Guvernul Vlad Filat II

Vlad Filat
Prim-ministru al Republicii Moldova (14 ianuarie 2011 – 25 aprilie 2013)

Guvernul Vlad Filat II

←‹ Guvernul Filat

Guvernul Leancă →›

Data învestirii	14 ianuarie 2011
Încetarea activității	31 mai 2013 (în exercițiu din 5 martie 2013)
Prim-ministru	Vlad Filat, Iurie Leancă (interimar, din 25 aprilie 2013)
Programul  de activitate	2011–2014
Coaliția de guvernare	Alianța pentru Integrare Europeană II (PLDM, PDM, PL)
Șeful statului	Marian Lupu, Nicolae Timofti (din 23 martie 2012)
Parlamentul	Legislatura a VIII-a (XIX-a)

Cabinetul de miniștri

		Nume	Minister	Formațiunea
•	→›	Iurie Leancă	Prim-ministru interimar, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	PLDM
•		Mihai Moldovanu	Viceprim-ministru pentru probleme sociale	PL
•		Eugen Carpov	Viceprim-ministru pentru reintegrare	PLDM	→›
•		Valeriu Lazăr	Viceprim-ministru, ministru al economiei	PDM	→›
•		Veaceslav Negruța	Ministru al finanțelor	PLDM	→›
•		Oleg Efrim	Ministru al justiției	PLDM	→›
•		Dorin Recean	Ministru al afacerilor interne	PLDM	→›
•		Vitalie Marinuța	Ministru al apărării	PL	→›
•		Marcel Răducan	Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor	PDM	→›
•		Vasile Bumacov	Ministru al agriculturii și industriei alimentare	PLDM	→›
•		Anatol Șalaru	Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor	PL
•		Gheorghe Șalaru	Ministru al mediului	PL	→›
•		Maia Sandu	Ministru al educației	–	→›
•		Boris Focșa	Ministru al culturii	PDM
•		Valentina Buliga	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei	PDM	→›
•		Andrei Usatîi	Ministru al sănătății	PLDM	→›
•		Octavian Țîcu	Ministru al tineretului și sportului	–
•		Pavel Filip	Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor	PDM	→›
•		Mihail Formuzal	Guvernator al Găgăuziei	–	→›
•		Gheorghe Duca	Președinte al Academiei de Științe a Moldovei	–	→›

Iurie Leancă
Prim-ministru interimar

Mihai Moldovanu
Viceprim-ministru pentru probleme sociale

Eugen Carpov
Viceprim-ministru pentru reintegrare

Valeriu Lazăr
Viceprim-ministru, ministru al economiei

Veaceslav Negruța
Ministru al finanțelor

Oleg Efrim
Ministru al justiției

Dorin Recean
Ministru al afacerilor interne

Vitalie Marinuța
Ministru al apărării

Marcel Răducan
Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor

Vasile Bumacov
Ministru al agriculturii și industriei alimentare

Anatol Șalaru
Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor

Gheorghe Șalaru
Ministru al mediului

Maia Sandu
Ministru al educației

Boris Focșa
Ministru al culturii

Valentina Buliga
Ministru al muncii, protecției sociale și familiei

Andrei Usatîi
Ministru al sănătății

Octavian Țîcu
Ministru al tineretului și sportului

Pavel Filip
Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor

Mihail Formuzal
Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

Gheorghe Duca
Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Componența inițială

		Nume	Minister	Formațiunea
•	→›	Vlad Filat	Prim-ministru	PLDM
•		Mihai Moldovanu	Viceprim-ministru pentru probleme sociale	PL
•		Eugen Carpov	Viceprim-ministru pentru reintegrare	PLDM
•	→›	Valeriu Lazăr	Viceprim-ministru, ministru al economiei	PDM
•	→›	Iurie Leancă	Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	PLDM
•	→›	Veaceslav Negruța	Ministru al finanțelor	PLDM
•	→›	Alexandru Tănase	Ministru al justiției	PLDM
•		Alexei Roibu	Ministru al afacerilor interne	PLDM
•	→›	Vitalie Marinuța	Ministru al apărării	PL
•	→›	Marcel Răducan	Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor	PDM
•		Vasile Bumacov	Ministru al agriculturii și industriei alimentare	PLDM
•	→›	Anatol Șalaru	Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor	PL
•	→›	Gheorghe Șalaru	Ministru al mediului	PL
•		Mihai Șleahtițchi	Ministru al educației	PLDM
•	→›	Boris Focșa	Ministru al culturii	PDM
•	→›	Valentina Buliga	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei	PDM
•		Andrei Usatîi	Ministru al sănătății	PLDM
•	→›	Ion Cebanu	Ministru al tineretului și sportului	PL
•		Pavel Filip	Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor	PDM
•	→›	Mihail Formuzal	Guvernator al Găgăuziei	–
•	→›	Gheorghe Duca	Președinte al Academiei de Științe a Moldovei	–

Modificări componență

Anul 2011
	6 mai 2011
•		Alexandru Tănase	→›	Ministru al justiției	→›	Judecător al Curții Constituționale Hotărârea Guvernului nr. 257 din 08.04.2011
•	→›	Oleg Efrim	→›	Ministru al justiției
Anul 2012
	24 iulie 2012
•		Alexei Roibu	→›	Ministru al afacerilor interne	→›	Cerere de demisie
•		Mihai Șleahtițchi	→›	Ministru al educației	→›	Cerere de demisie
•	→›	Dorin Recean	→›	Ministru al afacerilor interne
•	→›	Maia Sandu	→›	Ministru al educației
Anul 2013
	7 februarie 2013
•		Ion Cebanu	→›	Ministru al tineretului și sportului	→›	Cerere de demisie
	26 februarie 2013
•	→›	Octavian Țîcu	→›	Ministru al tineretului și sportului
	25 aprilie 2013
•		Vlad Filat	→›	Prim-ministru	→›	Moțiune de cenzură Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 05.03.2013
•		Iurie Leancă		Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	→›	Prim-ministru interimar Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 606 din 23.04.2013

Moțiunea de cenzură

Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 5 martie 2013

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, membri ai fracțiunii PCRM, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 112–118 din Regulamentul Parlamentului, înaintăm moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului.

Motivarea

În ultima perioadă Guvernul Republicii Moldova a devenit centrul unor scandaluri de corupție. Mulți membri ai Executivului sunt implicați în scheme criminale și de corupție care au prejudiciat bugetul statului. Unii dintre ei au deja statut de bănuit sau învinuit în cadrul proceselor penale pornite. În majoritatea domeniilor gestionate de către Guvern au fost implementate scheme de corupție. Pot fi menționate domeniile: sănătate, finanțe publice, administrare fiscală și vamală, achiziții publice, administrare a patrimoniului statului, cultură, transport și infrastructură a drumurilor etc. Aceste scheme criminale sărăcesc poporul și constituie o amenințare directă în adresa cetățenilor Republicii Moldova.

În calitate de deputați, de nenumărate ori am atenționat asupra înrăutățirii permanente a situației economice și sociale din țară, în speranța că cei care guvernează vor gestiona treburile țării și vor administra finanțele publice în mod legal, democratic și transparent. Am avut speranța că vor opri îmbogățirea lor personală prin fraudă și corupție.

Însă ultimele evenimente (actele de corupție, dosarele penale pe elemente de depășire a atribuțiilor de serviciu, conținutul convorbirilor telefonice ale demnitarilor din Guvern etc.) au demonstrat clar și evident întregii societăți că actualul Guvern a devenit unul corupt, captiv, șantajabil, care acționează împotriva intereselor țării.

Din cauza deciziilor și acțiunilor de corupție ale Guvernului este subminată stabilitatea economică și socială a țării, iar democrația și legalitatea sunt substituite prin “comanda la telefon” și interesele personale.

Astăzi suntem nevoiți să constatăm că Guvernul s-a asimilat cu corupția. Astfel, au fost ratate toate obiectivele în plan intern și extern. Corupția Guvernului a substituit democrația, legalitatea, integrarea europeană și a pus în pericol viitorul țării și al poporului Republicii Moldova.

În aceste circumstanțe, Guvernul a pierdut dreptul moral de a realiza politica internă și externă a statului și de a exercita conducerea generală a administrației publice. În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.

Dispozitivul

Având în vedere cele menționate, în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova și ale altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.

Deputații în Parlamentul Republicii Moldova:

1. Gheorghe Anghel
2. Galina Balmoș
3. Alexandr Bannicov
4. Veaceslav Bondari
5. Zinaida Chistruga
6. Oxana Domenti
7. Miron Gagauz
8. Oleg Garizan
9. Anatolie Gorilă

10. Violeta Ivanov
11. Victor Mîndru
12. Alla Mironic
13. Mihail Mocan
14. Ghenadie Morcov
15. Iurie Muntean
16. Eduard Mușuc
17. Alexandr Petkov
18. Grigore Petrenco

19. Mihail Poleanschi
20. Gheorghe Popa
21. Maria Postoico
22. Oleg Reidman
23. Artur Reșetnicov
24. Vasilii Șova
25. Constantin Starîș
26. Sergiu Stati

27. Inna Șupac
28. Marc Tkaciuk
29. Zurab Todua
30. Vladimir Vitiuc
31. Irina Vlah
32. Vladimir Voronin
33. Igor Vremea
34. Anatolie Zagorodnîi

Rapoarte de activitate

Raportul privind implementarea Programului de activitate al Guvernului pentru anul 2011
27 aprilie 2012

Discursul Prim-ministrului Vlad Filat pe marginea Raportului de activitate al Guvernului în anul 2011

27 aprilie 2012

Onorat Parlament,
Doamnelor și domnilor deputați,

În temeiul articolului 104 din Constituție și articolului 5 din Legea cu privire la Guvern, supun atenției Forului Legislativ suprem Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2011 și pe lunile ce s-au scurs din anul curent. Întrucât dispuneți deja de versiunea completă a raportului, mă voi referi doar la cele mai importante realizări și constrângeri pe care le-am înregistrat în procesul de implementare a Programului de activitate “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”.

În 2011, la fel ca și în anii precedenți, provocările politice și economice s-au ținut lanț. Cu toate acestea, noi am reușit să facem aproape tot ceea ce ne-am propus pentru perioada respectivă. Am asigurat dezvoltarea stabilă a țării și continuitatea cursului general prestabilit. Am atins și unele performanțe importante pe plan național, regional și internațional. Dar nu aș fi sincer pe deplin, dacă nu aș recunoaște că suntem în continuare restanțieri la unul din cele mai importante capitole ce ține nemijlocit de rezultatul actului de guvernare, și anume asigurarea unui nivel de trai decent pentru oameni.

Cred cu fermitate că, pe durata acestui mandat încredințat de către alegători, vom identifica împreună resurse și mijloace pentru o creștere economică durabilă și pentru asigurarea bunăstării cetățenilor. Trebuie să profităm din plin de climatul de stabilitate ce s-a instalat după alegerea Președintele RM și să ne concentrăm eforturile spre îndeplinirea pas cu pas a programelor noastre electorale și a programului comun de guvernare.

Așadar, ce am reușit să realizăm în perioada de raportare?

Precizez de la bun început că domeniul economic rămâne a fi preocuparea de bază a Guvernului.

Anul 2011 a fost marcat de tranziția definitivă de la măsurile anti-criză și de stabilizare macro-economică, specifice perioadei precedente, la acțiuni orientate spre creșterea economică și atragerea investițiilor. Astfel, Republica Moldova, alături de Georgia și Turcia, a devenit una din cele trei țări cu cea mai mare creștere economică din întreaga Europă. Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 6,4%. Această evoluție s-a produs nu atât din contul consumului, cât de pe urma majorării investițiilor – cu aproape 9,3%, și a exporturilor – cu 44,1%. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi, cu o cotă de 49%. În general, ritmul de creștere a exporturilor a fost de 1,5 ori mai mare decât cel al importurilor. La finele anului trecut, am mai realizat un lucru foarte important: am lansat negocierile cu Uniunea Europeană privind aderarea la Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Iar la începutul anului curent a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea Acordului privind crearea Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător.

Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri, avansând cu 18 poziții în clasamentul Doing Business și calificându-se printre 10 cele mai reformatoare state din lume.

Republica Moldova a început să devină atractivă pentru investițiile străine directe, în pofida șirului de atacuri raider care au avut loc în țara anul trecut. Astfel, investițiile străine directe în economia națională au crescut cu 38,8% față de 2010, însumând o valoare netă de 274 milioane dolari SUA.

Pe dimensiunea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, Guvernul a promovat extinderea rețelei de incubatoare de afaceri și parcuri industriale. Am sprijinit avansarea Programului de atragere a investițiilor “PARE 1+1”, a Programului național de abilitare economică a tinerilor și implementarea Programului finanțat de Guvernul Japoniei, prin care s-a procurat utilaj în valoare de 204,7 milioane lei. În aceeași perioadă, 508 companii au beneficiat de acces la finanțare concesionară, 3 300 de tineri au fost instruiți, iar peste 4 100 au beneficiat de consultanță antreprenorială.

În 2011, administrarea și privatizarea proprietății publice au adus în bugetul public național circa 350 milioane lei. Guvernul a asigurat funcționarea a 12 parteneriate public-private, iar alte 26 sunt la etapa de definitivare.

Printr-o politică bugetar-fiscală prudentă, Guvernul a contribuit la diminuarea deficitului bugetului public național de la 6,3% în PIB în 2009, până la 2,4% din PIB în 2011. Datoria de stat a fost redusă de la 26,3% în 2010 la 23,4% din PIB în 2011. În anul 2012, am revenit la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, fapt ce va permite echilibrarea surselor de venituri bugetare și fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităților administrativ-teritoriale. Totodată, am asigurat simplificarea procesului de administrare și reducerea termenului real de restituire a TVA; am stimulat conformarea benevolă a contribuabililor la declararea și achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți. Astfel, am pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar și pe implementarea unor sisteme informaționale automatizate.

În decembrie 2011, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înființată Agenția pentru Protecția Consumatorilor, o structură de stat orientată spre asigurarea calității produselor și serviciilor.

În plan sectorial, agricultura rămâne a fi o sferă definitorie a economiei naționale, care antrenează 27,5% din populația aptă de muncă. Volumul global al producției agricole în prețuri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% față de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare – cu 25,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permis o creștere cu 14,2 la sută a productivității la hectar, față de rezultatele obținute în anul 2009. În scopul promovării creșterii economice și reducerii sărăciei în mediul rural, în anul curent, Guvernul a alocat 400 milioane lei pentru subvenționarea agriculturii. Dezvoltarea durabilă și eficientă a sectorului agro-industrial a fost susținută prin crearea unui cadru strategic adecvat și asigurarea armonizării și transpunerii a 215 acte ale UE sau 70% din totalul necesar. Înțelegem foarte bine, că volumul de subvenții în agricultură este încă departe de a acoperi toate nevoile, de aceea vom face tot posibilul ca să identificăm și căi alternative pentru realizarea politicilor agricole atât de necesare satului nostru.

În sectorul energetic, Guvernul a întreprins câțiva pași importanți care, în viitorul apropiat, cu siguranță, vor da efecte benefice. Marea provocare a fost negocierea și controlul prețurilor la energia electrică, la gaz și la petrol. Concomitent, am creat condițiile pentru un proces ireversibil de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost sporite deja capacitățile de interconexiune cu rețelele energetice ale țărilor vecine, România și Ucraina, urmând ca acestea să fie consolidate în anii următori. A fost creată Agenția pentru Eficiență Energetică, a fost aprobat Programul Național pentru Eficiență Energetică pentru anii 2011–2020 și inițiate importante proiecte ce țin de sursele alternative de energie. Guvernul va continua să promoveze consecvent aceste politici, pentru că numai astfel vom putea asigura în viitor securitatea energetică a Republicii Moldova.

