Pagina principală

De la alegeri.md
Versiunea din 23 septembrie 2020 19:52, autor: Oleg (Discuție | contribuții) (Alegeri prezidențiale 2020)
Salt la: navigare, căutare

alegeri.md își propune să reflecte în mod imparțial, echidistant și detaliat desfășurarea procesului electoral pe toate dimensiunile acestuia, și astfel să contribuie la educarea electorală și civică a cetățenilor, precum și la responsabilizarea aleșilor și a instituțiilor elective ale statului.

Alegeri prezidențiale 2020

# Concurentul Formațiunea
1
Renato Usatîi
Renato Usatîi Partidul Nostru
2
Andrei Năstase
Andrei Năstase Platforma Demnitate și Adevăr
3
Tudor Deliu
Tudor Deliu Partidul Liberal Democrat din Moldova
Andrian Candu
Andrian Candu Partidul “Pro Moldova”
Igor Dodon
Igor Dodon Candidat independent
Violeta Ivanov
Violeta Ivanov Partidul “Șor”
Maia Sandu
Maia Sandu Partidul Acțiune și Solidaritate

Cronica alegerilor

Totalizarea rezultatelor

16 noiembrie – 10 decembrie 2020 / toate evenimentele
3 dec Prin votul deputaților fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Platformei parlamentare “Pentru Moldova”, Serviciul de Informații și Securitate trece din subordinea Președinției în cea a Parlamentului. De asemenea, majoritatea neformală votează în prima lectură mai multe proiecte controversate. Printre acestea se numără bugetul de stat pentru anul 2021, modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, o nouă lege privind funcționarea limbilor, ce prevede un statut special pentru limba rusă, precum și modificări legate de statutul autonomiei găgăuze.
6 dec În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău are loc mitingul de protest al susținătorilor președintelui ales, Maia Sandu. Protestatarii cer demisia urgentă a Guvernului Chicu, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și anularea pachetului de legi, votat de Parlament la 3 decembrie.
10 dec
2020
Curtea Constituțională confirmă rezultatele scrutinului prezidențial din 15 noiembrie 2020 și validează alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova.

Înregistrarea prealabilă

Înregistrarea prealabilă este o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aflați în străinătate, precum și cei domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), își anunță intenția de a vota. Procedura este una opțională, online, prin intermediul paginii web oficiale alegator.md, sau prin cerere scrisă, individuală sau colectivă, depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova. Scopul înregistrării prealabile este de a stabili numărul estimativ al alegătorilor aflați peste hotarele țării și din stânga Nistrului, în vederea constituirii secțiilor de votare suplimentare, precum și de a determina numărul estimativ al buletinelor de vot ce vor fi distribuite secțiilor de votare respective.

Lipsa înregistrării prealabile nu împiedică cetățenii să voteze. Oricare cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot își poate exercita acest drept la orice secție de votare din afara țării sau în localitatea de pe teritoriul Republicii Moldova unde își are domiciliul sau reședința.

Secții de votare propuse de CEC

La 11 septembrie 2020 Comisia Electorală Centrală a remis Ministerului afacerilor externe și integrării europene propunerile cu privire la organizarea a 202 secții de votare în 36 de țări, deși devizul de cheltuieli al instituției pentru anul 2020 prevede activitatea a 150 de birouri electorale ale secțiilor de votare din străinătate. MAEIE urmează să obțină acordul autorităților competente ale celor 36 de state vizând posibilitatea asigurării procesului de votare.

# Țara Localitatea Înregistrări Secții Înregistrări per secție 2019
1 Austria Viena 225 1 225
470
2 Azerbaidjan Baku 8 1 8
19
[+/-] Belarus 2 orașe 7 2 4
80
5 Belgia Bruxelles 870 2 435
1 471
6 Bulgaria Sofia 22 1 22
133
[+/-] Canada 5 orașe 1 377 6 230
304
12 Cehia Praga 308 1 308
722
13 China Beijing 7 1 7
21
14 Cipru Limassol 92 1 92
[+/-] Danemarca 2 orașe 304 2 152
17 EAU Abu Dhabi 20 1 20
85
18 Elveția Geneva 278 1 278
447
19 Estonia Tallinn 44 1 44
90
[+/-] Franța 7 orașe 4 412 9 490
5 710
[+/-] Germania 9 orașe 3 593 11 327
3 218
[+/-] Grecia un oraș, o regiune 262 2 131
907
[+/-] Irlanda 2 orașe 2 573 4 643
2 503
[+/-] Israel 3 orașe 312 3 104
1 624
[+/-] Italia 25 orașe 9 612 45 214
27 875
68 Japonia Tokyo 12 1 12
24
69 Letonia Riga 26 1 26
59
70 Lituania Vilnius 4 1 4
52
[+/-] Marea Britanie 6 orașe 7 403 10 740
6 655
77 Norvegia Oslo 164 1 164
175
78 Olanda Haga 261 1 261
691
79 Polonia Varșovia 58 1 58
122
[+/-] Portugalia 5 orașe 545 5 109
1 420
85 Qatar Doha 18 1 18
30
[+/-] România 11 orașe 4 878 15 325
8 114
[+/-] Rusia 12 orașe, 2 regiuni 6 056 38 159
4 360
[+/-] Spania 7 orașe 1 071 7 153
2 622
[+/-] SUA 16 orașe 2 121 18 118
3 756
134 Suedia Stockholm 103 1 103
108
[+/-] Turcia 3 orașe 84 3 28
644
[+/-] Ucraina 2 orașe 45 2 23
256
140 Ungaria Budapesta 60 1 60
137
Total 47 235 202 234
74 904

