Guvernul Zinaida Greceanîi

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
Zinaida Greceanîi
Guvernul Zinaida Greceanîi
Data învestirii 31 martie 2008
Încetarea activității 10 iunie 2009
(în exercițiu[1] din 4 mai 2009)
Prim-ministru Zinaida Greceanîi
Programulde activitate 2008–2009
Partidul de guvernământ Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM)
Șeful statului Vladimir Voronin
Parlamentul Legislatura a V-a (XVI-a)

Cabinetul de miniștri

Zinaida Greceanîi Prim-ministru
Igor Dodon Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului
Victor Stepaniuc Viceprim-ministru
Valentin Mejinschi Viceprim-ministru
Andrei Stratan Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene
Mariana Durleșteanu Ministru al finanțelor
Anatolie Gorodenco Ministru al agriculturii și industriei alimentare
Vladimir Baldovici Ministru al construcțiilor și dezvoltării teritoriului
Violeta Ivanov Ministru al ecologiei și resurselor naturale
Larisa Șavga Ministru al educației și tineretului
Larisa Catrinici Ministru al sănătății
Galina Balmoș Ministru al protecției sociale, familiei și copilului
Ministru al culturii și turismului
Vitalie Pîrlog Ministru al justiției
Gheorghe Papuc Ministru al afacerilor interne
Vitalie Vrabie Ministru al apărării
Pavel Buceațchi Ministru al dezvoltării informaționale
Vasilii Șova Ministru al reintegrării
Valentin Guznac Ministru al administrației publice locale
Mihail Formuzal Guvernator al Găgăuziei
Gheorghe Duca Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Componența inițială

Zinaida Greceanîi Prim-ministru
Igor Dodon Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului
Victor Stepaniuc Viceprim-ministru
Andrei Stratan Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene
Mariana Durleșteanu Ministru al finanțelor
Anatolie Gorodenco Ministru al agriculturii și industriei alimentare
Vasile Ursu Ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor
Vladimir Baldovici Ministru al construcțiilor și dezvoltării teritoriului
Violeta Ivanov Ministru al ecologiei și resurselor naturale
Larisa Șavga Ministru al educației și tineretului
Larisa Catrinici Ministru al sănătății
Galina Balmoș Ministru al protecției sociale, familiei și copilului
Artur Cozma Ministru al culturii și turismului
Vitalie Pîrlog Ministru al justiției
Valentin Mejinschi Ministru al afacerilor interne
Vitalie Vrabie Ministru al apărării
Pavel Buceațchi Ministru al dezvoltării informaționale
Vasilii Șova Ministru al reintegrării
Valentin Guznac Ministru al administrației publice locale
Mihail Formuzal Guvernator al Găgăuziei
Gheorghe Duca Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Modificări componență

Anul 2008

1 octombrie 2008
Vasile Ursu Reorganizarea ministerului
21 octombrie 2008
Valentin Mejinschi Viceprim-ministru
27 octombrie 2008
Gheorghe Papuc Ministru al afacerilor interne
1 decembrie 2008
Artur Cozma

Rapoarte de activitate

Raportul cu privire la implementarea Programului de activitate al Guvernului pentru anul 2008
12 decembrie 2008

Discursul Prim-ministrului Zinaida Greceanîi cu prilejul împlinirii unui an de la învestirea Guvernului

31 martie 2009

Stimați reprezentanți ai mass-media!
Onorată asistență!

Tradițional, voi începe cu mulțumiri pentru faptul că sunteți prezenți la această conferință de presă, cea de-a patra pe parcursul mandatului guvernului pe care am onoarea să-l conduc. Și în virtutea faptului că această conferință de presă este una finală printre acele ordinare, vreau să Vă aduc din numele tuturor colegilor mei din executiv, sincere mulțumiri pentru modul în care ați informat pe parcursul acestui an societatea noastră despre activitatea guvernului, modul în care ne-am exercitat obligațiunile față de poporul țării, despre succesele și insuccesele noastre.

De la bun început am legat succesul realizării Programului “Progres și Integrare” de implicarea activă a societății în implementarea acestuia, iar Dvs., stimați jurnaliști, revenindu-vă rolul de verigă de legătură în acest proces. Vă mulțumesc că ați asigurat această interacțiune, iar prin aceasta ați participat și la realizarea sarcinilor pe care ni le-am trasat acum un an.

Scopul acestei conferințe de presă nu constă în prezentarea unui raport pe executarea Programului “Progres și Integrare”, or în linii mari acesta a fost prezentat la 12 decembrie în fața Parlamentului Republicii Moldova. Totuși, o versiune actualizată a acestui Raport va fi amplasată pe situl guvernului și fiecare dintre Dvs. poate studia acest document.

Vom elucida doar momentele cheie, de importanță majoră pentru societatea noastră în această perioadă deloc ușoară, amplificată și de efectele campaniei electorale, care Slavă Domnului, se încheie în câteva zile. Zic Slavă Domnului, pentru că nimic nu poate afecta o țară pe timp de criză economică mondială atât de puternic, ca o campanie electorală care pune la încercare cumpătul populației și stabilitatea în țară. Dar, vom reveni mai târziu la ale electoralei…

După cum cunoașteți, în anul 2008, principalul indicator al sănătății unei economii, precum este definit PIB, a înregistrat o creștere de 7,2%. Pe fonul problemelor economice pe care le-am avut în anii precedenți, această creștere este una apreciabilă și cu un punct procentual mai mare decât ținta stabilită de noi în Programul guvernului. Este adevărat și faptul că comprimarea economiei începută în trimestrul patru al anului 2008 a influențat negativ acest indicator. Înțelegem, că în condițiile aprofundării crizei economice mondiale mai puțin vă interesează ce-am avut anul trecut și mai mult, ce ne așteaptă anul acesta. Astăzi nimeni, cu excepția unor pseudo-analiști locali, nu se avântă să facă o prognoză sigură asupra duratei posibile a crizei economice mondiale și respectiv a economiei noastre naționale. Este clar, că deși am manifestat un grad înalt de imunitate față de criza financiară care a afectat mai multe țări, criza economică afectează deja mai multe ramuri ale economiei noastre, mai ales dependente major de piețele externe. Astfel, în primele 2 luni ale anului curent avem o descreștere în industrie la nivel de 26%, iarăși preponderent în subsectoarele orientate spre export. În aceste condiții este clar, că nivelul creșterii economice înregistrat de noi în anul 2008 devine o țintă intangibilă pentru anul 2009. Totuși, o creștere economică la nivel de 3% pare a fi una reală la acest moment. Sunt și niște condiționalități bineînțeles, dar am mai spus că voi reveni spre sfârșit la ele…

Acum, aș vrea să vă rețin un pic atenția asupra așa-ziselor măsuri anti-criză pe care ar trebui să le întreprindă un guvern în condițiile aprofundării crizei economice mondiale. Deși în campanie electorală mai mulți se avântă cu promisiuni că au multiple soluții și propuneri în acest sens, este foarte bine cunoscut, că de fapt, arsenalul de instrumente nu este atât de vast, după cum li se pare unora. Acei care cât de cât cunosc teoria macroeconomică, știu de așa numitul model englez de stimulare a cererii prin reducerea impozitelor pe consum, sau acel francez menit să stimuleze oferta, care până la urmă prevede facilități pentru producători. Deci, dacă să vorbim despre sectorul real al economiei, principalele instrumente care le poate aplica statul în asemenea condiții, țin aproape totalmente de domeniul fiscal. Zic aproape totalmente, deoarece un rol important bineînțeles îl poate juca pe timp de criză și investițiile publice în infrastructură.

Revenind la stimularea economiei prin reducerea poverii fiscale, vreți nu vreți, dar iar vă voi spune că noi asemenea pași am întreprins ceva mai înainte de declanșarea crizei și anume: oferirea în scopuri investiționale economiei noastre în anul 2008 a peste 1,5 mlrd. lei, sub formă de scutire de la plata impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător și a altor cca 2 mlrd. prin amnistia fiscală petrecută în vara anului 2007. Mai mult ca atât, deși ne fiind scutite de TVA, o bună parte din importuri cu caracter investițional practic sunt scutite de această taxă, fiind introduse în capitalul social al întreprinderilor. Vecinii noștri din UE abia acum se gândesc să introducă cota 0 la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător.

După cum vedeți, pe parcursul anilor 2007–2008 politica fiscală a GRM a vizat reducerea sau scutirea parțială atât a impozitelor pe consum, cât și acelor plătite de producător. De aceea, este cel puțin incorect să afirmi că guvernul nu este preocupat de măsuri anticriză. Bineînțeles, odată cu alegerea noului Parlament, echipa noastră intenționează să vină și cu alte propuneri legate de cadrul fiscal, unele dintre care vor viza cotele impozitelor. Și aceste inițiative vor avea drept obiectiv pregătirea din timp a noastră către perioadele următoare, când va începe relansarea economiei mondiale, iar cu aceasta și reluarea creșterii cererii și deci a prețurilor pe piețele mondiale, în primul rând la resursele energetice. Noi dorim din timp să ne pregătim pentru aceasta cum am făcut-o și în cazul măsurilor de stimulare economică pomenite mai sus.

Consider, că actualmente Moldova are avantaje comparative în competiția de atragere a investițiilor în țară și intenționam să venim și cu alte măsuri în acest domeniu. De altfel, startul celui mai mare proiect investițional din istoria Moldovei, mă refer la construcția centralei electrice de la Ungheni, vine încă o dată să dovedească avantajele investiționale ale țării noastre. Apropo de centrala de la Ungheni, este un pas foarte serios în consolidarea securității energetice a țării noastre prin sporirea capacităților de generare a energiei electrice, care după cum știți, de asemenea este un obiectiv al programului “Progres și Integrare”. Precum și creșterea de 80% a ISD înregistrată în anul 2008. De fapt acest indicator țintă al programului a fost depășit cu cca 300 mil. dolari.

După părerea noastră la sporirea atractibilității investiționale a țării noastre influențează nu numai cadrul fiscal prielnic, dar și eforturile noastre în domeniul edificării infrastructurii respective. Nu pot aici să nu pomenesc din nou de Portul internațional Giurgiulești, care de fapt a redus dependența Moldovei de căile tradiționale foarte limitate de acces pe piețele internaționale. Posibilitatea de a exporta și importa în Moldova pe calea maritimă este unul din serioasele avantaje pe care le-am obținut în dezvoltarea economică și atragerea investițiilor străine.

După cum vedeți, măsurile anticriză au fost deja luate și dacă va fi necesar vom mai întreprinde și altele. Una este clar, că cel mai mare deserviciu economiei noastre naționale îl poate aduce instabilitatea politică în țară și încercările prietenilor statalității moldovenești, mulți din care se înghesuie să nimerească în Parlamentul țării pe care n-o văd ca stat independent, de a tulbura apele sau mințile oamenilor. Vă spun sincer, că în această perioadă, guvernul a fost preocupat masiv și de respingerea atacurilor acestui adevărat război informațional declanșat împotriva economiei țării. Amintiți-vă doar de atacurile la cursul valutei naționale și ideile criminale de a deprecia brusc cursul leului în perioada când țara importă masiv resursele energetice, plătește cel mai mare preț la gazul natural, etc. Și asta, în condițiile în care noi avem acum rezerve valutare cu mult mai mari decât la începutul anului 2007, iar acoperirea cu rezerve valutare depășește 4 luni de import. Știți cu toții, că norma suficientă constituie 3 luni de import. Explicați-mi și mie Vă rog care ar fi adevăratele scopuri ale acestor atacuri la securitatea economică a statului și bunăstarea populației țării. Cred că le cunoaștem cu toții și sper că odată cu finalizarea campaniei electorale aceste atentate vor mai scădea din intensitate.

La acest compartiment vreau foarte mult să apreciez calmul manifestat de societatea noastră, care a știut de această dată să nu cadă pradă masiv rechinilor destabilizării, așa cum s-a întâmplat în vara anului 2008, când brusc s-au majorat peste noapte prețurile la unele mărfuri de primă necesitate. Maturitatea societății și creșterea gradului de educație economică a populației noastre este cel mai bun remediu contra unor asemenea atentate la securitatea economică a statului și mă bucur că lecțiile trecutului ceva ne-au învățat.

Ultimul indicator economic al anului 2008 la care mă voi referi este nivelul inflației, care a constituit 7,3%. Dacă să ne amintim de plafonul de 10% pe care ni l-am stabilit în Program, apoi și această țintă a fost, după cum vedem, atinsă. Pe primele 2 luni ale anului 2009 avem înregistrată deflație și deși aceasta în mod normal nu este situația pe care ne-o dorim, deoarece reflectă în primul rând situația precară a unor ramuri economice, pe de altă parte acest lucru ne dezleagă mâinile în ceea ce privește deblocarea unor volume mai mari de lichidități financiare în economie, inclusiv și prin majorarea cheltuielilor publice. Acesta de fapt, va fi încă un instrument anticriză de stimulare a economiei.

Prin creșterile de salarii și indexarea de la 1 aprilie a pensiilor ne propunem să sporim capacitatea de cumpărare a populației și respectiv să stimulăm cererea. Referitor la sporirea puterii de cumpărare a populației noastre pe parcursul anului 2008 voi remarca doar că pe fonul inflației de 7,3%, salariul mediu pe economie a crescut cu 23%, atingând în luna decembrie 2008 nivelul de 3 000 lei. Cu ritmuri ce depășesc evident rata inflației au crescut pensiile și alte plăți sociale pentru populație. S-au majorat salariile în sectorul public, cel mai mult profitând de aceste majorări angajații din domeniul medicinii și educației. Și mai importante majorări pentru pedagogi sunt preconizate pe durata acestui an, o majorare imediată fiind prevăzută începând cu 1 aprilie, iar de la 1 septembrie 2009 salariul pedagogilor nu va fi mai mic decât salariul mediu în economie. De la 1 aprilie, după cum știți, se vor indexa în mod firesc pensiile cu 20%. Toate aceste cifre nu vi le aduc pentru statistici, ci pentru a confirma atașamentul nostru clar față de politicile de susținere socială a populației, față de stimularea cererii solvabile și respectiv, încurajarea dezvoltării economice.

Iată exemple reale de urmare a modelelor englez și francez anticriză.

Deoarece am vorbit de inflație, aș vrea să mă opresc un pic la tema tarifelor pentru gazele naturale și cele pentru căldură. Formula actuală de calcul a prețului la gazele naturale importate de la Gazprom ne va permite o reducere treptată a tarifelor interne la gaz în perioadele următoare. Respectiv, vor fi recalculate tarifele și la alte tipuri de energie, inclusiv electrică și termică.

Nu voi mai strădui mult la capitolul economic, deoarece doresc să las mai mult timp pentru întrebări, pe care intuiesc că le aveți la acest compartiment.

Stimați jurnaliști!

Anul 2008, în opinia noastră a fost un an al afirmării țării noastre pe plan extern și regional. În primul rând trebuie să menționez finalizarea cu succes a Planului de acțiuni RM–UE și lansarea procedurilor de pregătire a unui nou acord dintre UE și țara noastră. Deși negocierea acestuia încă n-a început, avem toate speranțele în obținerea unui acord de asociere.

La capitolul activitate externă amintesc și despre președinția deținută de noi în cele 5 structuri regionale. Toamna anului 2008 a fost marcată de mai multe reuniuni regionale la Chișinău, inclusiv summitul prim-miniștrilor CSI și ICE. Moldova deține președinția în CSI și CEFTA. Deși aceste activități solicită o mobilizare totală a eforturilor noastre, vreau să asigur toată societatea că aceste eforturi au un bun randament în ceea ce privește afirmarea statului nostru pe plan internațional.

Pe parcursul mandatului am întreprins mai multe vizite externe, în cadrul cărora s-a reușit edificarea unor relații de prietenie și colaborare economică cu mai multe state. Același proiect de la Ungheni a căpătat un impuls serios în urma vizitei întreprinse în Praga și forumului economic desfășurat sub auspiciul prim-miniștrilor Moldovei și Cehiei. În cadrul vizitelor în Bulgaria și Portugalia s-a reușit semnarea acordurilor de protecție socială a cetățenilor noștri aflați la muncă în aceste țări. În opinia noastră aceste acorduri, care urmează a fi încheiate și cu alte state, oferă cetățenilor noștri o siguranță pentru viitor și o mai bună protecție socială, indiferent de unde se află.

În momentul lansării programului Progres și Integrare lăsam de înțeles, că noțiunii de Integrare îi atribuim mai multe semnificații, inclusiv integrarea europeană și reintegrarea țării. Vă dați bine seama că ambele sunt niște procese foarte complexe și necesită eforturile fiecăruia dintre cetățenii țării, inclusiv din partea politicienilor și mass-mediei. Mai ales când vine vorba despre soluționarea problemei transnistrene. Se depun eforturi diplomatice colosale pentru a dezlega acest ghem complicat. Conducerea de la Tiraspol utilizează orice posibilitate de a tergiversa procesul de negocieri. Este clar că aceste acțiuni au un singur scop, de a ne provoca să admitem greșeli, să deviem de la formatul de negocieri recunoscut pe plan internațional. Este dificil de avansat, dar totuși este evident progresul înregistrat în această perioadă. Trebuie să manifestăm și în continuare consecvență în acțiuni, maturitate diplomatică și sunt sigură că în formatul 5+2 vom reuși să dezlegăm acest nod crucial pentru existența țării noastre.

Onorată asistență!

În cadrul primei conferințe de presă susținută cu ocazia împlinirii a 100 de zile a noului guvern, am fost întrebată de către unul din colegii dvs. care-i menirea principală a acestei echipe guvernamentale, mandatul căreia va dura doar un an. Răspunsul atunci a fost: accelerarea proceselor reformative aflate în derulare la acel moment și păstrarea stabilității macro-economice și politice în țară în perioada preelectorală. Din cifrele menționate mai sus, se poate de atestat dinamizarea principalilor indicatori macroeconomici, chiar dacă pe parcursul trimestrului patru al anului 2008 criza economică a început să se manifeste și la noi.

În ceea ce privește asigurarea stabilității în această perioadă deloc ușoară, cred că pot să afirm cu toată siguranța că cu această sarcină guvernul actual s-a isprăvit. Noi nu degeaba am declarat păstrarea stabilității drept obiectiv primordial al nostru în această perioadă. Moldova a avut noroc și înțelepciune pentru a menține stabilitatea politică și economică pe parcursul ultimilor opt ani și de fapt aceasta a și determinat dezvoltarea ascendentă a țării în această perioadă. Acest adevăr este bine înțeles atât de oamenii care doresc propășirea acestei țări, cât și de acei care ar pune cruce pe ea la prima posibilitate, numai să-și satisfacă interesele meschine. Credeți-mă că știam foarte bine despre aceasta când vă răspundeam la întrebarea pomenită mai sus. Eram conștientă că vor fi utilizate cele mai nedemne instrumente pentru a destabiliza situația în țară, or după cum vă mai spuneam, stabilitate înseamnă dezvoltare ascendentă, fapt care bineînțeles nicicum nu-i satisface pe dușmanii statalității moldave. Și aici, aș vrea să vă mulțumesc și Dvs. pentru aportul adus în temperarea spiritelor și calmarea populației, care a avut de înfruntat adevărate atacuri informaționale cu caracter economic și politic. Sunt bineînțeles și unii ziariști care din motive lesne de înțeles au fost și sunt folosiți cu iscusință în acest atacuri mediatice. Mie îmi rămâne doar să regret acest lucru, și să vă chem să reflectați profund atunci când informați societatea despre unele procese sau altele, când încercați să-i creați populației o opinie sau alta. Nu uitați, că consecințele inducerii în eroare a maselor de oameni pot fi foarte și foarte grave. Aș dori să sper că și în perioada care a mai rămas până la alegeri și imediat după scrutin, eforturile Dvs. vor avea un singur țel – menținerea stabilității politice și economice în țara noastră.

Eu vreau să vă îndemn să fiți alături de societatea noastră în această perioadă decisivă pentru viitorul țării. De dvs. depinde foarte mult.

Acum, fiindcă suntem în ultimele zile de campanie electorală, aș dori, prin intermediul dvs. să îndemn toată populația țării să participe la acest scrutin de o importanță vitală pentru viitorul țării noastre. Vă rog să mă credeți, că de modul în care vom ști să susținem acest examen, depind foarte multe lucruri, depinde soarta acelor procese sănătoase care au fost începute în acești ani, depinde în ce Moldovă vom trăi cu toții. Vă îndemn și vă rog să aveți o atitudine foarte și foarte responsabilă fața de acest eveniment.

Acestea fiind spuse, stimați ziariști, Vă mulțumesc pentru atenție și sunt în așteptarea întrebărilor Dvs.

Discursul prim-ministrului Zinaida Greceanîi privind implementarea Programului de activitate al Guvernului pentru anul 2008

12 decembrie 2008

Stimate domnule Președinte al Parlamentului,
Onorați deputați,

Sper să avem răbdare cu toții. Cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul sau numiți-l cum vreți, informație, cu privire la implementarea Programului Guvernului “Progres și Integrare” în anul 2008, susținut cu amabilitate de către domniile voastre în momentul investirii echipei guvernamentale, pe care am onoarea s-o conduc.

Vreau să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta acest raport, deoarece, după cum menționam în program, succesul în implementarea acestuia este strict dependent de susținerea din partea tuturor ramurilor puterii și întregului nostru popor, iar acest exercițiu constituie cea mai bună posibilitate de informare a societății despre evoluția social-economică a țării noastre.

Pe parcursul raportului, voi prezenta o informație despre acțiunile întreprinse de Guvern în conformitate cu prevederile Programului, precum și despre realizarea în practică a prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare pentru anii 2008–2011. Totodată, deoarece pe durata timpului rezervat nu e posibil de elucidat toate aspectele ce țin de activitatea Executivului, după cum ne-am înțeles cu dumneavoastră, voi aștepta întrebările pe care vreți să le oferiți.

Stimați deputați,

Fiind declarată în Strategia națională de dezvoltare drept precondiție primordială pentru realizarea planurilor strategice de dezvoltare a țării, asigurarea stabilității macroeconomice a constituit preocuparea de bază a Guvernului nostru în această perioadă. Raportat și la evoluțiile economice recente pe plan internațional, putem constata că această atenție este mai mult decât întemeiată. Deși încă puternic influențată de efectele problemelor cu care s-a confruntat sectorul agricol și vitivinicol al țării în anii 2006–2007, economia națională a Republicii Moldova a manifestat în acest an performanțe, în general, satisfăcătoare.

Astfel, în trimestrul II al anului 2008, produsul intern brut a înregistrat o creștere de 6,2%, cumulând pentru prima jumătate a anului o rată de creștere de 5,4. Performanța cantitativă a principalului indicator macroeconomic a fost însoțită și de schimbarea pozitivă a structurii produsului intern brut. Astfel, creșterea produsului intern brut s-a realizat, în special, din contul sporirii substanțiale a investițiilor, iar formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere semnificativă de 11,9%.

Cota industriei și serviciilor în produsul intern brut constituie, depășește 71%, iar valoarea adăugată brută aferentă acestor sectoare a crescut cu peste 5 la sută. Chiar dacă consumul continuă să joace un rol important în evoluția produsului intern brut, schimbările pozitive în structura acestui indicator denotă relevanța inițiativelor de liberalizare economică propusă anul trecut de către Președintele țării, scopul principal al cărora constă anume în crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor.

Mai mult ca atât, investițiile străine directe, în prima jumătate a anului 2008, au depășit 307 milioane de dolari SUA, înregistrând o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut. În aceste condiții, stocul investițiilor străine directe a constituit, la 1 iulie 2008, cifra de 2,2 miliarde de dolari SUA, depășind substanțial indicatorul-țintă asumat de Guvern în Programul său de activitate pe întregul an. Aceste evoluții, precum și recuperarea ritmului de creștere în agricultură, ne insuflă un optimism întemeiat în privința perspectivelor menținerii ritmului de creștere economică în trimestrul II al anului curent.

Conștienți de impactul negativ pe care îl are inflația asupra populației țării, în special asupra celor mai social vulnerabile, chiar de la începutul exercitării mandatului său, Cabinetul de Miniștri actual a atribuit o atenție sporită menținerii stabilității prețurilor. În momentul învestirii Guvernului, inflația anuală constituia 15,4%, atingând cote alarmante de 16,9 în luna mai 2008. În asemenea condiții, Guvernul și Banca Națională au purces la implementarea unor acțiuni evident nepopulare de înăsprire a politicilor bugetar-fiscale și monetare.

Mulțumită susținerii dumneavoastră, stimați deputați, în iulie curent a fost balansat bugetul public național, eliminându-se deficitul bugetar, chiar dacă existau mijloace suficiente pentru finanțarea acestuia. În termeni practici, aceasta a însemnat o reducere a presiunilor inflaționiste care, repet, nu reprezintă altceva decât un gen de impozit plătit de oamenii cu venituri mici, clar, plătit nu bugetului.

Tot atunci, Executivul s-a confruntat cu unele provocări, mai bine spus provocații, care au determinat creșterea, uneori dublă, peste noapte a prețurilor la unele produse importante. Și aceasta în condițiile în care depozitele de zahăr și alte produse erau pline. Am fost puși în fața necesității întreprinderii unei măsuri neordinare, dar perfect legale și conforme economiei de piață, fiind depistați mai mulți agenți economici care au provocat aceste speculații. Datorită acțiunilor întreprinse în, practic, două zile, situația a revenit la normal. Aceasta era însă imposibil fără suportul societății, care a reacționat imediat la apelul Guvernului de a semnala despre cazurile speculative de majorare a prețurilor.