În perioada de referință, ne-am concentrat eforturile spre liberalizarea și dezvoltarea piețelor de transport de mărfuri și pasageri, spre consolidarea capacităților de menținere și dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare. Guvernul a reușit în timp record să parafeze Acordului de aderare la Spațiul European Aviatic Comun. Acordul respectiv urmează a fi semnat în luna iunie curent, iar acesta asigura accesul cetățenilor Republicii Moldova la servicii calitative și la prețuri mai mici în domeniul transportului aerian.

În domeniul infrastructurii rutiere, pentru reparația și reabilitarea drumurilor au fost alocate 1,4 mlrd. lei. Astfel, au demarat lucrări de reparații curente pe toată rețeaua națională de drumuri publice (9 342 km), exceptând localitățile care sunt la autogestiune. Lucrări de reabilitare au fost efectuate pe 1 035 km (comparativ cu 253 km în perioada 2008–2009). În 2011, a crescut cu 16,7% volumul mărfurilor transportate, iar în domeniul transportului feroviar, pentru prima dată în ultimii ani, au fost atinse rezultate pozitive, înregistrându-se și profit în acest sens. Există capacitatea pentru ca, până în anul 2014, să fie renovate toate drumurile naționale.

Sectorul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor s-a menținut în topul celor mai dinamice sectoare ale economiei naționale. Numărul de companii nou înregistrate în sectorul IT arată o tendință continuă de creștere cu 11,9% anual. Exporturile de produse software înregistrează o rată de creștere anuală de 49%. Respectiv, au crescut și indicatorii sociali din domeniu: rata de penetrare a telefoniei fixe a atins pragul de 33,1%, a telefoniei mobile – 104,3%, iar acces la Internet în bandă largă au 355 mii cetățeni, cu 32% mai mulți ca în 2010.

Datorită măsurilor combinate de creștere economică și de orientare mai bună a plăților sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani de circa 4,4%, rata sărăciei absolute coborând până la 21,9%. Îmbunătățirea consecventă a acestor indicatori este o prioritate absolută, dar și o datorie directă a guvernării.

Stimați deputați,

Aprofundarea dialogului și cooperării multidimensionale cu Uniunea Europeană a constituit prioritatea centrală a politicii noastre externe. Majoritatea obiectivelor propuse în acest domeniu au fost atinse.

Pe parcursul celor zece runde de negociere a Acordului de Asociere am reușit să închidem provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de Dialogul Politic și Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe și de Securitate, iar în domeniul sectorial au fost închise 23 din 25 de capitole.

La capitolul liberalizarea regimului de vize, din 42 de acte legislative prevăzute în cadrul fazei I, 40 au fost adoptate, iar 2 sunt restante. Este necesar să consolidăm eforturile pentru ca cetățenii Republicii Moldova să beneficieze de regimul liberalizat de vize.

Am menținut o participare activă și angajantă în cadrul Parteneriatului Estic, obținând o notă de încurajare prin Declarația Comună a Summit-ului de la Varșovia.

În relațiile cu România, ne apropiem tot mai mult de modelul unui parteneriat privilegiat, cum este și firesc să fie parteneriatul unui stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene cu un alt stat care este deja membru al UE. Prima ședință comună a guvernelor noastre, din 3 martie 2012, de la Iași, va impulsiona și mai mult cooperarea bilaterală în diverse domenii, în special în ceea ce privește modernizarea infrastructurii și interconectarea energetică.

Cu Ucraina, am reușit să deblocăm relațiile bilaterale. În cadrul vizitei de lucru întreprinse la Kiev, în februarie curent, am convenit cu partea ucraineană asupra unor activități comune orientate spre impulsionarea relațiilor noastre comercial-economice, precum și cu privire la asigurarea unui proces concomitent de negocieri în problematica drepturilor de proprietate și demarcării frontierei.

Relațiile cu SUA sunt dinamice și pline de substanță, obiectivul urmărit fiind stabilirea unui parteneriat strategic aprofundat. Dialogul cu Washingtonul s-a concretizat prin intensificarea contactelor și vizitelor oficialilor de rang înalt în Republica Moldova (Vicepreședintele Joe Biden, Senatorul J. McCain) și în SUA (Viceprim-ministrul Iurie Leancă). Statele Unite acordă un sprijin substanțial țării noastre și asta ne dă dreptul să spunem că vedem în SUA un partener de dezvoltare important pentru țara noastră.

Evoluția relațiilor politice moldo-ruse a avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun al ambelor țări pentru dezvoltarea unei colaborări reciproc avantajoase. Ca rezultat, am reușit să păstrăm un dialog politic constant și constructiv. De asemenea, a avut loc cea de-a XII-a Reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică.

În cadrul Comunității Statelor Independente, am pus accent, în special, pe dezvoltarea cooperării în domeniul comercial-economic, precum și pe valorificarea avantajelor oferite de această structură pentru circulația liberă a persoanelor, dezvoltarea sferei sociale și a schimburilor cultural-umanitare. La 18 octombrie 2011, Republica Moldova a semnat Acordul CSI de creare a Zonei de comerț liber, actualmente aflat în proces de ratificare.

Onorată asistență,

La capitolul reintegrarea țării, am urmărit două obiective majore: relansarea procesul de negocieri în formatul “5+2” și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii.

Guvernul a continuat eforturile de mobilizare a partenerilor externi în vederea avansării procesului de soluționare a conflictului transnistrean. În acest context, au fost desfășurate consultări intense cu OSCE, Federația Rusă, Ucraina, UE, SUA, Germania etc., care au permis reluarea negocierilor oficiale în formatul “5+2”, fapt salutat de către comunitatea internațională. Obiectivul retragerii forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova a fost promovat constant atât în cadrul consultărilor bilaterale cu Federația Rusă, SUA și partenerii europeni, cât și în cadrul platformelor multilaterale, cum ar fi ședința plenară a Consiliului Ministerial al OSCE din 6–7 decembrie 2011, organizată la Vilnius.

În cadrul primelor două runde oficiale în formatul “5+2”, am reușit să convenim asupra principiilor, procedurilor și agendei negocierilor. Acest succes deschide noi perspective pentru reglementarea definitivă a problemei transnistrene.

Grație eforturilor conjugate ale autorităților moldovenești, societății civile, precum și ale partenerilor internaționali implicați în procesul de reglementare transnistreană, au fost eliberați din detenție Ilie Cazac și Ernest Vardanean.

A fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării. Au fost elaborate Programul și Planul de acțiuni pentru dezvoltarea localităților din zona de securitate, care definesc obiectivele și acțiunile pe termen mediu ce trebuie să fie realizate de către instituțiile statului, în vederea dezvoltării acestor localități.

Odată cu semnarea, la 10 ianuarie 2012, a Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul “Măsuri de Consolidare a Încrederii”, în perioada 2011–2013 vom implementa un set de proiecte în valoare de circa 13 milioane euro, care vor fi orientate spre dezvoltarea mediului de afaceri, infrastructurii, proiectelor sociale, de mediu etc., având ca scop primordial consolidarea încrederii între cetățenii din regiunile de pe ambele maluri ale Nistrului și susținerea procesului de reintegrare a țării.

Camera Înregistrării de Stat a continuat înregistrarea agenților economici din regiunea transnistreană. Conform datelor de la 31 martie 2012, au fost înregistrați în total 802 agenți economici din stînga Nistrului, inclusiv în evidență provizorie – 561 și permanentă – 241. În această perioadă, Serviciul Vamal a eliberat agenților economici din regiunea transnistreană 2 378 de certificate de origine a mărfurilor forma solicitată de partenerii europeni pentru exportul producției în țările Uniunii Europene.

Pentru anul 2012 cuantumul alocațiilor lunare de stat pentru beneficiarii de pensii din unele localități situate în zona de securitate a fost dublat în comparație cu anul 2011.

A fost instituit Fondul de reintegrare, în baza resurselor financiare din fondurile sectoriale (rutier, ecologic, pentru dezvoltare regională, pentru activități de reintegrare a țării). În acest sens, Guvernul a elaborat și aprobat Programul de dezvoltare social-economică pentru anii 2012–2013 a localităților din raioanele Dubăsari, Anenii Noi și Căușeni, amplasate în zona de securitate.

La capitolul reglementării problemei transnistrene ar mai fi de menționat dialogul constructiv pe care-l avem cu reprezentanții administrației de la Tiraspol. Astfel, am înregistrat mai multe rezultate concrete, cum ar fi reluarea circulației trenurilor prin regiunea transnistreană, simplificarea circulației cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului etc.

Stimați deputați,

La compartimentul edificarea statului de drept, Guvernul a întreprins acțiuni orientate spre instituirea unui sistem judecătoresc eficient, profesionist și independent. Am adoptat Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011–2016 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia. Pentru reformarea justiției, Guvernul a contractat de la Uniunea Europeană un suport financiar în valoare de 50 milioane de euro. A fost creată Comisia națională de integritate pentru sporirea nivelului de profesionalism a corpului judecătoresc; a fost perfecționată organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc prin reorganizarea instanțelor de judecată specializate; au fost adoptate reglementări stricte în domeniul executării tranzacțiilor cu valori mobiliare.

Guvernul a asigurat adoptarea setului de proiecte de legi, menite să consolideze capacitatea organelor de drept și să impulsioneze reformarea și demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne. În același timp, a fost sporit sprijinul pentru modernizarea și dotarea MAI: repararea și amenajarea edificiilor, lansarea programului de acordare a locuințelor pentru colaboratorii poliției, procurarea unităților speciale de transport etc.

La capitolul consolidării sistemului național de integritate și luptă împotriva corupției, a fost adoptată Strategia națională anticorupție 2011–2015 și Planul de acțiuni aferent. Acum se află în proces de definitivare proiectul Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Eforturile noastre de consolidare al sistemului național de prevenire și combatere a corupției au dat un rezultat.

Libertatea presei înregistrează evoluții pozitive, fapt confirmat și de către raportul “Freedom House”, potrivit căruia Republica Moldova a fost avansată la categoria statelor cu o presă parțial liberă.

Acțiunile Guvernului în domeniul dezvoltării și consolidării societății civile au permis acesteia din urmă să devină un partener al guvernării, dar și un important și puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. În acest sens, un rol aparte îi revine Consiliului Național de Participare. De asemenea, a fost simplificată evidența contabilă pentru ONG-uri și elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului.

În cadrul reformei administrației publice, am urmărit realizarea a două obiective majore: pe de o parte, să edificăm un cadru instituțional coerent, funcțional și performant și, pe de altă parte, să investim în resursele umane ale organelor administrației publice centrale. Rezultatele înregistrate inspiră optimism și certitudine că implementarea reformei respective va fi una de succes.

Guvernul a elaborat și a prezentat Parlamentului Strategia Națională de Descentralizare. Astfel, a fost creat cadrul legal și instituțional pentru una din cele mai importante reforme în Republica Moldova. Scopul de bază al acestei reforme este asigurarea unei administrații publice locale care să funcționeze democratic și autonom, să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesităților și cerințelor beneficiarilor.

Stimați deputați!

În continuare, aș dori să mă refer la implementarea conceputului de guvernare electronică. În context, menționez cu satisfacție legitimă că Republica Moldova a urcat 11 poziții în clasamentul mondial privind dezvoltarea guvernării electronice, plasându-se pe locul 69, potrivit Raportului specializat al ONU. În anul 2011, a fost elaborat și aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă foaia de parcurs a reformei menționate.

A fost demarată implementarea în cinci ministere a sistemului de gestiune electronică a documentelor. În aprilie 2012, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Guvernelor Deschise și a aprobat Planul de Acțiuni pentru un Guvern Deschis. O inițiativă importantă este lansarea portalului datelor guvernamentale deschise și a Bazei de date a Cheltuielilor Publice.

Onorată asistență,

Indicatorul de bază al eficienței unui Guvern sunt realizările sale în plan social. Politicile sociale ale Guvernului s-au axat pe expansiunea și centralizarea sistemului de ajutor social. În comparație cu situația existentă la momentul lansării programului în 2009, am reușit dublarea numărului de beneficiari până la 80 000 familii și triplarea bugetului până la 330 mil. lei. În ianuarie–martie 2011, 540 mii persoane au beneficiat de o compensație unică în valoare totală de 390 lei, iar pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, aceasta a fost majorată până la 200 lei lunar.

Totodată, anul 2011 a marcat începutul implementării reformei radicale în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și lansarea procesului de reformare a politicii în domeniul protecției familiei și copilului.

La acest capitol ar mai fi de menționat că, în perioada de raportare, s-au produs două indexări de 7,8% în 2011 și 9,6% în 2012, care au asigurat majorarea pensiilor și alocațiilor sociale pentru circa 690 mii persoane. Astfel, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut de la 836 la 988 lei.

De asemenea, aș dori să menționez că, de la 1 iunie 2011, am reușit să majorăm, în medie cu 8,5%, salariile a peste 127 mii angajați cu retribuție mică din sfera bugetară, la care s-a adăugat un premiul anual în valoarea unui salariu anual la sfârșit de an. De la 1 ianuarie 2012, angajații organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice au un salariu cu 19% mai mare. Implementarea noului sistem de salarizare a funcționarilor publici a permis o majorare medie a salariului acestora cu 12,5%. Desigur, noi înțelegem toată profunzimea problemelor sociale cu care se confruntă păturile largi ale societății. Știm că așteptările oamenilor depășesc cu mult posibilitățile, deocamdată limitate, ale statului. În același timp, trebuie să ținem cont și de criza social-economică internațională, care a afectat grav sfera socială în state mult mai prospere decât Republica Moldovei. În aceste condiții, totuși, am reușit performanța menținerii sferei sociale, iar pe segmente sociale consistente s-au produs avansări.

O problemă majoră rămâne a fi munca nedeclarată care constituie la moment 57% și cauzează bugetului un prejudiciu în valoare de 4,7 miliarde lei. Vom avea nevoie în continuare de consolidare a eforturilor pentru contracararea acestui fenomen.

În luna februarie 2012, salariul mediu a constituit 3 166 lei, înregistrând o creștere cu 9,8% față de luna februarie 2011. În sfera bugetară, câștigul salarial mediu s-a majorat cu 16,6% și pentru prima dată a depășit cota de 3 000 lei, constituind în luna februarie 3 028 lei. În sectorul real, câștigul salarial a înregistrat 3 234 lei (în creștere cu 7%).

Ca urmare a perfecționării politicilor statului în domeniul muncii și minimizării șomajului, la 1 ianuarie 2012, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 44 148 șomeri, față de 49 176 șomeri în aceeași perioada a anului 2011.

În domeniul politicelor de sănătate, în anul 2011, cheltuielile Guvernului au continuat să crească, depășind 4 miliarde lei. Cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătății s-au îmbunătățit. În majoritatea instituțiilor medico-sanitare publice din țară, începând cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în mediu cu 10%.

Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis menținerea prețurilor la medicamente la același nivel cu anul 2010. În același timp, au fost implementate importante proiecte de infrastructură medicală: în 2011 au fost construite sau renovate 14 centre de sănătate, a fost lansată construcția blocului chirurgical al Spitalului Clinic Republican, au fost deschise 10 centre comunitare pentru bolnavii de tuberculoză, au fost procurate 100 unități de transport pentru medicina primară etc.

În domeniul educației realizările importante au ținut de majorarea, în anul 2011, cu 25% a salariilor pentru 55,6 mii de cadre didactice din toate instituțiile de învățământ, urmând majorarea cu alte 24% în anul 2010.

Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educațional cu accent pe sporirea calității. Astfel, din 1 ianuarie 2012, în 11 raioane, finanțarea școlilor se face per elev. Au fost înființate 45 școli de circumscripție, se repară drumurile și stațiile de autobuz. Totodată, sistemul a fost asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor.

Pentru implementarea politicilor de tineret, au fost alocate către ministere și administrația publică locală 415,4 milioane lei. Am debirocratizat mecanismul de finanțare a sectorului neguvernamental de tineret, au fost elaborate standardele de recunoaștere a activității de voluntariat în muncă și studii, au fost dotate cu calculatoare moderne căminele studențești etc.

În vederea asigurării unui cadru adecvat pentru protecția mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale, Guvernul a sporit esențial alocările în domeniu – până la 157,3 milioane lei în 2011. Până în aprilie curent, din sursele Fondului Ecologic Național au fost alocate pentru proiecte de mediu circa 195 mil. lei de care au beneficiat 250 primării și asociații neguvernamentale.

Ținând cont de gravitatea calamităților naturale din anii 2008–2010, pe parcursul anului 2011, au fost realizate acțiuni de reducere a riscurilor calamităților naturale și de asigurare a protecției împotriva acestora. În acest sens, au fost reconstruite/restabilite 27 km, urmând ca în 2012 să fie finalizate cele 50 km planificați, de diguri de protecție antiviitură în 5 raioane afectate.

Onorat Parlament,

Am expus până aici cele mai importante aspecte ale activității Guvernului de la începutul anului 2011 și până în prezent. În concluzie, aș dori să menționez că Guvernul Republicii Moldova a activat în condiții deloc ușoare. Criza politică, generată de criza constituțională, ecoul crizei financiar-economice internaționale, alegerile locale generale – toate aceste evenimente și fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar și în aceste condiții, Republica Moldova a continuat să se dezvolte și să înregistreze o creștere economică constantă. Cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decât acum un an. Relațiile cu țările vecine, dar și cu statele cu care dorim să avem relații de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă. Instituțiile democratice au înregistrat un grad sporit de funcționalitate. Drepturile și libertățile cetățenești s-au constituit în valori autentice.

Însă, toate aceste realizări nu înseamnă nici pe departe că Guvernul și-a atins pe deplin scopurile propuse. Pentru a asigura implementarea agendei de reforme, urmează să depunem în continuare eforturi substanțiale și susținute.

Pentru mine, ca Prim-ministru, dar și pentru Guvernul pe care-l conduc, o prioritate absolută pe termen mediu este să amplificăm și să aprofundăm reformele de modernizare rapidă a țării, să ridicăm în ritmuri sporite nivelul și calitatea vieții cetățenilor. Putem să obținem asemenea performanțe doar dublând sau triplând ritmurile creșterii economice.

A doua prioritate este dezvoltarea în continuare a infrastructurii școlare, perfecționarea continuă a procesului de studii pentru ca tânăra generație să beneficieze de o instruire de calitate. Investițiile în generația tânără sunt garanția că țara noastră va avea un viitor demn și prosper.

A treia prioritate o constituie dezvoltarea infrastructurii rutiere – construcția și reconstrucția drumurilor, aceasta fiind o condiție de bază pentru impulsionarea activităților economice, dar și pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

A patra prioritate este consolidarea statutului familiei ca celulă primară a societății. La acest capitol urmează să continuăm eforturile noastre demarate anterior în vederea reîntregirii familiilor, soluționării problemei copiilor rămași fără îngrijire părintească.

De asemenea, o prioritate pe termen mediu este și asigurarea securității energetice a țării, diversificarea surselor energetice, fapt care va impulsiona activitățile economice și va contribui la îmbunătățirea situației în domeniul social.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le urmărim și pe care le vedem ca și parte integrantă a celor două mari procese în care suntem antrenați din momentul preluării guvernării – reintegrarea țării și integrarea în spațiul valoric european.

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, aș vrea să menționez că Republica Moldova intră într-o perioadă importantă a dezvoltării sale ca stat. După etapa de recuperare și stabilizare, urmează să facem pasul decisiv spre o dezvoltare durabilă. Anume o astfel de dezvoltare ne va permite să realizăm integral Programul Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”. Astăzi, constat că există toate condițiile pentru a realiza obiectivele fixate: avem stabilitate, avem scopuri clare și capacitatea de a le realiza. Și sunt sigur, că împreună vom reuși să asigurăm cetățenilor Republicii Moldova un viitor liber, democratic și prosper!

Vă mulțumesc pentru atenție! // gov.md

Raportul asupra activității Guvernului înainte de votul pentru moțiunea de cenzură

5 martie 2013

Stimate doamne și domni deputați,
Onorat Parlament,

Prezint atenției dumneavoastră Raportul activității Guvernului Republicii Moldova, axat pe realizarea priorităților Programului de guvernare “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”.

Guvernul, pe care am onoarea să-l conduc, și-a propus drept scop constituirea unui stat de drept, bazat pe supremația legii. Căci o țară europeană, pe care ne-o dorim cu toții, este o țară a statului de drept, unde cetățenii se simt în siguranță, și toți sunt egali în fața legii. De aceea, reformele din acest domeniu sunt îndeosebi importante pentru parcursul nostru european.

Reforma justiției este, probabil, cea mai dificilă reformă pe care o implementăm. Conducându-se de Strategia și Planul de acțiuni, aprobate în acest Parlament, Guvernul a realizat 56% din acțiunile programate pentru anul 2012, 31% acțiuni sunt în proces de realizare, iar 13% din acțiuni au rămas nerealizate. Am reușit: reformarea sistemul instanțelor judecătorești economice, organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc și aplicarea noii Legi privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, a cărei scop este fortificarea sistemului organelor de autoguvernare judecătorească.

