arată că cele 5% de voturi, acumulate de Partidul Comunist Reformator din Moldova, au fost atrase de la susținătorii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.
| Data | Perioada | Respondenți | Instituția | PCRM | PLDM | PDM | PL | PP | PSRM | Indeciși |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 649 402 | Alegeri din 30 noiembrie 2014 | 17,5% | 20,2% | 15,8% | 9,7% | – | 20,6% | |||
| oct–noi | Mediu în perioada electorală | 24,3% | 20,4% | 16,6% | 9,5% | 10,8% | 8,8% | 22,0% | ||
| 24.11 | 11–21 noi | 1 050 (±3,0%) | CCSM II | 23,6 | 20,9 | 17,8 | 8,9 | 11,2 | 6,4 | 27,1 |
| 24.11 | 11–20 noi | 1 185 (±3,0%) | Vox Populi III // ASDM | 23,2 | 18,1 | 16,2 | 8,4 | 9,0 | 15,6 | 13,2 |
| 22.11 | 8–19 noi | 1 128 (±3,0%) | IMAS-INC Chișinău III | 24,5 | 21,5 | 17,8 | 10,6 | 10,9 | 6,6 | 20,0 |
| 18.11 | 26 oct – 13 noi | 1 109 (±3,0%) | BOP II // IPP | 20,6 | 20,6 | 17,6 | 10,3 | 11,8 | 10,3 | 32,0 |
| 13.11 | 1–10 noi | 1 005 (±3,1%) | IMAS-INC Chișinău II | 27,2 | 22,8 | 16,6 | 9,4 | 12,3 | 5,0 | 22,1 |
| 27.10 | 11–20 oct | 1 063 (±3,0%) | Vox Populi II // ASDM | 26,5 | 18,7 | 13,7 | 9,5 | 9,8 | 9,1 | 17,6 |
| apr–sep | Mediu în perioada preelectorală | 35,7% | 22,3% | 12,1% | 10,0% | 7,9% | 5,1% | 31,3% | ||
| 30.09 | 5–22 sep | 1 032 (±3,0%) | IMAS-INC Chișinău | 31,9 | 25,4 | 14,6 | 8,6 | 9,1 | 3,8 | 26,7 |
| 23.09 | 2–20 sep | 1 212 (±2,8%) | Asociația Politologică din Moldova | 36,7 | 19,4 | 8,8 | 8,6 | 13,0 | 8,0 | 22,3 |
| 17.09 | 1–12 sep | 1 191 (±3,0%) | Vox Populi // ASDM | 33,6 | 20,1 | 11,3 | 10,0 | 5,1 | 9,6 | 31,0 |
| 12.08 | 22 iul – 1 aug | 1 504 (±2,6%) | CBS-AXA | 36,1 | 21,7 | 11,1 | 10,4 | 10,3 | 5,6 | 41,5 |
| 24.06 | 26 mai – 10 iun | 1 100 (±3,0%) | Centrul de Cercetări Sociologice din Moldova | 36,6 | 23,9 | 13,8 | 10,1 | 1,8 | 1,8 | 28,5 |
| 24.04 | 28 mar – 13 apr | 1 115 (±3,0%) | Barometrul Opiniei Publice // IPP | 39,1 | 23,3 | 12,9 | 12,6 | – | 1,8 | 37,9 |
| 1 732 944 | Alegeri din 28 noiembrie 2010 | 39,3% | 29,4% | 12,7% | 10,0% | – | – | |||
Ziua alegerilor
Pentru desfășurarea alegerilor din 30 noiembrie 2014 au fost constituite 2,073 secții de votare, 95 dintre care în străinătate. Transparența redusă în privința criteriilor de stabilire a numărului și localizarea secțiilor de votare peste hotare a contribuit la consolidarea percepției publice că guvernul ar fi încercat să descurajeze votarea cetățenilor moldoveni, aflați în Federația Rusă, pe fundalul creșterii numărul secțiilor de votare în alte țări, în special în spațiul Uniunii Europene.
Este de remarcat că pentru alegeri au fost tipărite 3,112,460 buletine de vot, față de 2,804,408 buletine la parlamentarele din 2010. Diferența se explică prin faptul că numărul alegătorilor incluși în listele electorale de bază pentru alegerile din 2014 s-a majorat cu aproximativ 155,000. Sursa acestei creșteri, potrivit CEC, a fost sporul natural a populației. Acest fapt a influențat, de asemenea, descreșterea ratei participării, care la parlamentarele din 2014 – 57.28%, a fost cu 6% mai redusă decât la alegerile precedente. Potrivit datelor dezagregate, cei mai pasivi au fost tinerii, iar cei mai activi alegători au fost cetățenii cu vârsta de peste 50 ani.
Ca de obicei, participarea la votare a studenților a reprezentat un subiect aparte. Potrivit legislației, studenții și elevii cu drept de vot, înmatriculați la instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședință, au putut vota la orice secție de votare deschisă în această localitate. S-a constatat că în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, în baza procedurii descrise, au votat 3750 de studenți.
Conform rapoartelor consiliilor electorale de circumscripție, în timpul votării în secțiile de votare, precum și la procesul de numărarea voturilor au asistat 7 935 observatori din partea concurenților electorali, 544 observatori internaționali, 1 180 observatori naționali din partea asociațiilor obștești și 118 reprezentanți ai mijloacelor de informare în masă.
Potrivit rapoartelor observatorilor, în ziua alegerilor a fost constatat un șir de abateri minore de la prevederile și procedurile legale. Concluzia generală a fost că alegerile s-au desfășurat pașnic, într-o atmosferă calmă, fără incidente serioase ce ar fi putut influența rezultatul final al alegerilor.
Votul cetățenilor din stânga Nistrului
Pentru asigurarea dreptului constituțional la vot al cetățenilor din stânga Nistrului, CEC a adoptat o hotărâre specială cu privire la modul de participare a cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. În conformitate cu prevederile hotărârii CEC, în localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale, au stabilit 26 de secții de votare speciale, indicându-se localitate, adresa sediilor acestora și procedurile speciale de votare, pentru comoditatea alegătorilor din Transnistria.
Procesul de votare pentru cetățenii domiciliați în Transnistria a fost supus unei evidențe aparte. Alegătorii au fost înscriși în liste suplimentare la prezentarea actului de identitate ce atesta domiciliul sau reședința în localitatea corespunzătoare. În dreptul numelor lor, la rubrica “Notă” se consemna “Urna specială”. Respectiv, alegătorii transnistreni votau introducând buletinele de vot în urne separate cu inscripția “Urna specială”.
În total la vot au participat 9,261 cetățeni din Transnistria, ceea ce a reprezentat ~4.4% din numărul cetățenilor moldoveni cu drept de vot, domiciliați în stânga Nistrului – 211,329, și care potrivit datelor CEC au fost introduși în Registrul de Stat al Alegătorilor.
Observatorii din partea Promo-LEX au raportat cazuri de intimidare și control excesiv din partea miliției transnistrene, care în preajma postului de poliție din localitatea Corjova, verifica toate automobilele ce se îndreptau spre secțiile de votare, înregistrându-le numerele de înmatriculare.
Votarea peste hotare
În cadrul ședinței Executivului din 20 octombrie 2014, s-a decis ca pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie să fie deschise 95 secții de votare peste hotare – 38 pe lângă misiunile diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate și 57 de secții extrateritoriale, în afara misiunilor diplomatice. Deși, proiectul propus de CEC prevedea deschiderea a 105 secții, inclusiv 15 în Rusia, Guvernul a decis să reducă cu 10 numărul de secții solicitate a fi deschise în Federația Rusă. Pe de altă parte, a fost susținută solicitarea CEC de a mări numărul secțiilor de votare în Europa, în special în Italia.
Votarea în ziua alegerilor a arătat că deschiderea doar a 2 secții de votare la Moscova și uneia la Sankt Petersburg a fost insuficient pentru satisfacerea solicitărilor cetățenilor de a vota. Astfel, de-a lungul zilei votării s-au format cozi imense la intrarea în secțiile de votare, iar pentru alegătorii care au venit mai spre sfârșitul perioadei de votare nu au fost îndeajuns buletine de vot, repetându-se astfel situația din 2010 de la Paris, Padova, Bologna și aceeași Moscovă.
Totuși, este de menționat faptul că solicitarea, respinsă de Guvern, de a deschide suplimentar 10 secții de votare pe teritoriul Rusiei, se referea la alte centre urbane, decât Moscova și Sankt Petersburg, ceea ce s-a dovedit a fi inutil. Dovadă în acest sens, servește secția de votare din Novosibirsk, unde la votarea s-au prezentat doar 52 de cetățeni moldoveni. În schimb, decizia menționată a Guvernului a servit drept motiv pentru mobilizarea electoratului partidelor pro eurasiatice în campania electorală. În acest sens, este demn de menționat faptul că în secțiile de votare din Rusia pe primul loc la alegeri s-a situat Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” ~50%, și nicidecum PSRM, susținut deschis de că autoritățile ruse.
În total, în cele 95 de secții peste hotare, au votat 73,311 alegători, astfel înregistrându-se cea mai înaltă participarea până la alegerile în cauză.
Alegerile în secțiile de votare din străinătate au fost monitorizare de 219 observatori, înregistrați de CEC, din partea concurenților electorali.
Rezultatele alegerilor
Din cele 5 formațiuni alese în Parlament, 3 pledau pentru continuarea integrării europene a Republicii Moldova în baza Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană – Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal. Iar 2 formațiuni pledau pentru integrarea eurasiatică – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Sondaje de opinie realizate de-a lungul anului electoral 2014 au arătat că abaterile de la preferințele alegătorilor s-au făcut vizibile doar pe segmentul de stânga a spectrului politic. Excluderea din competiție a unui concurent și participarea la alegeri a unei formațiuni "clonă" au reprezentat cauza abaterilor menționate.
|
|
Majoritatea relativă de voturi – 20.51%, a obținut-o Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care pentru prima oară de la constituirea formațiunii în 1997 a reușit să depășească pragul electoral. Succesul PSRM s-a datorat atragerii aproape a jumătate din electoratul tradițional al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Acest lucru a fost posibil datorită susțineri deschise de către liderul PSRM, Igor Dodon, a anexării Crimeii de către Federația Rusă. Drept gest de răspuns, conducere de vârf a Federației Ruse a susținut în mod deschis PSRM, afișându-se pe panourile publicitare de campanie alături de liderii PSRM. |
|
|
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut 17.48% din voturi, și exact jumătate din mandatele de deputați, obținute la parlamentarele din 2010. Este cel mai mic rezultat obținut de formațiune de când participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Cu doar o jumătate de an înainte de alegeri sondajele de opinie arătau cel mai mare suport pentru PCRM, de aproximativ 40%, pe fundalul suportului de 2% pentru PSRM. Pierderea de către PCRM a mai bune de jumătate din susținători a avut drept cauză nu doar susținerea directă a Rusiei pentru PSRM, ci și părăsirea, în iunie 2014, a formațiunii de către un grup de membri de partid cu autoritate, care au pledat în favoarea schimbării conducerii formațiunii și a politicii promovate de aceasta. |
|
|
Pe segmentul proeuropean cel mai bun rezultat la obținut Partidul Liberal Democrat din Moldova – 20.16%, față de 29.42% în 2010. Pierderea de către PLDM a aproximativ 1/3 din numărul alegătorilor a avut drept cauză dezamăgirea alegătorilor de după scandalul de învinuire de corupție a liderului formațiunii, Vlad Filat, în martie 2013, urmată de pierderea funcției de premier. |
|
|
La alegerile din 30 noiembrie 2014, Partidul Liberal a obținut practic un rezultat identic cu cel din 2010, deși din aprilie 2013 trecuse în opoziție. Astfel, PL a demonstrat că are un electorat fidel de ~10%, care indiferent dacă formațiunea se află la guvernare sau e opoziție își susține formațiunea. |
|
|
Singurul partid din coaliția de guvernare, care și-a îmbunătățit scorul la alegerile din 30 noiembrie 2014 a fost Partidul Democrat din Moldova – 15.80%, față de 12.70% în 2010. Creșterea scorului PDM s-a datorat resurselor financiare și mediatice ale formațiunii, net superioare față de cele ale oponenților și partenerilor politici. |
La 3 mai 2013, cu votul fracțiunilor PLDM și PCRM, a fost adoptată Legea nr. 108 prin care a fost modificat pragul minim de reprezentare, acesta constituind următoarele proporții din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară:
- pentru un partid, o organizație social-politică – 6%
- pentru un bloc electoral format din 2 partide și/sau organizații social-politice – 9%
- pentru un candidat independent – 2%
| # | Concurentul electoral | Voturi | % | ± | Mandate | ± | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 252 489 | 15,80% | 3,10 ↑ | 19 | 4 ↑ | ||
| 2 | 11 782 | 0,74% | 0,21 ↑ | ||||
| 3 | 11 665 | 0,73% | |||||
| 4 | 322 201 | 20,16% | 9,26 ↓ | 23 | 9 ↓ | ||
| 5 | 24 956 | 1,56% | |||||
| 6 | 78 716 | 4,92% | |||||
| 7 | 27 846 | 1,74% | |||||
| 8 | 6 858 | 0,43% | 0,21 ↓ | ||||
| 9 | 327 912 | 20,51% | 25 | ||||
| 10 | 55 089 | 3,45% | |||||
| 11 | 2 449 | 0,15% | |||||
| 12 | 12 110 | 0,76% | |||||
| 13 | 279 366 | 17,48% | 21,86 ↓ | 21 | 21 ↓ | ||
| 14 | 154 518 | 9,67% | 0,29 ↓ | 13 | 1 ↑ | ||
| 15 | 4 158 | 0,26% | |||||
| 16 | 2 564 | 0,16% | |||||
| 17 | 1 360 | 0,09% | 0,01 ↑ | ||||
| 18 | 2 781 | 0,17% | |||||
| 19 | 14 085 | 0,88% | |||||
| 20 | 1 498 | 0,09% | 0,00 ↑ | ||||
| 21 | 991 | 0,06% | 0,06 ↓ | ||||
| 22 | 794 | 0,05% | |||||
| 23 | 633 | 0,04% | |||||
| 24 | 1 697 | 0,11% | 0,17 ↓ |
Participarea alegătorilor
Rata de participare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a fost de 57.28%, fiind cu 6% mai puțin față de alegerile precedente din 2010. Pentru a exclude dubla contabilizare, calcularea ratei de participare s-a făcut prin scăderea din numărul de alegători incluși în listele electorale a numărului de 73311 de cetățeni care au votat peste hotare și a numărului 3750 de studenți și elevi, care au votat în localitățile unde se află instituțiile de învățământ la care sunt înmatriculați, întrucât aceste categorii de alegători, pentru a vota, au fost introduși în listele electorale suplimentare.
Este de remarcat că, de la primele alegeri parlamentare de după declararea independenței Republicii Moldova, numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază a crescut de la 2,356,614 – în 1994, la 2,800,827 – în 2014, adică cu mai mult de 444 mii. În aceste circumstanțe, Comisia Electorală Centrală a venit cu explicația potrivit căreia datele din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA), la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au conținut toți 3,226,446 de cetățeni cu drept de vot. Însă o bună parte dintre aceștia n-au fost înregistrați în calitate de alegători în secțiile de votare din Republica Moldova, întrucât 211,329 persoane domiciliază în unitățile teritorial-administrative aflate temporar în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova, iar alte 171,052 persoane, deși sunt cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, la moment nu aveau domiciliu sau reședință.