Vreau să constat cu mândrie că, datorită maturității societății noastre, faptului că oamenii nu au căzut pradă panicii, scenariul de destabilizare, regizat cu atâta iscusință, nu s-a realizat atunci pe deplin. Vreau și prin acest intermediu să îndemn societatea noastră și pe toți dumneavoastră să fiți precauți la asemenea gen de provocări, care, cu siguranță, vor mai urma. Efectul său stabilizator l-au avut și instrumentele aplicate de Banca Națională care a majorat cerințele față de rezervele obligatorii și rata de bază. Chiar dacă aceasta a determinat o oarecare diminuare a ritmurilor de creștere a creditării în țară, efectul pozitiv al acestor măsuri nu a întârziat să capete expresie în indicele prețurilor de consum.

Astăzi, constatăm că în luna noiembrie inflația anuală a căzut pentru prima dată în ultimii șase ani sub nivelul de 10% și a constituit 8,5%. Astfel, obiectivul de menținere a inflației anuale sub nivelul de 10%, care părea mai mult decât iluzoriu în luna mai 2008 a fost deja realizat. Afirm aceasta, deoarece suntem cu toți siguri că în luna decembrie inflația va fi, de asemenea, menținută sub control.

Odată cu inversarea trendului inflației, atât Guvernul, cât și Banca Națională au purces la reducerea treptată a exigențelor referitoare la lichidități, despre care vorbeam mai sus. Pentru informație. În primele zece luni ale anului 2008, volumul creditelor acordate economiei a crescut cu 20,2%, iar cel al depozitelor în valută națională – cu 22,1% și, respectiv, cu 8,5 cele în valută străină.

Stimați deputați,

Fiind la capitolul “Prețuri și tarife”, aș vrea să remarc unele momente ce țin de prețurile la gazele naturale, pe care le procurăm direct de la Compania rusă “Gazprom”, și, desigur, speculațiile care se fac în jurul acestora. Vreau să reiterez faptul că, în conformitate cu acordul încheiat între părți, valabil până în anul 2011, în formula de calcul al prețului la gaz este inclusă evoluția prețului pentru petrol pe ultimele 9 luni. Apropo, cu mici excepții, unanim cunoscute, aceasta este formula unică pentru toate țările care importă gaz din Rusia. În aceste condiții, este lesne de înțeles și ușor de calculat că prețul la gaz în vigoare de la 1 octombrie 2008 este influențat atât de prețul relativ jos al petrolului de la sfârșitul lunii septembrie, cât și de prețul enorm al acestuia în vara anului 2008.

În așa fel, ne putem aștepta la o reducere a prețului cu care “Gazprom”-ul ne livrează gazul și, respectiv, a tarifelor interne la acest combustibil, atunci când din calcul vor dispare lunile de vârf din vara anului 2008, adică începând cu trimestrul II al anului următor. Chiar dacă această matematică este aparent simplă, din păcate, există foarte multe încercări de a specula la această temă. Anume din această cauză, am considerat necesar să atrag atenția dumneavoastră și a societății asupra acestui moment. Pentru informație. Prețul mediu de livrare a gazelor de către “Gazprom” pe piața europeană în trimestrul IV al anului 2008 constituie 500 dolari. Republica Moldova procură gaze în acest trimestru la prețul de 280 dolari.

Stimați deputați,

Plecând de la inflație și momentele caracteristice situației prețurilor, aș dori să vă informez și despre evoluția altor câțiva indicatori macroeconomici, nu mai puțin importanți. Cursul de schimb al monedei naționale pe parcursul lunilor ianuarie–noiembrie a marcat o apreciere în termeni nominali față de dolarul SUA cu 9% și față de euro – cu 24%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost majorările esențiale ale intrărilor valutare de peste hotare și întărirea dolarului SUA pe piețele valutare internaționale.

În scopul neadmiterii aprecierii excesive a monedei naționale, în ianuarie–noiembrie 2008 Banca Națională a efectuat cumpărări nete de valută străină pe piața valutară interbancară în sumă de 222 milioane de dolari. Activele valutare de rezervă au constituit la sfârșitul lunii noiembrie 2008 – 1,6 miliarde de dolari, majorându-se încă cu circa 1,25 ori față de aceeași dată la sfârșitul anului 2007 și cu 20% de la începutul anului. O relativă diminuare a acestor rezerve, care, după cum știți, se estimează în valută americană în noiembrie față de august 2008 este determinată exclusiv de diminuarea cursului valutei europene față de dolar. Iar noi o parte din rezerve, după cât cunoașteți, le ținem anume în valută europeană.

După cum cunoașteți, începând cu 1 ianuarie 2008, statul nu mai percepe impozitul pe venit neredistribuit din activitatea de întreprinzător. Pe de o parte, aceasta înseamnă circa 1,5 miliarde de lei neîncasați la buget. Pe de altă parte – o sumă enormă de bani reinvestiți în economie. Cu toate acestea, chiar și cu un asemenea sacrificiu financiar menționez mai mult decât îndreptățit, în bugetul public național, în primele 11 luni ale anului 2008, au fost acumulate 22,4 miliarde de lei.

Conform estimărilor pe anul curent, partea de venituri se va realiza în sumă de 25 miliarde de lei sau 1,6 miliarde mai mult decât bugetul inițial. Asemenea și partea de cheltuieli va fi realizată cu un surplus de 1,7 miliarde de lei. Deși cu o sporire evidentă a exporturilor și cu un caracter tot mai investițional al importurilor, continuă să ne îngrijoreze evoluția balanței comerciale a țării noastre. În perioada ianuarie–octombrie 2008, exporturile au totalizat circa 1,4 miliarde de dolari. Volumul superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2007 – cu 27%.

Chiar dacă în acest an au fost reluate exporturile spre Federația Rusă, în structura exporturilor domină cele destinate țărilor Uniunii Europene, care constituie 51,4%, iar spre țările CSI au plecat 39,3% din exporturile noastre. În ianuarie–octombrie 2008, importurile au totalizat 4,1 miliarde de dolari, sau cu 41,4 mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2007. Astfel, deficitul balanței comerciale a constituit, în perioada ianuarie–octombrie 2008, suma de 2,7 miliarde de dolari SUA, crescând cu circa 900 milioane de dolari față de aceeași perioadă a anului precedent.

În pofida deteriorării continue a balanței comerciale, considerăm că acele măsuri de liberalizare a economiei, care au determinat dinamica investițiilor străine directe, precum și regimurile comerciale preferențiale, de care încep să profite tot mai mult și mai mult agenții economici din țară, vor contribui la schimbarea stării de lucruri la acest capitol. Dacă în prima perioadă de la oferirea de către Uniunea Europeană a preferințelor comerciale autonome atestam situația când agenții noștri economici nu erau în stare să profite de aceste facilități, apoi acum trebuie să constatăm cu satisfacție că pe majoritatea produselor importante pentru noi cotele de import stabilite de Uniunea Europeană au fost deja acoperite. De exemplu, cota de 600 de mii decalitri de vinuri este acoperită și noi negociem cu Comisia europeană pentru majorarea acesteia.

În finalul capitolului “Situația macroeconomică” doresc să rețin atenția dumneavoastră asupra aspectelor legate de criza financiară și economică mondială, să exprim viziunile Guvernului asupra acestei provocări.

Stimați deputați,

Nu încape nici o îndoială că criza cu care se confruntă economia mondială la această etapă este cea mai profundă de la anul 1929 încoace. Majoritatea guvernelor țărilor lumii o consideră ca atare și pregătesc planurile de acțiuni respective. Nu facem excepție nici noi.

Bineînțeles, efectele crizei financiare demarate, de altfel, în august 2007 au fost resimțite în mod diferit pe mapamond. Acolo unde sistemul bancar utiliza instrumente monetare cu un grad înalt de risc, efectele crizei nu au întârziat să se manifeste. Au căzut giganți ai pieței bancare de pe ambele maluri ale Atlanticului și tot din cauza utilizării unor asemenea instrumente discutabile, precum și a politicilor relaxante de creditare.

În țările în care regulatorul pieței financiar-bancare a impus reguli mai stricte de joacă, aceste efecte au fost minime. O asemenea situație constatăm și la noi. Nefiind expus în mod direct pierderilor legate de prăbușirea principalelor piețe de capital, băncile comerciale din țară sunt într-o situație avantajoasă din punct de vedere al indicatorilor de risc, solvabilitate și lichiditate.

De asemenea, un factor stabilizator pentru sistemul financiar al țării îl constituie rezervele valutare solide acumulate. Considerând acești indicatori și factori care au demarat criza financiară mondială, putem afirma că sistemul nostru bancar funcționează în regim normal și nu există pericole pentru activitatea acestora. Regulile de prudențialitate impuse de Banca Națională, chiar dacă în trecut au provocat mai multe critici, s-au adeverit să fie utile în asemenea condiții și vor fi menținute, cel puțin, pentru perioada crizei.

Un moment important ce caracterizează stabilitatea noastră economică este și faptul că noi am reușit, pe parcursul a trei ani, să implementăm cu succes Programul cu fondul Monetar Internațional, care este la etapa finală de realizare. Experții Fondului Monetar, care se află acum în Moldova cu cea de-a cincia misiune de evaluare, atestă durabilitatea sistemului nostru macroeconomic și încurajează în continuare politicile noastre bugetar-fiscale și monetare austere.

Totodată, trebuie să fin conștienți cu toții că, spre deosebire de criza financiară, criza economică va afecta cu siguranță țara într-o măsură sau alta. Scăderea cererii pieței externe, inclusiv a celei răsăritene, poate afecta și deja afectează exporturile de mărfuri din Republica Moldova. Este vorba, mai cu seamă, de scăderea exporturilor produselor agricole, care este amplificată de roadă masivă în acest an în țările din regiune. Cu o intenție de a susține sectorul agrar, Guvernul a achiziționat în rezervele de stat 52 de mii tone de grâu alimentar, la prețuri convenabile producătorilor, în sumă totală de 155 milioane de lei. Totuși problema desfacerii producției agricole persistă, iar Guvernul lucrează în direcția deblocării situației existente.

Criza economică va influența și consumul intern și, respectiv, importurile. Fapt ce poate avea efecte asupra bugetului public național. Fiind conștienți de această situație, la etapa prezentării proiectului bugetului de stat în Parlament, am avut o abordare pe cât se poate de prudentă. Astfel, cu condiția menținerii politicilor bugetar-fiscale la un nivel corespunzător și a austerității indicatorilor bugetari pentru anul 2009, indicatorii bugetari vor fi executați, iar necesitățile publice vor fi finanțate doar în limita prevederilor bugetare.

În concluzie, vreau să reiterez faptul că caracterul deschis și încadrarea economiei Moldovei în circuitul economic mondial va determina afectarea acesteia de criza mondială.

Totodată, cadrul fiscal favorabil existent, condițiile atrăgătoare pentru efectuarea investițiilor și durabilitatea sistemului bancar ne insuflă încredere întemeiată că efectele acestor recesiuni vor fi amortizate. În afară de aceasta, statul va continua să impulsioneze economia națională prin investiții în infrastructură și prin crearea celor mai favorabile condiții pentru antreprenoriatul legal.

Onorat Parlament,

Atât în Strategia națională de dezvoltare, cât în Programul “Progres și Integrare” un rol aparte i se atribuie sporirii calității actului de guvernare. În acest sens, preocupările Guvernului s-au axat pe promovarea reformei administrației publice centrale, pe utilizarea eficientă a finanțelor publice și pe combaterea corupției.

În contextul reformei administrației publice, s-au pus bazele unui cadru legislativ durabil, în special în ceea ce privește funcția publică și statutul funcționarului public, transparența procesului decizional.

Au fost inițiate, de asemenea, procedurile de eficientizare a sistemului de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor. În perioada de referință, au fost operate mai multe reorganizări ale structurilor guvernamentale, iar numărul funcționarilor publici a fost redus cu 624 de unități. Mai cu seamă în scopul diminuării presiunii administrative și de control au fost reduse unitățile din diferite structuri cu competență de control.

Într-o serie de instituții ale statului, abilitate cu funcții de deservire a populației și a agenților economici, a fost introdus principiul ghișeului unic. Spre exemplu, introducând acest principiu la punctele vamale de trecere a frontierei, din raza acestora au fost excluși reprezentanții a 3 structuri publice. Iar timpul necesar pentru perfectarea actelor de trecere a hotarului, mai ales în cazul agenților economici, s-a redus impresionant.

S-au majorat însă în proporții și mai impresionante încasările bugetare nevamale percepute la hotar. Dacă pe tot parcursul anului 2007, un singur exemplu, taxa ecologică percepută la frontieră a fost încasată în sumă de 35 milioane de lei, apoi în primele 11 luni ale acestui an, după introducerea ghișeului unic, încasările au sporit de 4 ori și au constituit în primele 11 luni peste 140 milioane de lei.

Progrese similare se atestă și în urma implementării ghișeului unic la Camera de Licențiere. Pe lângă faptul că solicitanții de licență au fost scutiți de necesitatea de a colinda multiple structuri publice pentru a obține diferite certificate și confirmări, s-au redus substanțial cheltuielile de timp și financiare necesare pentru obținerea licenței.

Actualmente, doar 10% din actele necesare pentru obținerea licenței sunt obținute de către solicitanți, altfel decât prin intermediul ghișeului unic. Același ghișeu unic a permis înregistrarea în regim de urgență, adică în 24 de ore, a 65% din cele 7 791 de întreprinderi non-create pe parcursul anului 2008.

În prezent, se eliberează fără plată 82 de documente din nomenclatorul autorizațiilor, permisiunilor și certificatelor sau, mai bine zis, 65%. Pentru 24 de tipuri de autorizații a fost anulată plata, iar pentru 7 tipuri s-a majorat termenul de valabilitate de la un an până la 3–5 ani.

Pentru îmbunătățirea planificării strategice a fost creat Comitetul interministerial pentru planificare strategică, prezidat de Prim-ministru. Comitetul respectiv a substituit o serie de comitete și comisii cu funcții complementare și este responsabil de supravegherea elaborării, revizuirii și implementării principalelor documente strategice de politici, precum și de coordonarea proceselor de reformare a administrației publice centrale, dezvoltarea regională, integrarea europeană și pentru coordonarea asistenței externe.

În contextul asigurării eficientizării utilizării finanțelor publice, atenția Guvernului a fost concentrată asupra îmbunătățirii politicii fiscale, managementului finanțelor publice și asigurării unei corelări mai bune dintre politicile publice și resursele financiare disponibile.

În cadrul planurilor strategice pentru anul 2009, 18 autorități publice au elaborat bugete pe programe sau cu 6 mai mult ca în anul precedent, fapt ce denotă o nouă abordare a principiilor responsabilității și implicării profunde a autorităților publice în utilizarea transparentă și eficientă a finanțelor publice.

În scopul prevenirii actelor de corupție, pe parcursul anului 2008, sub aspect anticorupțional au fot expertizate circa 500 de proiecte de acte normative, iar pentru 43 de proiecte au fost întocmite rapoarte de expertiză detaliate.

Pentru a spori implicarea societății civile în procesul de combatere a corupției, în luna octombrie, Executivul a aprobat crearea Consiliului civil privind monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

În vederea asigurării transparenței și controlului activității în exercitarea funcțiilor publice, la inițiativa Guvernului, a fost elaborată și adoptată de Parlament Legea cu privire la conflictul de interese. De asemenea, a fost inițiată elaborarea unui proiect de lege privind declararea și controlul veniturilor și a proprietății demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere.

În contextul combaterii corupției, în primele 10 luni ale anului curent Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției au depistat 3 424 cazuri de corupție, intentând 849 de dosare penale, 243 de persoane au fost condamnate.

În termeni de performanță, în 2008 la capitolul “Prevenirea și combaterea corupției” s-a înregistrat o dinamică pozitivă. Conform datelor cercetării Organizației “Transinternational” indicele de percepție a corupției în Republica Moldova s-a îmbunătățit în 2008 față de 2007.

Stimați deputați,

În perioada de referință, ne-am axat și asupra consolidării instituțiilor democratice, în special vizând asigurarea accesului liber la informația oficială. Ca urmare a acțiunilor întreprinse de Guvern, Centrul “Accesinform” a apreciat accesibilitatea informațiilor oficiale cu un spor mai înalt, comparativ cu perioada anterioară.

În contextul acțiunilor pentru reglementarea conflictului transnistrean, eforturile Guvernului au fost axate pe întărirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Pe parcursul anului 2008, au fost desfășurate mai multe acțiuni în acest sens, inclusiv dotarea cu utilaj medical a instituțiilor curative din stânga Nistrului.

Un alt element al politicii noastre de sporire a încrederii este oferirea agenților economici transnistreni a posibilității de utilizare a regimului comercial preferențial autonom cu țările Uniunii Europene. Datorită acestui fapt agenții economici din regiune au exportat în primele 11 luni ale anului 2008 în 24 de țări ale Uniunii Europene mărfuri în sumă de peste 750 milioane de dolari SUA.

În bugetul anului 2009, pentru prima dată, au fost prevăzute mijloace pentru finanțarea unor proiecte comune. Chiar dacă la această etapă dezideratul nostru de reintegrare a țării rămâne a fi dificil, suntem și în continuare dispuși să depunem toate eforturile pentru soluționarea pașnică a acestui conflict, iar negocierile, în acest sens, sunt acceptate doar exclusiv în formatul cinci plus doi.

În contextul politicii de consolidare a neutralității și a politicii de bună vecinătate, a fost elaborată și este în discuție strategia securității naționale a Republica Moldova care se bazează pe statutul de neutralitate permanentă a țării. În același timp, pe parcursul anilor 2008–2009 Republica Moldova exercită mandatul de președinție a cinci aranjamente regionale din Europa Centrală și Europa de Sud-Est.

În cadrul acestor președinții, Republica Moldova a inițiat mai multe proiecte de importanță majoră pentru țările regiunii, iar summit-urile Prim-miniștrilor CSI și Inițiativei Central Europene la Chișinău au fost organizate la un nivel calitativ înalt, cu rezultate notorii pentru țările participante.

Astfel, în cadrul reuniunii conducătorilor de Guvern din cadrul CSI au fost semnate mai multe documente de ordin economic, menite să asigure un regim facilitar de comerț pentru produsele fabricate în țările membre, iar în cadrul summitului s-au discutat aspecte importante referitor la viitorul european comun al statelor din cadrul acestei organizații.

Tot în cadrul politicii noastre de bună vecinătate, au avut loc mai multe întrevederi cu viziuni și vizite ale conducerii Guvernului Republicii Moldova cu omologii din Austria, Rusia, Cehia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, România și alte state.

Stimați deputați,

După cum reiese și din denumirea programului nostru de guvernare, obiectivul integrării europene a țării noastre este preocuparea prioritară a Executivului. În anul 2008, Guvernul a purtat un dialog politic activ cu instituțiile europene și cu toate statele membre, în special cu Franța, care a deținut președinția Uniunii Europene în anul 2008, și Cehia, care va prelua președinția UE începând cu 1 ianuarie 2009.

În același timp, Guvernul a intensificat eforturile de promovare a reformelor interne, orientate spre realizarea imperativului integrării europene și respectării angajamentelor asumate în acest sens.

Pe plan extern, acțiunile Guvernului au fost concentrate asupra obținerii în termene cât mai restrânse a mandatului de negocieri pentru un nou acord juridic cu Uniunea Europeană, care va substitui Acordul de parteneriat și cooperare.

În acest context, Comisia Europeană a definitivat proiectul mandatului privind negocierile cu Republica Moldova, acesta fiind prezentat în cadrul Colegiului Comisarilor Uniunii Europene la 3 decembrie 2008, după care transmis pentru discuții statelor membre ale Uniunii Europene.

Se estimează că adoptarea în formă finală a mandatului de negocieri va avea loc în primele luni ale anului viitor. Republica Moldova a adus la cunoștință tuturor statelor membre ale UE viziunea sa asupra noului acord. Guvernul pledează pentru un acord de asociere care să ofere noi oportunități pentru realizarea obiectivului de integrare europeană, stipulând perspectiva europeană a țării noastre și o cooperare sectorială intensă care să permită obținerea accesului la libertățile Uniunii Europene.

Prin decretul Președintelui a fost actualizată componența Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, ceea ce a permis implementarea efectivă a agendei de integrare europeană. Astfel, datorită reprezentării la cel mai înalt nivel, Comisia a impulsionat procesul de luare a deciziilor pentru realizarea angajamentelor asumate în document.

Monitorizarea continuă a procesului de implementare a permis cuantificarea progreselor înregistrate în baza agendei de integrare europeană, dar și evidențierea restanțelor avute. Din totalul de 97 de acțiuni din agendă, până la finele lunii noiembrie 2008, integral, au fost realizate 66 de acțiuni, aproximativ 68%, iar în curs de realizare sunt încă 31 de acțiuni.

În scopul asigurării unei circulații și acces fizic nestingherit a mărfurilor moldovenești pe piețele externe, în anul 2008 au continuat lucrările de construcții ale elementelor Portului Internațional Giurgiulești. În afară de infrastructura propriu-zisă a Portului, în luna august, a fost dat în exploatare tronsonul de cale ferată Cahul–Giurgiulești, care leagă acest obiectiv cu restul țării.

Din surse bugetare a fost construită și linia electrică de înaltă tensiune care asigură alimentarea cu energie electrică a Portului. În total, pentru edificarea infrastructurii necesare pentru funcționarea eficientă a acestui Port din bugetul de stat, în anul 2008, au fost alocați peste 260 milioane de lei.

În acest an, după negocierea anevoioasă cu partea rusă dar și urmare a unor investiții semnificative în structura calității, a fost reluat exportul de produse vinicole în Federația Rusă. Actualmente, de acest drept beneficiază 54 de agenți economici autohtoni, iar volumul exportului a constituit de la începutul anului circa 55 milioane de dolari SUA.

Cu siguranță, un eveniment incontestabil al strategiei noastre de sporire a accesului produselor moldovenești pe piețele externe este și negocierea unor regimuri comerciale preferențiale și asigurarea funcționării plenare a acordurilor de liber schimb.

În acest sens, s-au depus eforturi pentru majorarea cotelor produselor noastre pe piețele Uniunii Europene, iar în cadrul summitelor CSI de la Chișinău am insistat asupra înlăturării oricăror bariere în circulația mărfurilor pe această piață.

În scopul consolidării securității energetice a țării, pe parcursul perioadei de referință au fost examinate și negociate, inclusiv în cadrul vizitelor Prim-ministrului, mai multe proiecte investiționale în infrastructura energetică.

Pe lângă construcția gazoductului magistral BălțiUngheni și a rețelei de gazificare de presiune mai mică, inclusiv în interiorul localităților din țară, există mai multe proiecte în vederea construcției unor noi elemente ale infrastructurii energetice a țării. În special, fiind vorba de sporirea capacităților de generare a energiei electrice.

În vederea integrării în piața energetică regională în cadrul Comunității Energetice, operatorul sistemului de transport al energiei electrice “Moldelectrica” a depus cererea de aderare la Uniunea pentru Cooperarea Transportului Energiei Electrice și se lucrează intens pentru obținerea acestui statut, iar cu el – și a unui nivel mai înalt al securității energetice a țării.

Cu participarea unui consorțiu moldo-român-italian, s-a decis construcția liniei electrice de 400 kilowați, Bălți–Suceava, care va constitui un element important de conectare a sistemului nostru energetic la cel european. Cu același scop se construiește deja și linia electrică de 110 kilowați, Fălciu, România – Gotești, Republica Moldova.

În aceeași ordine de idei, se înscrie și acordul semnat în cadrul vizitei premierului Putin la Chișinău, care prevede efectuarea unor investiții masive în infrastructura de transport a energiei electrice din Moldova și asigurarea livrărilor acesteia în țările europene.

În scopul sporirii competitivității economiei țării, din bugetul de stat au fost finanțate importante cheltuieli investiționale în infrastructură, cu preponderență în gospodăria drumurilor. Astfel, pe parcursul anului 2008, din bugetul de stat au fost alocați 470 milioane de lei pentru reabilitarea rețelei de drumuri, iar pentru întreținerea acestora au fost alocați 192 milioane de lei.

În același context, se înscriu și investițiile majore ale statului în sistemul de gazificare a țării, aprovizionare cu apă și canalizare, alte elemente de infrastructură.

Până la sfârșitul anului, va fi asigurată aprovizionarea cu apă potabilă a orașului Strășeni. În total, cheltuielile publice doar din bugetul de stat în această direcție au depășit 100 milioane de lei. Chiar dacă cu pondere constantă în reducere, sectorul agrar al țării continuă să joace un rol important în economia noastră națională.

În acest an, în scopul susținerii ramurii agriculturii sub diferite forme de subvenționare, din bugetul de stat au fost alocați peste 450 milioane de lei, până la sfârșitul anului urmând a fi finanțate încă circa 200 de milioane. Suplimentar la aceasta, pentru susținerea înființării de noi plantații de vii, din bugetul de stat au fost alocați 87 milioane de lei.

Astfel, cu contribuția bugetului de stat, pe parcursul anului 2008, au fost plantate peste 5 mii hectare de livezi și 4 600 hectare de vii. Pentru sporirea eficienței utilizării banilor publici alocați sectorului agrar, a fost elaborată o nouă concepție a subvenționării sectorului, axată, în principal, pe încurajarea investițiilor. Aceste prevederi urmează a fi implementate în anul următor.

Un element ce ține de sporirea competitivității economiei noastre este și deetatizarea proprietății publice și privatizarea activelor statului. În acest sens, pe parcursul anului 2008, au fost vândute activele statului în sumă de 734 milioane de lei, iar mijloacele obținute au fost direcționate spre investițiile în infrastructură. În așa fel, efectul deetatizării este unul pozitiv și dublu.

Pe de o parte, noii proprietari ai activelor vor asigura o mai bună gestionare a acestora, iar pe de altă parte, investițiile importante în infrastructură vor crea condiții pentru o ulterioară creștere economică robustă.

Stimați deputați,

Din lipsă de timp și, evident, din cauza oboselii care se simte în sală nu pot prezenta toate prioritățile care mi le-am stabilit la capitolul “Sporirea competitivității economiei naționale”. Dar vreau să vă asigur că acestui compartiment al Programului Guvernul i-a atribuit o atenție specială, iar o informație mai amplă despre realizările și rezervele care mai există la acest capitol, precum și la toate celelalte care sunt incluse în program o puteți găsi în materialul informativ care v-a fost difuzat anterior.

Stimați deputați,

Cu siguranță, cel mai important și responsabil capitol al Programului “Progres și Integrare” este capitolul ce vizează educația, sănătatea, protecția socială și toate aspectele ce țin de asigurarea unui nivel decent de viață pentru cetățenii Republicii Moldova.

În anul 2008, ponderea cheltuielilor bugetului public național pentru învățământ în produsul intern brut a crescut cu aproximativ 9% față de anul 2007, constituind 4,9 miliarde de lei sau 8,7 din produsul intern brut.

După cum vă amintiți, în legea anterioară a învățământului aceasta era stabilită la nivel de 7%, creștere ce a contribuit la continuarea reformelor și dezvoltarea acestui sector pentru sporirea accesului la servicii educaționale de calitate la toate nivelurile.

Astfel, pentru nivelul preșcolar au fost elaborate și editate standardele de dezvoltare a copiilor de vârsta 5–7 ani, precum și standardele de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din instituțiile preșcolare, care se implementează în cele 1 334 de grădinițe din republică, frecventate de circa 120 mii de copii.

De asemenea, au renovate și modernizate 33 de grădinițe și create 16 centre comunitare pe parcursul anului 2008 în calitate de instituții alternative de educație preșcolară pentru copii și părinți.

De la începutul anului, au fost gazificate 42 de instituții preșcolare, până la sfârșitul anului urmând a fi gazificate încă 57 de instituții. În afară de aceasta, pe parcursul acestui an, au fost gazificate 134 de instituții preuniversitare. Totodată, peste 300 de grădinițe au fost dotate cu materiale didactice, cu mobilier, jocuri, jucării, terenuri de joacă.

Pentru informatizarea sistemului de învățământ prin intermediul Programului “SALT”, în instituțiile preuniversitare de învățământ au fost instalate circa 2 000 de calculatoare noi, însumând 6 600 de calculatoare de generație nouă.

În scopul realizării dimensiunii sociale a învățământului superior și al asigurării accesului tinerilor la studii de calitate pentru anul de studii 2008–2009, planul de înmatriculare la studii cu finanțare bugetară a fost majorat cu 30 la sută față de anul precedent, fiind acordată prioritate specialităților care asigură pregătirea cadrelor didactice și, totodată, a fost introdusă o majorare etapizată a burselor de la 1 octombrie 2008 cu 15%, de la 1 ianuarie 2009 – cu 20%, de la 1 septembrie 2009 – cu 30%. În acest mod, majorarea va constitui față de bursa actuală peste 80%.

Anul acesta, pentru prima dată, s-a acordat Premiul de Stat care a avut și o importantă componentă financiară, cunoașteți, 1 milion de lei pentru fiecare. Această acțiune este menită să încurajeze oamenii de știință și artă și să contribuie la prosperarea științifică și culturală a țării noastre.

Anul 2008 a fost declarat An al Tineretului, ca răspuns la solicitările tinerilor. Programul de acțiuni, consacrat Anului Tineretului, vizează, mai întâi de toate, crearea unui mediu favorabil soluționării problemelor cu care se confruntă tinerii. În acest context, în anul 2008, a fost lansat Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor, care are drept scop promovarea și facilitarea implicării tinerilor din țară în activitatea antreprenorială și prevede inițierea de către tineri cu vârsta cuprinsă între 18–30 de ani a noilor afaceri în mediul rural. Programul prevede acordarea unor împrumuturi de până la 300 mii de lei, 40% din valoarea investițiilor constituind granturi nerambursate.

La momentul actual, în cadrul acestui program, sunt lansate deja 140 de afaceri noi, inițiate de către tineri, în acest scop fiind alocate 40 milioane de lei pe parcursul acestui an. Altele peste 120 de milioane vor fi repartizate în anul viitor. Reamintim, 40% din aceste mijloace statul le acordă sub formă de granturi.

În cadrul Programului “Locuințe pentru tineri specialiști din zona rurală”, lansat în acest an, se prevede asigurarea cu locuințe gratuite a tinerilor specialiști cu studii superioare și postuniversitare de rezidențiat, repartizați și angajați în câmpul muncii în instituțiile publice din localitățile rurale.

În contextul Anului Tineretului, au fost reabilitate mai multe obiective culturale destinate tinerilor, printre care și Centrul pentru Copii și Tineret din Chișinău, care va reprezenta un adevărat centru pentru instruire și agrement pentru generația tânără.

Constituind unul dintre domeniile prioritare, ocrotirea sănătății a populației a înregistrat o majorare importantă a alocaților din bugetul public național pentru anul 2008, de la 4,2% din PIB în anul 2005 la 5,8% în 2008. Pe parcursul perioadei de raportare, a fost efectuată reparația capitală a 25 de instituții medicale primare din localitățile rurale. Concomitent, pentru încă 16 instituții medicale din localitățile rurale au fost efectuate proiectarea și expertiza pentru începerea construcției, actualmente desfășurându-se licitațiile respective. La alte 20 de instituții lucrările sunt la etapa de proiectare.

În anul 2008 s-a desfășurat și a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru crearea Centrului de Performanță în baza Spitalului Clinic Republican. Ca urmare, pentru asigurarea resurselor financiare necesare procesul de reorganizare a Spitalului Clinic Republican, au fost semnate acorduri cu Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei – 9 milioane de euro, cu Banca Mondială – pentru oferirea unui credit în valoare de 2,7 milioane de dolari și cu Comisia Europeană, a cărei contribuție este de 3 milioane de euro.

Un alt obiectiv de importanță majoră pentru ramura ocrotirii sănătății este reconstrucția Centrului de reabilitare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor. La capitolul “Investiții în sănătate” trebuie să remarcăm reabilitarea Spitalului de boli tuberculoase “Vorniceni”, alocările bugetare pentru care au constituit doar în acest an peste 36 milioane de lei.

Una din preocupările importante ale Guvernului rămâne a fi calitatea mediului ambiant și măsurile de protecție și sporire a potențialului ecologic al țării. În perioada de referință, au fost plantate circa 9 mii hectare de plantații forestiere, în total plantațiile forestiere constituind 360 mii de hectare, iar în perioada 2002–2008 au fost plantate peste 60 mii de hectare. De ce numesc aceste cifre? Totul se cunoaște în comparație, nu poți să numești doar pur segmentul anului curent.

Stimați deputați,

Pe parcursul ultimilor ani, mereu a fost majorată cota alocațiilor bugetare cu caracter social. Ponderea cheltuielilor pentru implementarea politicilor în domeniul protecției sociale în anul 2008 a atins 31,7 din totalul cheltuielilor bugetului public național sau 13,3% din produsul intern brut, înregistrând o creștere continuă.

În scopul realizării obiectivului social privind introducerea sistemului de asistență socială, bazat pe testarea veniturilor și evaluarea necesităților solicitanților în vederea direcționării prestațiilor sociale către cele mai anevoioase categorii de populație, a fost adoptată Legea privind ajutorul social, precum și mecanismul adițional de implementare a acestuia.

În contextul dezvoltării serviciilor sociale. Astăzi, în republică activează 174 de centre sociale, dintre care 100 pentru copii și tineri. În anul 2008 au fost construite și date în exploatare 28 de centre sociale în 6 raioane ale republicii. Au fost stabilite noi plăți sociale pentru unele categorii de cetățeni. Iar pentru susținerea elevilor, studenților orfani și a celor aflați sub tutelă au fost majorate substanțial și diversificate normele de cheltuieli, în vederea realizării procesului de învățământ.

Pe parcursul anului 2008, au fost stabilite cuantumuri majorate ale alocațiilor de îngrijire pentru persoanele cu dizabilități, au fost majorate cu 50 la sută compensațiile nominative la procurarea cărbunilor și lemnelor de foc pentru sezonul rece 2008–2009.

În octombrie 2008, salariul mediu lunar al unui lucrător în economia națională a constituit 2 609 lei, în perioada ianuarie–octombrie 2008, salariul mediu în economia națională s-a mărit, față de perioada similară a anului precedent, cu 24%. În scopul ridicării nivelului de viață al angajaților din sectorul bugetar, în luna septembrie curent, Guvernul a propus majorarea treptată a salariilor în această sferă, cu excepția funcționarilor publici.

În special, de această majorare vor beneficia cadrele didactice din țară. Majorarea cumulativă a salariilor pentru această categorie de bugetari va însemna atingerea către 1 aprilie 2008 a nivelului salariului mediu pe economie înregistrat în 2008, iar începând cu 1 septembrie 2009, salariul mediu lunar al profesorilor din țara noastră va fi echivalent celui din economie și va constitui 3 140 lei.

Onorat Parlament,

Mulțumindu-vă pentru atenția cu care ați audiat acest raport, vreau să reiterez faptul că toate eforturile echipei guvernamentale au fost axate spre îndeplinirea cu succes a prevederilor Programului “Progres și Integrare”, deoarece, de la bun început, am considerat acest Program drept un angajament asumat de noi toți în fața poporului. Vă asigur că, cu același devotament și dăruire de sine, ne vom îndeplini obligațiunile și în perioada care a mai rămas până la alegerile parlamentare, astfel încât toate prevederile Programului Guvernului să fie realizate în numele creșterii bunăstării poporului.

Eu vă mulțumesc foarte mult pentru răbdarea și atenția dumneavoastră.

// Stenograma ședinței plenare a Parlamentului

Discursul Prim-ministrului Zinaida Greceanîi cu ocazia a 100 de zile a noului Guvern

9 iulie 2008

Stimați reprezentanți ai mass-media!
Onorată asistență!

Chiar de la bun început țin să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți prezenți la această conferință de presă. Consider acest mijloc de comunicare drept unul optimal pentru informarea completă și obiectivă a publicului larg despre activitatea Guvernului și autorităților publice. De fapt, poate ați remarcat, am solicitat de mai multe ori de la conducătorii ministerelor și autorităților publice centrale să organizeze asemenea întrevederi cu Dvs. cel puțin o dată în lună.

Am convingerea că anume Dvs., jurnaliștii, sunteți acele persoane care pot asigura cea mai bună comunicare între societatea civilă și autoritățile publice. În Programul de activitate a Guvernului, instaurat acum o sută de zile, este evidențiată clar dependența reușitei realizării Programului respectiv de implicarea publicului larg în acest proces. Judecând după avalanșa de scrisori parvenită în adresa Executivului, cu diferite propuneri ce vizează actul de guvernare, miza noastră pe conlucrarea cu mass-media începe a da randament. Chiar vineri voi avea o întrevedere cu Camera de Comerț Moldo-Americană, care va avea loc la inițiativa antreprenorilor și care au scris cert: dorim să ne aducem contribuția la realizarea Programului de guvernare. Am mai avut un șir întreg de asemenea întrevederi cu reprezentanții businessului, societății civile și vreau să vă spun că nimic mai încurajator ca atitudinea manifestată de aceștia nu poate fi. Poate doar angajamentul nostru ferm și dorința de a activa în interesele poporului ne poate mobiliza mai mult. Vreau să vă mulțumesc pentru colaborare și să vă invit s-o facem mai intens și pe viitor.

Este prima mea conferință de presă în calitate de Prim-ministru și doresc să folosesc această oportunitate nu doar pentru a raporta despre realizările Guvernului în primele 100 de zile și de a răspunde la întrebările lansate, dar și de a obține un oarecare feed back din partea Dvs.

Voi începe, dacă-mi permiteți, cu o succintă relatare despre activitatea Guvernului în primele 100 de zile și problemele principale cu care ne-am confruntat.