Gestionarea crizei COVID-19

Gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova

COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2 descoperit în decembrie 2019 în Wuhan, China, răspândindu-se rapid în majoritatea statelor lumii. În Republica Moldova prima persoană testată pozitiv cu această infecție a fost raportată la 7 martie 2020. După atribuirea succesivă, începând cu 24 februarie, a gradului de alertă cod galben, portocaliu și roșu, la 17 martie Parlamentul a instituit stare de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile.

În pofida menținerii trendului ascendent de cazuri pozitive de COVID-19, autoritățile au decis să nu prelungească starea de urgență după 15 mai. Atribuțiile pentru gestionarea crizei COVID-19 i-au revenit Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, care a decretat stare de urgență în sănătate publică pentru perioada 16 mai – 30 septembrie 2020 și a relaxat mai multe restricții impuse anterior pentru prevenirea răspândirii infecției. Creșterea bruscă a infectărilor la începutul lunii iunie, cu peste 2 000 de cazuri săptămânale, a plasat Moldova locul doi în Europa, cu excepția statelor pitice, la capitolul incidenței de cazuri de COVID-19 la 1 mln. de locuitori. Singurul declin ușor al infecției a fost înregistrat în luna iulie și s-a menținut timp de trei săptămâni.

516 316
cazuri confirmate
503 156
persoane vindecate
11 481
persoane decedate
7 martie

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) gestionează situația epidemiologică din Republica Moldova în contextul răspândirii infecției COVID-19. După expirarea stării de urgență, Comisia a instituit stare de urgență în sănătate publică, inițial, pentru perioada 16 mai – 30 iunie 2020, după care a fost prelungită până pe 30 septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire repetată în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format cinci fracțiuni parlamentare: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul “Șor”.

Conducerea Parlamentului

Zinaida Greceanîi
Zinaida Greceanîi
președinte
PSRM
Monica Babuc
Monica Babuc
vicepreședinte
PDM
Vlad Batrîncea
Vlad Batrîncea
vicepreședinte
PSRM
Mihai Popșoi
Mihai Popșoi
vicepreședinte
PAS
Alexandru Slusari
Alexandru Slusari
vicepreședinte
PDA

Guvernul Republicii Moldova

Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Începând cu 14 noiembrie 2019 Guvernul Republicii Moldova este condus de prim-ministrul Ion Chicu. Acesta a fost învestit de Parlamentul de legislatura a X-a cu votul de încredere a 62 de deputați, membri ai fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Partidului Democrat din Moldova.

Cabinetul de miniștri

 1 
Ion Chicu
Ion Chicu Prim-ministru
2
Sergiu Pușcuța
Sergiu Pușcuța Viceprim-ministru, ministru al finanțelor
3
Cristina Lesnic
Cristina Lesnic Viceprim-ministru pentru reintegrare PDM
4
Sergiu Railean
Sergiu Railean Ministru al economiei și infrastructurii PDM
5
Pavel Voicu
Pavel Voicu Ministru al afacerilor interne
6
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi Ministru al justiției
7
Oleg Țulea
Oleg Țulea Ministru al afacerilor externe și integrării europene PDM
8
Alexandru Pînzari
Alexandru Pînzari Ministru al apărării PDM
9
Igor Șarov
Igor Șarov Ministru al educației, culturii și cercetării PDM
10
Viorica Dumbrăveanu
Viorica Dumbrăveanu Ministru al sănătății, muncii și protecției sociale
11
Ion Perju
Ion Perju Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
12
Irina Vlah
Irina Vlah Guvernator al Găgăuziei



Logo alegeri.md

alegeri.md, lansat în ianuarie 2019, este noua versiune a site-ului e-democracy.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT” începând cu 2001. Conținutul de pe vechea platformă web va fi treptat preluat și integrat pe alegeri.md.
Pentru informații și sugestii ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected].