Municipiul Chișinău

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Alcătuit din 35 de localități cu o populație totală de 779,3 mii de locuitori, municipiul Chișinău este o unitate administrativ-teritorială ce are statut de regiune de dezvoltare. Este administrat de Consiliul municipal, compus din 51 de consilieri și de un primar general, în prezent Adrian Talmaci, care exercită interimatul funcției.

Municipiul Chișinău

Municipiul Chișinău, una din cele 34 de unități administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova, este situat în zona centrală a țării, învecinat cu cinci raioane. În componența sa intră 35 de localități cu o populație de 779 339 locuitori[1]. Structura unității administrativ-teritoriale este preponderent urbană: doar 9,2% din populație locuiește în mediul rural. Potrivit datelor ultimului recensământ[2], în structura etnică a populației municipiului sunt moldoveni/ români (81,6%), ruși (9,3%), ucraineni (5,9%), bulgari (1,1%) și alte etnii sub 1%.

Autoritatea reprezentativă și deliberativă a capitalei este Consiliul municipal Chișinău, format din 51 de consilieri. După alegerile locale generale din 2015, șapte formațiuni politice au obținut reprezentare în instituția supremă a municipalității: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Liberal (PL), Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova” (PPEM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Nostru (PN), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Partidul Democrat din Moldova (PDM). Deoarece în Consiliu nu există o majoritate stabilă care să asigure coeziunea membrilor, întrunirile sunt prezidate de un consilier, ales de fiecare dată pentru acest scop.

În urma aceluiași scrutin, din iunie 2015, postul de primar general al municipiului Chișinău a fost câștigat de Dorin Chirtoacă, suspendat din funcție la 28 iulie 2017 în urma unui dosar penal. Pentru că în februarie 2018 acesta și-a anunțat demisia, au fost organizate alegeri locale noi. În urma alegerilor, cele mai multe voturi le-a obținut candidatul opoziției extraparlamentare, Andrei Năstase, însă rezultatele scrutinului nu au fost validate de instanțele judecătorești. Prin urmare, din iulie 2017 și până la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, funcția de primar interimar a fost exercitată succesiv de patru persoane – Nistor Grozavu, Silvia Radu, Ruslan Codreanu și Adrian Talmaci.

La alegerile locale generale din octombrie 2019, locuitorii municipiului Chișinău vor alege primarul general al capitalei și 51 de consilieri municipali. De asemenea, locuitorii orașelor, comunelor și satelor din componența municipiului, sunt invitați la urne să-și voteze cei 18 primari și 306 de consilieri locali.

Campania electorală

La 20 octombrie 2019 au avut loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară. În vederea organizării alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale de nivelul al II-lea, a căror hotare coincid cu cele ale unităților administrativ-teritoriale. În conformitate cu Programul calendaristic[3] elaborat de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC), perioada pentru pregătirea și desfășurarea acestui scrutin a început la 19 august 2019. Deși CEC a constituit circumscripția electorală nr. 3 pentru localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripție, precum și în alte trei localități de pe malul drept al Nistrului – comuna Chițcani și satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, nu au avut loc, deoarece teritoriul respectiv se află sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.

Municipiul Chișinău a reprezentat circumscripția electorală municipală nr. 1. Aici au fost aleși 51 de consilieri municipali și autoritățile publice pentru unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe, comune și sate din componența municipiului Chișinău.

Alegerile din 20 octombrie au fost validate, rata de participare la vot constituind 36,05% din numărul total de alegători. Deoarece niciunul din cei 18 candidați înscriși în cursa electorală pentru funcția de primar general al capitalei nu a reușit să acumuleze mai mult de jumătate din voturi, la 3 noiembrie 2019 în Chișinău va avea loc al doilea tur de scrutin cu participarea lui Ion Ceban și Andrei Năstase.

Rezultatele preliminare ale alegerilor primarului general

Concurentul Voturi
Ion Ceban PSRM 90 591 40,19%
Teodor Cârnaț PVP 1 908 0,85%
Valeriu Munteanu USB 1 710 0,76%
Valerii Klimenco PPȘ 6 859 3,04%
Victor Chironda MFN 6 147 2,73%
Vitalie Voznoi PSE 358 0,16%
Dumitru Țîra PPEM 819 0,36%
Vitalie Marinuța PVE 1 001 0,44%
Andrei Năstase ACUM 70 056 31,08%
Lilia Ranogaeț PNL 620 0,28%
Alexandru Fetescu PLDM 1 235 0,55%
Dorin Chirtoacă PL 22 885 10,15%
Ivan Diacov PN 2 252 1,00%
Vladimir Cebotari PDM 5 504 2,44%
Octavian Țîcu PUN 10 739 4,76%
Serghei Toma POM 306 0,14%
Vlad Țurcanu PPR 1 816 0,81%
Boris Volosatîi PPDA 591 0,26%
Rata de participare 36,05%