Consider necesar să renunțăm la modul tradițional de raportare seacă despre sutele de hotărâri aprobate, dispozițiile emise și tot genul de informații plictisitoare. În cazul în care vă va interesa acest lucru, voi răspunde concret la întrebările Dvs. Nu mă voi opri prea mult asupra informației pe care deja o cunoașteți.

Odată cu învestirea noului Guvern și aprobarea de către Parlament a Programului de activitate au fost operate și unele modificări în structura acestuia, astfel încât să fie asigurată o coerență între prioritățile stabilite în Program și structură. Au fost efectuate unele comasări, reorganizări și optimizări. Toate acestea s-au produs în contextul RAPC, care se desfășoară la de câțiva ani, având drept scop sporirea eficienței autorităților publice și ridicarea calității serviciilor prestate de către ele.

Doresc să menționez că atât reforma administrației publice, cât și cadrul macroeconomic (despre care am să am ocazia să vorbesc mai târziu) sunt precondiții pentru realizarea cu succes a Strategiei Naționale de Dezvoltare pentru anii 2008–2011. În Executiv întotdeauna am constatat că fără a reforma procesul decizional și a optimiza structura serviciului public sarcina de a transpune în viață cele 5 priorități despre care se vorbește în SND este o misiune imposibilă. Mai mult ca atât, prezentând în Parlament programul de activitate a noului Guvern am ținut să subliniez că doar prin debirocratizarea procesului decizional și sporirea calității actului de guvernare vom fi capabili să consolidăm dialogul cu societatea și să realizăm lucruri concrete în perioada de timp limitată de care dispunem.

Este clar că mecanismul birocratic nu este cel mai docil aluat pentru remanieri și modificări structurale, iar efectele pozitive ale acestor reorganizări vor putea fi sesizate ceva mai târziu. Ba mai mult, nu pot afirma că în aceste 3 luni de reorganizări pe intern, structura nouă a reușit pe deplin să-și manifeste avantajele. Unele schimbări chiar mai continuă și astăzi. Este evident însă că odată cu stabilizarea acesteia vor apărea și efectele pozitive ale modificărilor efectuate.

Cunoașteți despre atribuirea funcțiilor Ministerului Industriei și Infrastructurii și Serviciului de Standardizare și Metrologie a Ministerului Economiei și Comerțului. Vom reorganiza autoritățile publice din domeniul transporturilor și drumurilor. În structura Aparatului Guvernului, care, de asemenea, a suferit modificări esențiale, a fost creată Direcția coordonarea politicilor și asistenței externe, subordonată direct Primului Ministru. O astfel de unitate centrală de politici este conformă cu cele mai bune practici internaționale și este recomandată consecvent de partenerii noștri de dezvoltare. Chiar dacă este o schimbare internă, nutresc speranța că și publicul larg va simți efectele acestei reorganizări.

Totodată, în cadrul Aparatului Guvernului a fost creat Secretariatul pentru Integrarea Europeană, menit să asigure o mai bună coordonare la nivel de Guvern a activităților interne legate de procesul de integrare europeană a țării noastre.

Fiind la capitolul integrare europeană, vreau să vă comunic că acest subiect este prioritatea de bază a Guvernului. Aceasta se explică prin faptul că Integrarea Europeană nu este privită de noi ca o lozincă declarativă, dar ca un complex de măsuri și reforme pe intern, care vizează toate domeniile vieții social-economice ale țării. Atenția noastră se concentrează la implementarea în practică a realizărilor obținute în cadrul Planului de Acțiuni RM–UE și eliminarea factorilor ce provoacă îngrijorare partenerilor noștri europeni. Este vorba, în primul rând de asigurarea unui grad înalt de independență a justiției, asigurarea drepturilor omului, libertatea presei, îmbunătățirea climatului investițional.

Sunt domenii problemele cărora nu se soluționează peste noapte, probleme caracteristice și multor țări care deja au aderat la UE. Cu atât mai mult, suntem deciși să ne angajăm în soluționarea acestora, deoarece, am mai spus-o, reformele efectuate de noi în contextul integrării europene nu le facem de dragul reformelor sau pentru că așa ne impun organismele europene. Sunt reforme care ne privesc în primul rând pe noi. Astfel, integrarea europeană este nu numai scopul nostru, dar și, dacă vreți, destinul poporului nostru. Este o datorie sfântă a fiecăruia dintre noi să avansăm pe această cale, indiferent unde ne aflăm: în structurile guvernamentale sau private, în opoziție sau la guvernare.

Cunoașteți că a fost creată Comisia Națională pentru Integrare Europeană, care este condusă de către Președintele țării. La moment se lucrează cu o Agendă Internă de Priorități pentru Integrarea Europeană – plan de acțiuni aprobat de această Comisie. Comisia își desfășoară ședințele o dată în lună, iar în cadrul acestora pot participa toți cei care sunt interesați de tematica respectivă. Astfel, acest proces devine într-adevăr o activitate comună a societății noastre.

Dorința noastră este de a începe cât mai curând negocierile cu CE asupra noului acord de relații cu UE. Sperăm că CE va primi mandatul pentru aceste negocieri într-o perioadă scurtă de timp. Indiferent de evoluțiile evenimentelor în interiorul UE, uneori descurajatoare pentru aspirațiile noastre și ale altor țări de integrare europeană (aici mă refer în primul rând la eșecul aprobării în Irlanda a Acordului de la Lisabona), noi ne vom vedea de treabă, vom face tot ce depinde de țara noastră pentru a avansa pe direcția europeană.

Nu în ultimul rând trebuie să confirm cu plăcere și să fim recunoscători pentru faptul că eforturile noastre de ajustare a standardelor interne la cele europene sunt susținute de însăși Uniunea Europeană. Beneficiem de asistență financiară și tehnică, fapt pentru care mulțumim partenerilor noștri europeni.

Chiar săptămâna trecută am semnat cu reprezentanții Comisiei Europene acorduri de finanțare pentru Planul Național de Acțiuni 2007, în mărime de 40 mil. Euro, și suntem în proces de negociere a Planurilor naționale de acțiuni pentru următorii ani.

În afară de aceasta, apreciem și susținerea celorlalți parteneri de dezvoltare. Recent, Banca Mondială a anunțat despre majorarea alocațiilor pentru Moldova, care vor constitui 47 mil. dolari SUA în următorul an.

Adițional la aceasta, Banca a aprobat recent solicitarea Guvernului prezentată spre finanțare din cadrul Programului de Răspuns față de Criza Alimentară Globală. Alocarea aprobată în mărime de 7 mil. dolari SUA va fi direcționată creșterii alocărilor de la bugetul de stat destinate alimentației caselor internat, centrelor de reabilitare a copiilor cu deficiențe, grădinițelor, azilurilor de bătrâni etc.

Actualmente suntem la cea de-a patra evaluare a performanței Republicii Moldova în cadrul programului PRGF cu Fondul Monetar Internațional, care urmează a fi aprobată la ședința Consiliului Executiv al FMI pe data de 16 iulie curent. Dat fiind că autoritățile Republicii Moldova și-au îndeplinit toate angajamentele asumate nu ne așteptăm la careva surprize, astfel încât urmare a ședinței menționate va avea loc debursarea următoarei tranșe în valoare de cca. 17 mil. dolari SUA.

La capitolul asistenței externe ne-a reușit în ultimele trei luni de zile să contractăm sau aprobăm pentru Moldova proiecte de asistență externă în mărime de ~139 mil. dolari SUA, dintre care:

  • 109 mil. dol. SUA – asistență nerambursabilă (asistență financiară și tehnică);
  • 30 mil. dol. SUA – credite concesionale, condițiile IDA (40 ani rambursare, 10 ani grație și rata dobânzii 0,75%).

După cum vă dați seama, aceasta este o susținere importantă din partea partenerilor noștri de dezvoltare.

Menționam mai sus că asigurarea stabilității macroeconomice este una din condițiile obligatorii pentru dezvoltarea durabilă a unei țări și asigurării bunăstării populației ei. Prin urmare, mi-am rezervat timp ca să vorbesc despre situația macroeconomică. Vreau din start să asigur concetățenii noștri că, în pofida unor evoluții macroeconomice mai puțin îmbucurătoare pe plan mondial, situația macroeconomică în țară este sub controlul strict al autorităților competente și nu există nici un pericol pentru evoluția stabilă a acestui compartiment.

O problemă care ne preocupă pe fiecare, fie că suntem funcționari publici sau ziariști, este creșterea prețurilor. Evoluția Indicelui Prețurilor de Consum este în vizorul permanent al autorităților.

Prin urmare, faptul că inflația pe ultimele 12 luni este la o cotă destul de ridicată – 16,9% la finele lunii mai – nu trebuie să ne descurajeze. Este vorba, în primul rând, de efectele secundare ale secetei din anul precedent, când o parte considerabilă din producția agricolă a fost compromisă, dar și de tendințele regionale. În toată Europa de Est și CSI inflația s-a majorat în decursul unui singur an cu aproximativ 4 p.p., înregistrând valori istorice maximale datorită prețurilor înalte la resursele energetice și produsele alimentare.

Confruntați cu această provocare atât Guvernul, cât și Banca Națională a Moldovei au întreprins toate acțiunile necesare în vederea stabilizării prețurilor. Pe de o parte, Guvernul actual a eliminat restricțiile cantitative la importurile de carne, ceea ce a avut un impact imediat asupra prețurilor la această categorie de produse. La fel, în vederea eliminării atacurilor speculative au fost limitate adaosurile comerciale pentru un șir de mărfuri strategice (materiale de construcție și produse alimentare).

Mai mult ca atât, în scopul susținerii eforturilor dezinflaționiste ale BNM, Guvernul a propus Parlamentului un buget echilibrat, reușind, în același timp, să majoreze cota cheltuielilor sociale și investiționale din contul veniturilor bugetare suplimentare.

La rândul său, Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază până la 18,5%, concomitent, majorând norma rezervării obligatorii pentru resursele atrase în lei moldovenești și valută. Respectiv, această decizie a temperat ritmurile creditării economiei naționale și a permis sustragerea din circuitul monetar a excesului de lichiditate, care constituiau principalele surse de presiune inflaționistă.

Primele semne ale reușitei politicilor adoptate se fac deja simțite. Conform datelor statistice, în luna iunie s-a înregistrat deflația de 1,1%, astfel încât inflația pe ultimele 12 luni la finele lui iunie a scăzut până la circa 15,6%.

Deși încă nu dispunem de datele pentru luna iunie privind salariile în economia națională, tendința care se observă pe parcursul trimestrului este pozitivă. Astfel, salariul mediu lunar a constituit în luna mai 2 537 lei (aproximativ 257 dolari SUA) ceea ce reprezintă o creștere față de luna martie cu 7%. În sectorul bugetar, salariul mediu lunar a constituit 2 049 lei – cu 188 lei mai mult decât în luna martie curent.

La finele trimestrului I curent, stocul investițiilor străine directe a constituit aproximativ 2 mlrd. dolari SUA (1 966) în creștere față de trimestrul I al anului 2007 cu 40 la sută. Fluxul de investiții străine directe observat pe parcursul trimestrului a fost de cca. 154 mil. dolari SUA. Consider că, în contextul inițiativelor de liberalizare a economiei și, în mod special, urmare a cotei “0” la impozitul pe venit al persoanelor juridice, tendința de creștere a investițiilor străine direct va fi și mai pronunțată în perioada rămasă a anului.

Din multitudinea de acte normative și legislative promovate în această perioadă voi menționa doar câteva:

  • A fost instituită Comisia guvernamentală pentru supravegherea realizării achizițiilor publice, aprobat Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public.
  • A fost inițiată modificarea legislației penale prin care se prevede crearea unor pârghii mai eficiente de combatere a traficului de persoane și a fenomenului migrației ilegale.
  • A fost armonizat cadrul normativ privind protecția copilului, în special ce ține de protecția persoanelor cu dizabilități locomotorii, au fost actualizate normele de asigurare cu produse alimentare, medicamente și consumabile a pacienților, în special în centrele de plasament și reabilitare pentru copii, majorate alocațiile sociale pentru îngrijirea copiilor cu dizabilități.
  • A fost elaborată și aprobată Metodologia de determinare a tarifului pentru serviciile de conectare la rețeaua internă de distribuție a gazelor, fiind stabilite criterii care stabilesc clar responsabilitățile agenților implicați în procesul de gazificare a localităților.
  • A fost perfecționat cadrul legal privind desfășurarea activității antreprenoriale în baza patentei de antreprenor, fiind concretizat nomenclatorul mărfurilor care pot fi comercializate în bază de patentă și volumul maxim al vânzărilor (300 mii lei pe an), modul de plată a primelor de asigurare socială, precum și extinderea practicării comerțului cu amănuntul, în baza patentei, până în 2017.