Numărul buletinelor nevalabile a fost foarte mare – 50,884, deși în ultimele 5 cicluri electorale acest număr a fost sub 20 mii. Creșterea numărului de buletine nevalabile cu peste 30 mii a fost cauzată de îndemnul capului de listă a Partidului “Patria” către susținători să invalideze buletinele dacă nu au pentru cine vota, după ce formațiunea a fost exclusă din competiția electorală cu o zi înainte de alegeri.
| 2014 | 2010 | ± | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Numărul de alegători incluși în listele electorale | 2 800 827 | 2 645 923 | 154 904 | (5,9%) | ↑ |
| Numărul de alegători incluși în listele suplimentare | 155 443 (5,3%) | 165 546 | -10 103 | (6,1%) | ↓ |
| Numărul de alegători care au primit buletine de vot | 1 649 489 | ||||
| Numărul de alegători care au participat la votare | 1 649 402 | 1 732 944 | -83 542 | (4,8%) | ↓ |
| Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile | 50 884 (3,1%) | 11 907 | 38 977 | (327,3%) | ↑ |
| Numărul total de voturi valabil exprimate | 1 598 518 | ||||
| Rata de participare | 57,28% | 63,37% | -6,09% | ↓ | |
Participarea la vot pe circumscripții
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 participarea la votare a scăzut în toate circumscripțiile electorale administrative de pe teritoriul țării. Cea mai mare scădere a participării a fost înregistrată în circumscripția Basarabeasca, iar cea mai mică – în circumscripția Fălești.
Lăsând la o parte cele două circumscripții, observăm o anumită tendință. Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat în circumscripțiile în care la alegerile din 2010 suportul electoral a fost mai mare pentru partidele proeuropene. Explicația poate fi legată de protestul cetățenilor împotriva partidelor de la guvernare, implicate în scandaluri de corupție. Pe de altă parte, în circumscripțiile cu un suport mai sporit pentru partidele pro-eurasiatice scăderea participării la votare a fost mai puțin pronunțată.
| # | Circumscripție electorală | Alegători | % | ± | Suplimentare | Nevalabile | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Total pe republică | 1 649 402 | 57,28% | 6,09 ↓ | 155 443 (5,3%) | 50 884 (3,1%) | ||
| 1 | Chișinău | 390 985 | 60,24% | 7,36 ↓ | 30 827 (4,7%) | 11 208 (2,9%) | |
| 2 | Bălți | 62 165 | 56,66% | 2,04 ↓ | 4 190 (3,8%) | 4 312 (6,9%) | |
| 3 | Anenii Noi | 40 535 | 54,60% | 5,54 ↓ | 4 981 (6,7%) | 919 (2,3%) | |
| 4 | Basarabeasca | 11 118 | 45,19% | 28,27 ↓ | 579 (2,4%) | 456 (4,1%) | |
| 5 | Briceni | 32 616 | 52,03% | 6,94 ↓ | 1 062 (1,7%) | 1 779 (5,5%) | |
| 6 | Cahul | 49 663 | 49,56% | 8,28 ↓ | 2 494 (2,5%) | 1 630 (3,3%) | |
| 7 | Cantemir | 23 202 | 46,39% | 11,58 ↓ | 409 (0,8%) | 371 (1,6%) | |
| 8 | Călărași | 31 979 | 50,54% | 5,53 ↓ | 1 080 (1,7%) | 582 (1,8%) | |
| 9 | Căușeni | 37 349 | 50,69% | 6,77 ↓ | 2 251 (3,1%) | 710 (1,9%) | |
| 10 | Cimișlia | 24 125 | 47,02% | 10,22 ↓ | 1 203 (2,3%) | 554 (2,3%) | |
| 11 | Criuleni | 35 666 | 59,49% | 3,26 ↓ | 1 009 (1,7%) | 654 (1,8%) | |
| 12 | Dondușeni | 20 177 | 57,19% | 8,14 ↓ | 712 (2,0%) | 771 (3,8%) | |
| 13 | Drochia | 39 366 | 54,08% | 4,92 ↓ | 2 007 (2,8%) | 1 955 (5,0%) | |
| 14 | Dubăsari | 16 183 | 55,56% | 3,54 ↓ | 1 878 (6,4%) | 404 (2,5%) | |
| 15 | Edineț | 37 266 | 56,68% | 4,36 ↓ | 816 (1,2%) | 1 357 (3,6%) | |
| 16 | Fălești | 40 502 | 55,66% | 1,96 ↓ | 867 (1,2%) | 3 680 (9,1%) | |
| 17 | Florești | 40 349 | 54,60% | 6,03 ↓ | 1 492 (2,0%) | 1 552 (3,8%) | |
| 18 | Glodeni | 26 087 | 53,66% | 3,59 ↓ | 797 (1,6%) | 1 124 (4,3%) | |
| 19 | Hîncești | 48 737 | 47,96% | 8,22 ↓ | 2 566 (2,5%) | 869 (1,8%) | |
| 20 | Ialoveni | 47 717 | 57,09% | 5,30 ↓ | 1 408 (1,7%) | 852 (1,8%) | |
| 21 | Leova | 21 722 | 49,66% | 4,29 ↓ | 433 (1,0%) | 442 (2,0%) | |
| 22 | Nisporeni | 27 037 | 49,54% | 11,09 ↓ | 1 217 (2,2%) | 322 (1,2%) | |
| 23 | Ocnița | 23 987 | 56,57% | 6,87 ↓ | 528 (1,2%) | 1 061 (4,4%) | |
| 24 | Orhei | 55 989 | 54,74% | 6,31 ↓ | 1 936 (1,9%) | 954 (1,7%) | |
| 25 | Rezina | 23 804 | 58,05% | 3,93 ↓ | 2 244 (5,5%) | 481 (2,0%) | |
| 26 | Rîșcani | 30 741 | 55,74% | 2,88 ↓ | 799 (1,4%) | 1 343 (4,4%) | |
| 27 | Sîngerei | 38 185 | 53,31% | 4,06 ↓ | 1 163 (1,6%) | 1 191 (3,1%) | |
| 28 | Soroca | 43 346 | 53,59% | 6,66 ↓ | 2 168 (2,7%) | 1 458 (3,4%) | |
| 29 | Strășeni | 42 343 | 54,25% | 3,91 ↓ | 1 875 (2,4%) | 767 (1,8%) | |
| 30 | Șoldănești | 19 474 | 57,32% | 3,62 ↓ | 346 (1,0%) | 570 (2,9%) | |
| 31 | Ștefan Vodă | 29 946 | 51,50% | 4,74 ↓ | 1 001 (1,7%) | 691 (2,3%) | |
| 32 | Taraclia | 18 448 | 52,46% | 8,35 ↓ | 1 117 (3,2%) | 672 (3,6%) | |
| 33 | Telenești | 30 807 | 53,63% | 8,14 ↓ | 1 017 (1,8%) | 491 (1,6%) | |
| 34 | Ungheni | 50 306 | 54,09% | 4,35 ↓ | 1 916 (2,1%) | 1 395 (2,8%) | |
| 35 | U.T.A. Găgăuzia | 64 169 | 48,34% | 2,98 ↓ | 1 762 (1,3%) | 1 635 (2,5%) | |
| 36 | În afara țării | 73 311 | 73 293 (99,9%) | 1 672 (2,3%) |
Lista deputaților aleși
Pe 5 decembrie CEC a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor, iar pe 9 decembrie 2014 Curtea Constituțională a confirmat rezultatele și a validat mandatele deputaților aleși.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
25 mandate
Partidul Liberal Democrat din Moldova
23 mandate
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
21 mandate
Partidul Democrat din Moldova
19 mandate
Partidul Liberal
13 mandate
Monitorizarea alegerilor
Pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 Comisia Electorală Centrală a acreditat 3,105 observatori naționali din partea a 13 organizații. Dintre aceștia, 229 persoane au fost acreditate din partea a 6 concurenți electorali, pentru monitorizarea procesului electoral în secțiile de votare constituite în afara țării. La rândul lor, consiliile electorale de circumscripție au acreditat 7,935 de observatori din partea concurenților electorali și 25 de observatori din partea asociațiilor obștești.
Numărul observatorilor internaționali, înregistrați de CEC, a fost de 810 persoane, reprezentând 58 instituții, inclusiv 38 experți electorali din partea a 15 organe electorale din alte state. Pentru monitorizarea procesului de votare în ziua alegerilor, un șir de instituții internaționale democratice și specializate și-au unit eforturile în vederea respectării acelorași standarde și observării uniforme a procedurilor de votare: Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (OSCE/BIDDO), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Parlamentul European (PE). Astfel a fost constituită o Misiune Internațională de Observare a Alegerilor (MIOA), formată din 413 observatori din 43 de țări.
În ziua alegerilor, la operațiile electorale din secțiile de votare au asistat în total peste 9,500 observatori naționali și internaționali.
Observatori naționali
Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a calificat scrutinul pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 drept unul liber și parțial corect. Printre constatările de bază au fost: reflectarea partizană a campaniei electorale de către mai multe instituții mass-media, comportamentul anemic al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care nu a aplicat sancțiuni suficiente/eficiente, utilizarea pe larg a resurselor administrative în campania electorală, multiple incidente electorale referitoare la coruperea alegătorilor prin oferirea cadourilor, intimidare a alegătorilor.
Observatori internaționali
Observatorii Adunării Parlamentare a OSCE și Misiunea de observare BIDDO au recunoscut alegerile parlamentare din Moldova ca fiind legitime. Potrivit constatărilor din rapoartele emise, campania electorală a fost vizibilă și pașnică, axată preponderent pe probleme de ordin geopolitic. Au fost remarcate un șir de nereguli. În special a fost menționată anularea înregistrării Partidului “Patria”.
În pofida constatării accesului neobstrucționat al concurenților electorali la mass-media, observatorii au menționat faptul că majoritatea mass-media electronică – posturile de radio și televiziune au fost expuse interferențelor de ordin politic. De asemenea, s-au subliniat că deși cadrul juridic asigură o bază adecvată pentru desfășurarea alegerilor democratice, au rămas neabordate subiecte juridice semnificative, inclusiv necesitatea de a consolida reglementările de finanțare a campaniei și de a include prevederi referitoare la divulgarea proprietarilor surselor media.
Observatorii Adunării Interparlamentare a CSI au declarat că alegerile parlamentare s-au desfășurat în conformitate cu standardele naționale și internaționale. Observațiile lor s-au referit la o serie de încălcări minore, care, în opinia lor, nu au afectat corectitudinea campaniei în ansamblu.
Rapoarte de monitorizare
Monitorizarea națională
Raport final, Promo-LEX
29 ianuarie 2015
Raport “Finanțele concurenților electorali”, Promo-LEX
18 decembrie 2014
Raport “Ziua Alegerilor”, Promo-LEX
4 decembrie 2014
Comunicat de presă: Rezultatele Numărării Rapide Calitative a voturilor, Promo-LEX
1 decembrie 2014
Declarație privind scrutinul din 30 noiembrie 2014, CCALC
1 decembrie 2014
Comunicat de presă, Promo-LEX
30 noiembrie 2014, 20:00
Comunicat de presă, Promo-LEX
30 noiembrie 2014, 15:00
Comunicat de presă, Promo-LEX
30 noiembrie 2014, 10:00
Raport nr. 4, Promo-LEX
6–27 noiembrie 2014
Raport nr. 3, Promo-LEX
16 octombrie – 5 noiembrie 2014
Raport nr. 2, Promo-LEX
24 septembrie – 15 octombrie 2014
Raport nr. 1, Asociația Promo-LEX
1 august – 24 septembrie 2014
Monitorizarea internațională
Raport final, OSCE/BIDDO
10 martie 2015
Declarație privind constatările și concluziile preliminare, OIA
1 decembrie 2014
Raport interimar nr. 1, OSCE/BIDDO
24 octombrie – 11 noiembrie 2014
Monitorizarea mass-media
Raport final, CCA
20 octombrie – 30 noiembrie 2014
Raport final, CCALC
1 octombrie – 30 noiembrie 2014
Raport nr. 5, CCA
23–30 noiembrie 2014
Raport nr. 6, CCALC
23–30 noiembrie 2014
Raport nr. 4, CCA
16–22 noiembrie 2014
Raport nr. 5, CCALC
16–22 noiembrie 2014
Raport nr. 3, CCA
9–15 noiembrie 2014
Raport nr. 4, CCALC
9–15 noiembrie 2014
Raport nr. 2, CCA
30 octombrie – 8 noiembrie 2014
Raport nr. 3, CCALC
1–8 noiembrie 2014
Raport nr. 2, CCALC
18–31 octombrie 2014
Raport nr. 1, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA)
20–29 octombrie 2014
Raport nr. 1, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CCALC)
1–17 octombrie 2014
Particularitățile alegerilor
|
|
Partidul Liberal Reformator nu a trecut pragul electoral pentru a fi reprezentat în Parlament, deși a fost parte a majorității de guvernare – a Coaliției Pro Europene. De fapt, PLR a repetat soarta Alianței “Moldova Noastră” de la alegerile din 2010. |
|
|
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a fost privat de 5% din voturi, din cauza confuziei provocate de prezența în buletinele de vot a formațiunii-clonă – Partidul Comunist Reformator din Moldova, cu același acronim – “PCRM”, și practic același simbol – secera și ciocanul. |
|
|
Incriminările din dosarele penale și administrative, care au stat la baza deciziilor de anulare a înregistrării concurentului electoral Partidul “Patria”, nu au fost confirmate de justiție. Respectiv, eliminarea Partidului “Patria” din competiția electorală nu a fost justificată. Astfel, rezultatele finale ale alegerilor au fost influențate în mod semnificativ, fără ca cineva să poarte responsabilitate pentru acest lucru. În 2015, CEDO a acceptat spre examinare 2 cauze din partea membrilor Partidului “Patria”, care pretindeau că le-a fost încălcat dreptul de a alege și de a fi ales. |
|
|
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a pierdut monopolul asupra reprezentării electoratului de stânga, pro-eurasiatic, fiind nevoit să cedeze pozițiile în favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. |
|
|
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a reușit pentru prima oară să depășească pragul electoral de reprezentare în Parlament. Mai mult, PSRM a obținut victoria relativă în alegeri – cel mai mare număr de voturi, datorită suportului deschis al autorităților din Federația Rusă și eliminarea din cursa electorală a Partidului “Patria”, care, potrivit sondajelor de opinie, se bucura de un suport mai mare, decât Partidul Socialiștilor, din partea alegătorilor cu viziuni și simpatii pro-eurasiatice. |
| Numărul de buletine nevalabile la scrutinul din 2014 a fost de 54,936, cu aproximativ 40 mii mai mult decât la scrutinul din 2010. Explicația este că, după eliminarea din cursa electorală, cu doar o zi înainte de alegeri, capul listei Partidului “Patria” și-a îndemnat susținătorii să aplice ștampila “Votat” peste ștampila “Retras” din buletinul de vot, astfel invalidându-le. | |
|
|
Dintre candidații independenți cel mai mare număr de voturi l-a obținut Oleg Brega – 14 085 voturi (0.88%), mai mult chiar decât 11 partide participante la alegeri. |
|
Toate secțiile de votare, în conformitate cu regulamentul CEC, au fost dotate cu câte două calculatoare conectate la Registrul electronic al alegătorilor, pentru excluderea votului multiplu. Observatorii Promo-LEX au fixat cazuri de funcționare necorespunzătoare a sistemului electronic, ceea ce a condus la pauze în procesul de votare și formarea cozilor la intrarea în secțiile de votare. |
- ↑ Rata participări oficiale este dat de Comisia Electorală Centrală, fiind calculată prin scăderea din numărul de alegători incluși în listele electorale a 73,311 de cetățeni, care au votat peste hotare și a 3,750 de studenți și elevi, care au votat în localitățile unde se află instituțiile de învățământ. Acest lucru a fost necesar pentru evitarea contabilizării duble a categoriilor menționate de alegători.
- Alegeri parlamentare din 2014 @ Comisia Electorală Centrală