Participanți în turul II de scrutin

Ion Ceban

Ion Ceban, desemnat de Partidul politic “Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

Născut: 30 iunie 1980 (39 de ani) în mun. Chișinău


Domiciliul: mun. Chișinău


Profesia: Matematician, doctorand în domeniul administrației publice locale


Funcția deținută: Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova


Afiliere politică: Secretar pentru ideologie al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova


Sloganul electoral: Chișinău pentru toți, Chișinău pentru tine!


Programul electoral


Declarația de avere și interese personale


Profilul electoralPagina de Facebook

Andrei Năstase

desemnat de Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM)
Andrei Năstase, desemnat de Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”

Născut: 6 august 1975 (44 de ani) în s. Mîndrești, r-nul Telenești


Domiciliul: or. Codru, mun. Chișinău


Profesia: Avocat


Funcția deținută: Viceprim-ministru, ministru al afacerilor interne


Afiliere politică: Președinte al Platformei Demnitate și Adevăr


Sloganul electoral: Am reușit împreună, construim împreună!


Programul electoral


Declarația de avere și interese personale


Profilul electoralPagina de Facebook

Municipiul Chișinău

Drapelul municipiului Chișinău

Municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Situat în zona centrală a republicii și învecinându-se cu cinci raioane din regiunea de dezvoltare Centru (Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni și Strășeni), Chișinău este o regiune de dezvoltare autonomă, datorită caracteristicilor sale excepționale. Municipiul se întinde pe o suprafață de 572 km2, având o populație de 779 339 persoane, preponderent urbană, cu o concentrație de 90,8% din locuitori în orașe. Chișinău are a doua cea mai mare densitate a populației din țară, cu 1 363 persoane pe km2, fiind devansat la acest capitol doar de municipiul Bălți.

Chișinău a fost printre primele centre urbane din Republica Moldova care au fost ridicate la rang de municipiu în 1994. În această calitate, beneficiază de largi prerogative, autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, conform prevederilor Legii privind statutul municipiului Chișinău[4]. În perioada 1994–2001 structura municipiului a cunoscut o transformare ascendentă: de la 15 unități administrativ-teritoriale, inclusiv orașul Chișinău, inițial, la 18 unități în 1998, pentru ca din 2001 să capete forma actuală cu 19 unități administrativ-teritoriale.

Lista localităților din municipiul Chișinău

În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova[5], municipiul Chișinău este constituit din 35 de localități. Din punct de vedere administrativ, municipiul este compus din orașul Chișinău, împărțit în cinci sectoare – Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani, și 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul I:

  • 6 orașe cu trei localități în componență;
  • 8 comune cu 21 de sate în componență;
  • 4 sate, care nu aparțin vreunei comune.
orașul Codru
orașul Cricova
orașul Durlești
orașul Sîngera
orașul Vadul lui Vodă
orașul Vatra
comuna Băcioi
comuna Bubuieci
satul Budești
comuna Ciorescu
satul Colonița
satul Condrița
comuna Cruzești
satul Ghidighici
comuna Grătiești
comuna Stăuceni
comuna Tohatin
comuna Trușeni

Administrația municipiului

Municipiul Chișinău este administrat de un consiliu municipal și de un primar general, în conformitate cu prevederile Legii privind administrația publică locală[6], reiterate prin dispozițiile Legii privind statutul municipiului Chișinău[4], unde sunt reglementate particularitățile organizării și funcționării autorităților la acest nivel. Arhitectura administrației publice locale include Consiliul municipal, consiliile orășenești, comunale și sătești. Consiliul municipal și primarul general au competențe și atribuții specifice autorităților publice locale de nivelul I în raza orașului Chișinău, și de nivelul al II-lea în relațiile cu orașele și satele (comunele) din componența municipiului.

Consiliul municipal Chișinău

Consiliul municipal este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației municipiului. Acesta este învestit cu un șir larg de atribuții, prevăzute în art. 6 al Legii privind statutul municipiului Chișinău, printre care: aprobarea bugetului anual; pronunțarea deciziilor asupra administrării bunurilor din domeniile public și privat, asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ; aprobarea strategiilor, prognozelor, planurilor și programelor de dezvoltare social-economică a municipiului etc. Consiliul municipal este compus din 51 de consilieri. La începutul fiecărei întruniri convocate, aceștia aleg prin vot deschis un președinte de ședință responsabil de conducerea lucrărilor consiliului pe întreaga durată a adunării.