În contextul declarării anului 2008 – An al Tineretului. A fost aprobat Programul național de abilitare economică a tinerilor. Scopul – stimularea inițiativei economice a tinerilor antreprenori, facilitarea accesului tinerilor la resursele financiare. Prevede instruire și consultanță, finanțarea proiectelor investiționale rurale prin acordarea împrumuturilor comerciale rambursabile (300 mii lei – 5 ani 40% grant nerambursabil, fără dobândă).

A fost aprobat Planul de înmatriculare în instituțiile de învățământ superior, mediu de specialitate și profesional. Numărul studenților cu finanțare bugetară se va majora cu peste 5 000 de persoane sau cu 30% mai mult decât în anul precedent.

Reieșind din raționamentul că doresc să acordăm cât mai mult timp exercițiului de întrebări și răspunsuri, nu mă voi referi tot atât de amănunțit la un șir de alte domenii și activități cărora Guvernul le-a acordat o atenție sporită. Vă asigur că, în această perioadă incipientă a activității noului Guvern, în linii mari am reușit să abordăm în complex toate laturile vieții social-economice a țării, am conștientizat pe deplin problemele principale care trebuie soluționate și a fost pusă baza pentru realizarea cu succes a Programului de activitate a Guvernului.

În special, în această perioadă s-au înregistrat unele avansări în problema transnistreană. Considerăm că în momentul de față există condiții favorabile pentru impulsionarea procesului de reglementare a conflictului. Este clar că lucrurile nu se schimba așa de repede după cum ne-o dorim noi, dar treptat, prin întreprinderea unor măsuri capabile să sporească încrederea între cele două maluri ale Nistrului, lucrurile se vor schimba.

S-au înregistrat anumite progrese în relațiile bilaterale cu unele state. Mă refer la consolidarea relațiilor economice cu Federația Rusă. În cadrul vizitei la Moscova am discutat cu partea rusă mai multe aspecte privind intensificarea acestor relații, eliminarea obstacolelor care mai persistă în pătrunderea mărfurilor și serviciilor moldovenești pe piața imensă a acestei țări. Partea rusă a reconfirmat importanța majoră și rolul determinant al formatului “5+2” în negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean și a reiterat că orice formulă de soluționare a acestui diferend poate fi valabilă doar în condițiile respectării independenței și integrității teritoriale a statului nostru.

Recent la Chișinău s-a aflat în vizită ministrul român al afacerilor externe, fapt care ne insuflă speranțe în evoluția pozitivă ascendentă a relațiilor noastre cu România. S-au discutat un șir întreg de probleme din diferite domenii, părțile manifestând disponibilitatea pentru a le soluționa respectând interesele naționale reciproce și suveranitatea țărilor noastre. Am convenit că majoritatea problemelor pot fi discutate și soluționate în cadrul Comisiei mixte moldo-române, care urmează să se întrunească în viitorul apropiat.

Suntem într-un proces continuu de consultări și negocieri și cu vecinul nostru estic, Ucraina. Avem mai multe domenii de discuții cu această țară, care este un important factor economic și politic regional.

Rămâne pe agenda preocupărilor noastre de bază problema asigurării securității energetice a țării. Suntem în plin proces de restructurare a sistemului energetic, sistem care pe departe nu mai funcționează la randamentul scontat și provoacă pierderi, ceea ce în condițiile conjuncturii actuale pe piața resurselor energetice este inacceptabil. Drept efect al majorării dramatice a prețurilor mondiale la petrol, în lanț cresc prețurile și la restul resurselor energetice. În primul rând, este vorba de gazul natural și energia electrică. În acest context, este cert că eforturile noastre nu se pot axa doar pe negocierea unor prețuri mai reduse, dar și pe mecanismele de susținere a păturilor vulnerabile ale populației. Vreau să asigur concetățenii că Guvernul va utiliza toate resursele posibile pentru amortizarea efectelor creșterii tarifelor.

Actualmente eforturile Guvernului sunt concentrate asupra realizării obiectivelor trasate în Programul de activitate. Bineînțeles că pe parcursul îndeplinirii mandatului nostru apar unele dificultăți, unele obiective, altele subiective, dar după expirarea primelor 100 de zile de activitate, pot să afirm cu certitudine că Programul nostru, chiar dacă destul de ambițios, este unul realist și vreau să asigur întreagă societate că acesta va fi realizat cu succes. Această încredere a mea este alimentată atât de atitudinea profesionistă și consacrarea colegilor mei, cât și de inițiativa și implicarea majorității populației noastre în realizarea acestuia. Repet, consider această atitudine drept element important pentru progresul țării.

Sunt departe de gândul că această relatare a mea a fost pe măsură să răspundă la întrebările Dvs., de aceea Vă rog să adresați întrebări.

Discursuri

Apelul Prim-ministrului, Zinaida Greceanîi, către părinți

9 aprilie 2009

Stimați concetățeni!
Dragi părinți!

Apelul Prim-ministrului, Zinaida Greceanîi, către părinți

În ultimele zile în Republica Moldova se întâmplă niște lucruri oribile, strașnice, în care din păcate sunt atrași copii noștri, care sunt viitorul și sensul vieții fiecăruia dintre părinți. Pentru orice om cu Dumnezeu în suflet, pentru orice mamă, viața și sănătatea copilului este totul ce are mai sfânt. Cu gândul la copii ne trezim si cu gândul la ei ne trăim viața.

Spre marele nostru regret, zilele acestea s-a văzut clar, că pentru unii oameni, dacă poți să-i numești așa, viața copiilor nu prezintă nimic, sunt gata să-i sacrifice în interesele lor murdare și antiumane. Mulțumesc Domnului că ne-a păzit în ziua de marți și n-am pierdut viața nici unui din copii aruncați să devasteze clădirile Președinției și Parlamentului Republicii Moldova, pe care le apărau tot copii noștri, polițiști care mai mult de o sută stau și astăzi în spitale.

Nici o mamă nu poate vedea indiferentă ce se încearcă a face cu copii noștri.

Din păcate, trebuie să Vă comunic că intențiile criminale de a pune din nou sub gloanțe viețile tinerilor noștri nu s-au terminat. Organizatorii celei mai mare crime din istoria Republicii Moldova planifică pentru mâine și duminică să folosească din nou copii pentru a devasta clădirea guvernului, de data aceasta. Dacă acest lucru va fi admis de noi toți, jertfele umane va fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele.

Mă adresez către Dvs. ca prim-ministru, ca mamă, vorbiți cu scumpii voștri copii, convingeți-i că viața este cel mai sfânt lucru pe care ni l-a dat Dumnezeu. Nu trebuie să și-o închine intereselor unor persoane care nu au nimic sfânt pe lumea aceasta. Vă rog să mă credeți, că copilul nici unuia dintre acei care au organizat acest măcel nu se află în stradă, toți îi țin în siguranță. Îi folosesc doar pe ai dumneavoastră.

Mă adresez mamelor profesoare. Vă rog să aveți grijă de copii Dvs. și de ai noștri pe care vi i-am încredințat să ni-i educați, să ni-i faceți mari, să ne putem bucura de ei. Cea mai mare durere a mea a fost când am văzut în piață profesoare care duceau de mânuțe copii să participe acolo unde nici maturii nu trebuie să fie. Vă implor, nu există nimic mai scump decât viața copilului. Fie-vă frică de Dumnezeu.

Guvernul va întreprinde toate măsurile necesare pentru restabilirea principalelor edificii ale statului, a Președinției și a Parlamentului. Costul estimativ al acestor lucrări va constitui 300 mln. lei. Aceste mijloace ar putea fi folosite la realizarea multor lucruri frumoase pentru țara noastră, pentru copii și tinerii noștri.

Eu Vă îndemn să aveți grijă de copii Voștri!

Discursul candidatului la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi în ședința în plen a Parlamentului

31 martie 2008

Stimate domnule Președinte al Parlamentului,
Stimați deputați,
Onorată asistentă,

Sunt onorată să fiu prezentă în această sală în calitate de candidat pentru ocuparea funcției de Prim-ministru al Republicii Moldova. Apreciez înalt onoarea care mi se acordă și, la rândul meu, sunt determinată să mă consacru în întregime realizării Programului de activitate al Guvernului spre binele cetățenilor țării.

Intenționez să îndeplinesc această sarcină nobilă în comun cu echipa formată din membrii Cabinetului de Miniștri, în consultare cu toată societatea și în cooperare cu partenerii de dezvoltare a țării. Împreuna vom concentra eforturile pentru a face fața provocărilor și a înlătura constrângerile pentru bunăstarea și progresul Republicii Moldova.

După cum cunoașteți, evoluția Moldovei nu a fost simplă, fiind însoțită de urcușuri și coborâșuri. Din momentul declarării independenței și suveranității Republicii Moldova, am fost cu toții martori ai unei perioade dificile de trecere de la economia planificată la economia de piață, de la criza regionala din 1998, care ne-a aruncat în categoria țărilor cu venituri scăzute, dar care a servit drept punct de plecare pentru consolidarea eforturilor întru asigurarea unei creșteri economice robuste.

Ne-am confruntat cu factori externi, care nu întotdeauna au fost favorabili dezvoltării și durabilității economice și care au accentuat necesitatea de a trata cu seriozitate vulnerabilitățile externe și interne. Nu a fost simplu, dar nimeni nici nu s-a așteptat sa fie simplu. Prin urmare, suntem realiști și pragmatici privind sarcinile pe care le avem și rezultatele pe care dorim sa le atingem. Astfel, acțiunile primordiale, pe care urmează sa le implementăm începând cu momentul de față, se fondează pe politici reușite, al căror fundament a fost edificat de guvernările precedente.

Astăzi, vă cerem votul de încredere și vă asigurăm că suntem motivați de necesitatea accelerării reformelor orientate spre creșterea calității vieții cetățenilor Republicii Moldova și apropierea de standardele de viață europene. În acest moment, avem nevoie mai mult decât oricând de consolidarea tuturor forțelor prin acțiuni reale, pentru a demonstra coeziunea noastră în numele progresului și integrării.

Fideli vectorului integrării europene, conștientizăm ca acest Program de guvernare va fi temelia viitoarelor relații dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Credem că consolidarea instituțiilor democratice, asigurarea supremației legii și respectarea regulilor economiei de piață, sunt dezideratele fundamentale ale unui stat care se identifică cu valorile europene.

Înțelegând că obținerea statutului de membru al Uniunii Europene este o sarcină de perspectivă, suntem ferm convinși că pașii, pe care intenționam să îi facem în direcția integrării europene, vor produce un impact benefic semnificativ asupra calității vieții la noi în țară. Evaluarea de către Comisia Europeană a implementării Planului de acțiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană” ne va concentra asupra necesității obținerii unui mandat de negociere din partea celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene privind inițierea unui nou document juridic după expirarea Acordului de parteneriat și cooperare în luna iunie a anului curent.

Considerăm ca Programul de guvernare, prezentat astăzi, este de natură să ne plaseze în spațiul valorilor europene și să contribuie esențial la procesul integrării europene. Concomitent, vom aprofunda cooperarea în cadrul relațiilor bilaterale și multilaterale, valorificând avantajele pe care ni le oferă participarea la structurile regionale.

Suntem conștienți de faptul că perioada restrânsă ne impune acțiuni imediate întru realizarea cu succes a Programului. Prin urmare, sarcina numărul 1, din primele zile de guvernare, este debirocratizarea procesului de luare a deciziilor, eliminarea deciziilor formale și cu caracter declarativ, consolidarea planificării strategice și capacitații de prioritizare a politicilor prin crearea și fortificarea unității de politici în cadrul Aparatului Guvernului. Confirmarea acestor intenții va fi structura nouă a Executivului și prezentă în componența sa a mai multor cadre tinere, tehnocrate și profesioniste.

Programul de activitate al Guvernului, pe care am onoare sa îl prezint, este structurat în 5 blocuri mari, însoțite de obiective pe termen mediu și acțiuni pe termen scurt, pe care dorim să le realizăm în cursul perioadei de guvernare. Sporirea calității actului de guvernare, consolidarea instituțiilor democratice, asigurarea securității și integrității țării, sporirea competitivității economice, promovarea incluziunii sociale. Acestea sunt cele 5 blocuri mari.

Acțiunile care se conțin în Program, sunt ancorate în Strategia națională de dezvoltare, pe care dumneavoastră ați aprobat-o anterior. Și vom asigura continuitatea dezvoltării țării pe termin mediu. Mai mult ca atât, prioritățile descrise sunt pe orizontală, astfel încât doar realizarea în ansamblu a acestora va impune atingerea rezultatelor scontate pentru anii 2008–2009.

Stimați deputați,

Permiteți-mi să mă opresc asupra tezelor principale din Programul de activitate al Guvernului, care corespund celor 5 blocuri enunțate anterior. O prioritate majoră și o precondiție a realizării integrale a acestui Program este sporirea calității actului de guvernare. Țin să reiterez faptul că realizarea cu succes a Programului de guvernare este posibilă doar în condițiile unei administrații publice competente, profesioniste și eficiente, orientate spre prestarea unor servicii calitative societății.

Procesul decizional în administrația publică trebuie să fie transparent, fondat pe practicile moderne de guvernare și lipsei de orice elemente de corupție. Eforturile de îmbunătățire a performanței administrației publice se vor axa pe 3 direcții principale: reforma administrației publice, eficientizarea cheltuielilor publice și combaterea corupției în administrația publică de toate nivelurile.

Considerăm că reformarea administrației publice va avea un impact decisiv și asupra calității și ritmului de implementare a tuturor politicilor publice și atingerii obiectivelor Programului în termenele stabilite. Consolidarea instituțiilor democratice și edificarea statului de drept este o prioritate nu mai puțin importantă și, în egală măsură, așteptată de societate. În acest context, suntem deciși să asigurăm o democrație modernă, participativă.

Pornind de la afirmația că democrația nu poate exista fără un adevărat dialog social, fără un sistem eficient de reprezentare a intereselor și fără o societate civilă dezvoltată, ne vom concentra activitatea imediată pe trei direcții de bază: libertatea mass-media, dialogul activ cu societatea civilă și independența justiției. În mod evident, ținta principală a acestui bloc de reforme este promovarea pluralismului de opinii și încurajarea participării societății civile în viața publică. Însă este de menționat că un sistem judiciar funcțional, independent și eficient este pe măsură să influențeze pozitiv atât mediul de afaceri, volumul investițiilor, cât și dezvoltarea economică în ansamblu.

În continuare țin să subliniez importanța integrității țării și asigurarea unei securități naționale interne și externe. Astfel, reglementarea conflictului transnistrean și reintegrarea țării reprezintă o condiție de bază pentru asigurarea securității pe termen lung și dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. În același timp, asigurarea securității statului presupune și reducerea constrângerilor care contribuie la vulnerabilitatea externă a țării din perspectiva accesului la energie și piețele de desfacere.

În raport cu obiectivele enunțate, ne vom axa activitatea imediată în direcția susținerii eforturilor de reintegrare a țării, menținerii neutralității și a politicilor de bună vecinătate și, nu mai puțin important, a promovării securității economice a statului. Aceasta presupune demilitarizarea statului, democratizarea și consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, precum și restabilirea spațiului politic, economic și social unic al țării.

În planul promovării securității economice ne vom concentra asupra consolidării sectorului energetic și diminuării constrângerilor de circulație condiționate de amplasarea geografică prin dezvoltarea căilor noi de acces. Dezideratele sociale și opțiunile politice ale țării sunt realizabile doar în condițiile unei economii puternice, dinamice și flexibile. Și, în acest context, sporirea competitivității economice este una din provocările majore ale Executivului. Vom promova în continuare o creștere economică calitativă, bazată pe potențialul de eficiență, generat de dezvoltarea sectorului privat și intensificarea concurenței.

Un mediu de afaceri caracterizat de stabilitatea regulilor de joc, limitarea implicării statului în activitatea de antreprenoriat, existența unui cadru de reglementări practici și simple, care nu ar majora în modul excesiv povara administrativă și o infrastructura financiară dezvoltată, sunt aspectele fundamentale în atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă și impulsionarea creșterii economice.

Fiind în esența un bun public, infrastructura este domeniul prioritar al statului. În limita constrângerilor obiective suntem deciși să construim și să investim pentru viitor, utilizând la maxim mijloacele proprii, formule de cooperare noi, cum ar fi parteneriatul public privat și sursele externe pentru a reabilita infrastructura economiei naționale. O prioritate nu mai puțin importantă este promovarea incluziunii sociale și regionale. Suntem absolut convinși că oamenii, securitatea și calitatea vieții reprezintă rațiunea de bază pentru existența statului și principalul obiectiv al politicilor publice implementate de Executiv. Calitatea resurselor umane este condiționată, în primul rând, de accesul și calitatea sistemelor de educație și sănătate. Aceste sisteme trebuie să fie organizate, gestionate și finanțate intr-un mod eficient, astfel încât investițiile publice și private în aceste sectoare să conducă la îmbunătățirea calității vieții pentru fiecare cetățean.

Prosperitatea cetățenilor trebuie să fie bazată pe disponibilitatea locurilor de muncă și oferta diversificată de ocupații, salarii decente, dar și pe mecanisme eficiente de protecție socială, orientate, în special, spre categoriile vulnerabile, cum ar fi: copiii, bătrânii și persoanele cu dizabilități. Distribuirea prosperității trebuie să fie echilibrată din punct de vedere social și geografic. Totodată, asigurarea durabilității dezvoltării presupune protejarea unor factori de mediu profit și menținerea calității vieții pentru multiplele generații viitoare.

Stimați deputați,

Acestea sunt principalele direcții în care, credem, trebuie să ne concentram, în mod special, pe parcursul perioadei foarte scurte de guvernare. Ați avut ocazia să vă convingeți ca Programul de activitate al Guvernului nu este unul declarativ și bazat doar pe bunele intenții, ne-am impus o regulă, acțiunile trebuie să fie concrete, realiste și, desigur, realizabile.

În încheiere, doresc să subliniez că convingerea în realismul și efectul benefic al politicilor și acțiunilor prioritare sunt sursa principală a optimismului în atingerea, spre sfârșitul mandatului, a unor rezultate și indicatori ce ar permite un salt calitativ în dezvoltarea Republicii Moldova. La fel ca și în cazul acțiunilor, aplicăm o regulă similară fața de conținutul rezultatelor scontate. În primul rând, ele trebuie să fie palpabile și concrete.

Prin urmare, în Programul de activitate al Guvernului am evidențiat rezultatele scontate pe câteva dimensiuni: sectorul real, macroeconomic, social și infrastructura. Aceste rezultate, precum și progresele așteptate în dezvoltarea pe ansamblu a țării vor însemna o creștere reală a nivelului de viață al cetățenilor, vor elimina o bună parte din constrângerile cu care se confrunta societatea noastră în calea dezvoltării și integrării europene, vor însemna o capacitate adecvată a statului nostru de a răspunde provocărilor momentului.

Stimați deputați,

Am lucrat asupra acestui Program de activitate într-un timp foarte restrâns. Prin urmare, înțelegem că pot exista, și este normal să existe, anumite redactări de ordin stilistic.

Intenționam să le introducem în text, fără a modifica esența programului de activitate a Guvernului. Totodată, îl vom avea tradus nu numai în limba rusă, ci și în engleză, pentru a da un mesaj pozitiv pe extern.

Onorat Parlament,

În contextul priorităților, identificate în Program și al obiectivelor trasate, propun următoarea listă a membrilor Guvernului:

  • Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului – Igor Dodon;
  • Viceprim-ministru – Victor Stepaniuc;
  • Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene – Andrei Stratan;
  • Ministru al finanțelor – Mariana Durleșteanu;
  • Ministru al agriculturii și industriei alimentare – Anatolie Gorodenco;
  • Ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor – Vasile Ursu;
  • Ministru al construcțiilor și dezvoltării teritoriului – Vladimir Baldovici;
  • Ministru al ecologiei și resurselor naturale – Violeta Ivanov;
  • Ministru al educației și tineretului – Larisa Șavga;
  • Ministru al sănătății – Larisa Catrinici;
  • Ministru al protecției sociale, familiei și copilului – Galina Balmoș;
  • Ministru al culturii și turismului – Artur Cozma;
  • Ministru al justiției – Vitalie Pîrlog;
  • Ministru al afacerilor interne – Valentin Mejinschi;
  • Ministru al apărării – Vitalie Vrabie;
  • Ministru al dezvoltării informaționale – Pavel Buceatchi;
  • Ministru al reintegrării – Vasilii Șova;
  • Ministru al administrației publice locale – Valentin Guznac;
  • Guvernatorul UTA Găgăuzia – Mihail Formuzal, membru al Guvernului din oficiu;
  • Președintele Academiei de Științe a Moldovei – Gheorghe Duca, membru al Guvernului din oficiu.

Stimați deputați,

Aceasta e tot. Aveți mandatul poporului dumneavoastră cu toții. Noi vă solicităm mandatul dumneavoastră pentru a întreprinde acțiunile care se impun spre binele cetățenilor și al țării în întregime.

Eu vă mulțumesc. Chiar și fața de unele semnale așa, mai foarte pozitive, sper.

Mulțumesc.

// Stenograma ședinței plenare a Parlamentului

Declarații

Declarația Guvernului Republicii Moldova

19 mai 2009

În întreaga perioadă de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, conducerea României a lansat în repetate rânduri declarații fără echivoc privind asimilarea inevitabilă a Moldovei de către România, imposibilitatea principială de soluționare a problemei transnistrene și, în mod corespunzător, despre “reunirea” Moldovei cu România, drept singura perspectivă europeană palpabilă pentru R. Moldova.

Toate aceste declarații erau însoțite de practica politicii externe specifică României față de Republica Moldova, care se rezumă la refuzarea semnării Tratatului politic de bază și a Tratatului de frontieră cu Republica Moldova, la acordarea masivă a cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova, la amestecul activ în procesele de politică internă din țara noastră.

Timp îndelungat, se obișnuia a considera că o astfel de retorică a conducerii României nu prezintă un mare pericol pentru independența Republicii Moldova, deoarece această retorică este determinată exclusiv de stările de spirit din politica internă românească, potrivit căreia ideile refacerii României Mari le împărtășește o parte considerabilă a clasei politice române. Nu se știe de ce, un astfel de climat politic se considera a fi scuzabil pentru statele-membre ale Uniunii Europene, iar îngrijorarea conducerii Moldovei, exprimată consecvent, în legătură cu acțiunile României, nu erau luate în calcul cu seriozitate de către partenerii noștri europeni. În consecință, în ultimii doi ani, relațiile bilaterale moldo-române au degradat până la starea ce reprezintă, indiscutabil, o problemă la scară regională, care nu mai poate fi ignorată nici de țările-membre ale Uniunii Europene, nici de Ucraina, nici de ceilalți parteneri politici externi sinceri ai Republicii Moldova.

O mărturie elocventă în acest sens este declarația lansată de Președintele României, Traian Băsescu, la 15 mai 2009. În comparație cu alte afirmații emoționale și provocatoare ale șefului statului român, această declarație se deosebește printr-un caracter deosebit de sincer și categoric. În aceasta, șeful statului român declară direct că semnarea Tratatului de frontieră cu Republica Moldova este imposibilă, în principiu, deoarece acest lucru legalizează Pactul Molotov–Ribbentrop. Fără îndoială, Declarația respectivă, la fel ca și fluxul de comentarii aprobatoare în mass-media din România, reprezintă o etapă principial nouă în dezvoltarea strategiei politicii externe a conducerii României. De aici decurge cu toată claritatea că această etapă se caracterizează prin disponibilitatea totală a României de a renunța atât la politica externă unică a Uniunii Europene față de Republica Moldova, cât și la principiile de securitate pe care trebuie să le respecte România, ca membru al UE și al NATO.

Toate acțiunile întreprinse de România față de Republica Moldova, indiscutabil, discreditează eforturile organizatorice și diplomatice întreprinse timp de mai mulți ani de către Uniunea Europeană pentru soluționarea problemei transnistrene, modernizarea Republicii Moldova conform standardelor europene. Guvernul Republicii Moldova regretă faptul că conducerea supremă a României nu a renunțat la retorica sa într-un cadru admisibil pentru un stat-membru al UE și și-a sacrificat definitiv politica sa externă pentru stările de spirit revanșarde și relicte, precum și pentru proiecte de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Bineînțeles, Guvernul Republicii Moldova nu poate urmări în continuare cum un stat din Uniunea Europeană pășește deschis pe calea dezavuării recunoașterii independenței și suveranității Republicii Moldova, generând cu bună știință un nou focar de instabilitate regională în Europa. În situația în care s-a ajuns, Guvernul Republicii Moldova își exprimă disponibilitatea și deschiderea pentru rolul intermediar al Uniunii Europene în neutralizarea politicii agresive a României, readucerea ei pe făgașul politicii externe unice a UE, în stabilizarea relațiilor moldo-române în baza dreptului internațional unanim recunoscut.

Guvernul Republicii Moldova declară că este pregătit să-și apere independența și suveranitatea în temeiul normelor și principiilor unanim recunoscute ale dreptului internațional și este convins că sprijinul interesat din partea tuturor instituțiilor și structurilor europene va permite Republicii Moldova să continue calea modernizării europene și a reintegrării țării.


Guvernele Republicii Moldova

Druc  Muravschi  Sangheli  Sangheli II  Ciubuc  Ciubuc II  Sturza  Braghiș  Tarlev  Tarlev II  Greceanîi  Greceanîi II  Filat  Filat II  Leancă  Gaburici  Streleț  Filip  Sandu  Chicu