Lista consilierilor municipali

La alegerile locale din 14 iunie 2015 în Consiliul municipal Chișinău au fost aleși 51 de consilieri, care reprezentau șapte formațiuni politice.

Formațiunea Mandate
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 19
Partidul Liberal 17
Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” 6
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 3
Partidul Nostru 3
Partidul Liberal Democrat din Moldova 2
Partidul Democrat din Moldova 1

Lista consilierilor aleși a fost confirmată prin hotărârea Judecătoriei Centru la 13 iulie 2015. Componența nominală a Consiliului municipal s-a modificat substanțial de-a lungul perioadei exercitării mandatului: 25 de consilieri municipali din 51 au fost înlocuiți prin hotărârile CEC, după ce și-au anunțat demisia, în timp ce alți 25 candidații supleanți au intrat în exercițiu, după cum prevede Codul electoral.

În timpul exercitării mandatului, cinci consilieri municipali și-au părăsit fracțiunile, iar unul a fost exclus și înlocuit ulterior. Ion Ștefăniță, ales pe listele PPEM, a declarat la 18 decembrie 2015 că părăsește fracțiunea[7]. Consilierul municipal Oleg Onișcenco a fost exclus[8], la 23 februarie 2017, din fracțiunea PSRM și din partid pentru multiplele abateri de la deciziile fracțiunii, locul acestuia fiind ocupat de Valeri Botea. Și alți consilieri municipali și-au anunțat despărțirea de formațiunea politică care i-a promovat. La 29 martie 2017, Ghenadie Dumanschi a anunțat[9], împreună cu alți membrii ai PLDM, că părăsește formațiunea pe motiv că aceasta nu-și respectă obiectivele statutare. De asemenea, la 16 martie 2018, liderul fracțiunii PCRM Vasili Chirtoca a adus la cunoștință dizolvarea fracțiunii din Consiliul municipal[10].

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)

Serghei Basiuc-Brînzei


Valeri Botea


Eugenia Ceban


Iurie Cernomoreț


Valentin Ciornîi


Dinari Cojocaru


Alexandr Comarov


Serghei Doina


Alexandr Dombrovschii


Silvia Grigorieva


Anton Leadschii


Marina Lecarțeva


Alexandr Melniciuc


Alexandr Odințov


Evghenii Petrov


Victor Poleacov


Svetlana Popa


Alexandra Tolocico


Nichita Țurcan

Partidul Liberal (PL)

Mihail Arusoi


Valeriu Baciu


Raisa Călin


Mihail Ceban


Ion Cebanu


Lilian Chicu


Vadim Cojușneanu


Tatiana Gutium


Neofit Josan


Mariana Lungu


Iurie Nastas


Vasile Petrea


Ion Popovschi


Andrian Roșca


Mihail Roibu


Ion Stratulat


Iurie Topală

Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” (PPEM)

Veaceslav Bulat


Igor Călin


Victor Chironda


Viorel Chivriga


Eremei Priseajniuc

PN

Ilian Cașu


Nicolai Țipovici


Elena Panuș

PLDM

Adrian Culai

PDM

Veaceslav Nedelea

Consilieri neafiliați

Ghenadie Botnaru


Vasili Chirtoca


Ghenadie Dumanschi


Ion Ștefăniță


Natalia Vîsotina

Consilii locale și primari

La alegerile locale generale din 14 iunie 2015, în suburbiile capitalei au fost aleși 18 primari: șapte afiliați PLDM, patru de la PL, trei de la PPEM, doi de la PDM și câte unul de la PCRM și PSRM. La alegerile locale noi din 19 noiembrie 2017, primarul liberal al orașului Sîngera a fost înlocuit cu democratul Valeriu Poiata.

Tabelul prezintă numărul mandatelor de consilieri locali și primari obținute de concurenții electorali la alegerile locale generale din 14 iunie 2015.

Formațiunea Consilieri
Partidul Liberal 93
Partidul Liberal Democrat din Moldova 56
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 40
Partidul Democrat din Moldova 39
Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” 34
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 18
Partidul Nostru 11
Partidul Național Liberal 2
Mișcarea Populară Antimafie 2
Partidul Popular din Republica Moldova 2
Candidați independenți 11

Tabelul indică apartenența politică a consilierilor locali la momentul alegerii în iunie 2015 și numele actualilor primari ai localităților.


primari care au fost aleși în cadrul scrutinelor electorale noi, după ce a intervenit vacanța funcției respective
schimbarea apartenenței politice a primarilor, predominant migrarea spre partidul aflat la guvernare – PDM
primari care au semnat Declarația privind susținerea Guvernului Filip, când s-a instaurat dualitatea puterii în stat
Primăria Primar
PLDM  CI
PLDM  PDM CI
PPEM
PDM  CI
PCRM  PSRM
PSRM
PL
PLDM  PDM CI
PLDM  PDM CI
PLDM  PDM ACUM
PLDM  PDM PSRM
PL  PLDM
PL  PDM PL
PPEM
PPEM  ACUM
PDM
PLDM  PDM CI
PDM

Reprezentarea în Parlament

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, municipiul Chișinău a fost împărțit în 11 circumscripții electorale (nr. 23–33). După validarea scrutinului, 11 candidați au fost mandatați să reprezinte locuitorii municipiului în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a. Din cei 11 deputați, șase erau afiliați Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS” și cinci erau candidații desemnați de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

La 20 octombrie 2019, concomitent cu scrutinul electoral local general, au loc alegeri parlamentare noi în patru circumscripții uninominale, inclusiv în circumscripția nr. 33 din municipiul Chișinău. Aici a intervenit vacanța funcției, după ce deputatul Andrei Năstase și candidatul Blocului “ACUM” și-a depus mandatul în vara anului 2019 pentru a prelua șefia Ministerului Afacerilor Interne.

Primarul general

Adrian Talmaci, primar general interimar al municipiului Chișinău

Primarul general este autoritatea reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal. El este ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii. În calitate de șef al administrației publice municipale poate participa la ședințele consiliului municipal, având dreptul să se pronunțe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. Între anii 2015–2019, mandatul de primar general al municipiului Chișinău a fost deținut, inițial, de Dorin Chirtoacă, iar din 28 iulie 2017 și până la alegerile locale generale din 2019, în mod succesiv, de patru primari interimari – Nistor Grozavu, Silvia Radu, Ruslan Codreanu și Adrian Talmaci.

La alegerile locale din 14 iunie 2015 primar general al municipiului Chișinău a fost ales prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, care a câștigat al treilea mandat consecutiv. Exercitarea mandatului primarului ales a fost întreruptă la 25 mai 2017, când Dorin Chirtoacă a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție. La cererea procurorului, pe 28 iulie 2017, Judecătoria Chișinău a adoptat decizia de suspendare din funcția a primarului, pe motivul unui dosar penal de trafic de influență în cazul “parcărilor cu plată”.

În lipsa primarului ales, interimatul funcției a fost asigurat de drept de viceprimarul Nistor Grozavu. Acesta însă a numit-o, la 6 noiembrie 2017, în funcția pe care o deținea el însuși pe Silvia Radu. Această situație a provocat reacții de contestare a legalității actului numirii. Între timp, la inițiativa fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, consiliul municipal a adoptat la 12 septembrie 2017, cu 26 de voturi pro și 15 contra, hotărârea privind desfășurarea unui referendum de demitere din funcție a primarului Dorin Chirtoacă, și alegerea unui nou primar, care să-și exercite mandatul până la alegerile locale generale din 2019. Referendumul desfășurat la 19 noiembrie nu a fost validat din cauza prezenței scăzute a alegătorilor la urne: doar 17,21% din populația municipiului a ieșit la vot, cifră sub pragul necesar de 25%. În aceste condiții, Silvia Radu a continuat să exercite funcția de primar interimar.

Invocând presiuni politice asupra sa și pledând nevinovat, Dorin Chirtoacă a decis să-și anunțe, la 18 februarie 2018, demisia din funcția de primar, provocând astfel alegeri noi ale primarului general al Chișinăului, care au avut loc la 20 mai 2018. În cursa electorală pentru postul de primar s-a înscris și primarul interimar, Silvia Radu, care a trebuit să-și suspende activitatea în perioada alegerilor, atribuțiile acesteia fiind preluate de viceprimarul Ruslan Codreanu. Alegerile noi au fost câștigate în două tururi de scrutin de unul dintre liderii opoziției extraparlamentareAndrei Năstase, președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, dar nu au fost validate de instanțele de judecată. După eșecul din alegeri, Silvia Radu și-a anunțat demisia din funcția de primar interimar.

La 10 iulie 2018, viceprimarul Ruslan Codreanu și-a asumat de drept, printr-o dispoziție semnată de el însuși, funcția de primar general interimar. La 4 iulie 2019, cele mai mari fracțiuni din Consiliul municipal au adoptat cu 36 de voturi pro o hotărâre privind demiterea lui Codreanu din funcție, act prin care s-a stabilit că atribuțiile de primar general al capitalei au fost preluate temporar de secretarul interimar al Consiliului municipal, Adrian Talmaci în conformitate cu Regulamentul Consiliului municipal[11].