Introducerea noilor măsuri de transparență a activității de înfăptuire a justiției, revizuirea instituției imunității judecătorilor, ameliorarea condițiilor de activitate în sistemul judecătoresc, instituirea unui mecanism nou și transparent de selectare, promovare și evaluare a activității judecătorilor, precum și alte aspecte care perfecționează reglementarea acestui domeniu. În proces de definitivare este și proiectul de Lege care instituie un mecanism nou al răspunderii disciplinare a judecătorilor. Abordate în complex și sistemic, toate aceste componente, odată interconectate, vor contribui la edificarea unui sistem judecătoresc eficient și responsabil în fața societății.

Chiar și în aceste condiții, trebuie să recunoaștem că reformarea justiției continuă să rămână una din marile noastre restanțe. Până in prezent, au fost făcuți mai mulți pași concreți în această direcție, dar aceștia nu au determinat încă o schimbare radicală a ceea ce ține de modul în care e percepută justiția în societate.

Perioada critică pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției vor fi anii 2013–2014. Anume în această perioadă vor fi promovate cele mai cardinale transformări structurale în sectorul justiției.

Stimați deputați,
Onorată asistență,

În perioada 2010–2013 s-au redus simțitor cazurile de tratament inuman, corupție și abuz de putere din partea Poliției. Astfel, conform studiului publicat de Transparency International și Ambasada Statelor Unite ale Americii în Moldova, în noiembrie 2012, volumul estimat de mită, achitat de reprezentanții mediului de afaceri Poliției, a scăzut în jumătate în comparație cu anul 2008. Camerele instalate în comisariatele de poliție monitorizează non-stop procesul de audiere și detenție temporară, ceea ce previne ilegalitățile, la care am fost cu toții martori în 2009. Polițiștii care abuzează de funcția lor sunt sancționați. Doar în 2012 Ministerul Afacerilor Interne a aplicat 851 de sancțiuni disciplinare, transmițând clar un mesaj de toleranță zero fața de abuzuri și corupție în Poliție.

Ministerul Afacerilor Interne este în faza finală de implementare a acțiunilor prevăzute în Programul de guvernare pentru 2011–2014. Din 14 acțiuni menționate expres în Program, 10 sunt deja finalizate. Cele mai importante realizări ale Ministerului Afacerilor Interne în această perioadă sunt:

Noua Lege a Poliției, prin care s-a reușit demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin scoaterea gradelor speciale în cadrul ministerului. Poliția a devenit o instituție subordonată autonomă, condusă de un șef profesionist, numit de Guvern pe o perioadă de 5 ani. Noua lege prevede trei mecanisme moderne anticorupție: testul de integritate, monitorizarea stilului de viață și angajarea doar prin concurs a polițiștilor.

Finanțarea Poliției locale a trecut la bugetul de stat, pentru a exclude dependența Poliției de factori economici locali. O eficiență sporită se observă și la indicatorii vitali. De exemplu, numărul de victime ale accidentelor rutiere descrește, de la 508 în 2008, la 441 în 2012.

Am avansat în lupta cu crima organizată, astfel încât, prin cooperarea internațională, inclusiv cu Interpolul, să curmăm activitatea și să dăm pe mâna justiției mai multe grupuri criminale, care subminau nu doar securitatea Republicii Moldova, dar și a Uniunii Europene. Ministerul este în plin proces de dotare a subdiviziunilor, la momentul actual acestea fiind înzestrate cu echipament și automobile noi.

Anul 2013 este un an decisiv pentru reforma Ministerului Afacerilor Interne. Începând cu ziua de astăzi, 5 martie, intră în vigoare noua Lege a Poliției. Urmează să fie, cum spuneam anterior, desemnat noul șef al Inspectoratului General de Poliție. Vor fi create două structuri noi: Inspectoratul Național de Patrulare, care va avea 1 400 de polițiști, care va asigura patrularea întregii tari, și Inspectoratul Național de Investigații cu 500 de polițiști specializați în prevenirea și combaterea crimelor grave.

În continuare, urmează să întreprindem acțiuni ferme în combaterea și prevenirea corupției. Reforma Centrului Național Anticorupție a avut un parcurs anevoios și trebuie să recunoaștem că aceasta trebuie avansată în continuare, astfel încât justificările ei de a spori eficiența instituției de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea independenței CNA, sporirea capacitații sale și întărirea sprijinului public pentru eforturile anticorupție să fie aduse în practică.

În prezent, avem în lucru un amplu pachet de modificări legislative care privesc măsuri de prevenire și combatere a corupției, inclusiv proiectul noii Legi privind testarea integrității profesionale a actorilor din sistemul justiției. Acestea sunt la etapa finală de definitivare și urmează a fi prezentate Parlamentului spre examinare în cadrul sesiunii de primăvara a anului 2013. Proiectele menționate vin să asigure aplicarea unuia dintre principalele obiective ale Strategiei de reformă în sectorul justiției, care vizează promovarea și implementarea principiului toleranței zero pentru manifestările de corupție. Expertizele favorabile din partea Consiliului Europei servesc drept un argument forte că suntem pe calea cea dreaptă. Aceste proiecte sunt total conforme standardelor și bunelor practici în domeniul protecției drepturilor omului.

Pe parcursul ultimilor ani, s-a îmbunătățit simțitor situația în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Am crezut că libertatea presei este unul din succesele majore ale democratizării tarii noastre. Totuși nu am știut să gestionam această libertate, să o menținem. Situația de astăzi, dar mai ales care ar putea urma, pune în pericol progresele obținute în acest domeniu și ne va arunca înapoi pe lista statelor cu o presă controlată si servilă.

Am atins progrese reale în dialogul cu societatea civila și la capitolul “Transparență”. Dacă în anul 2009 erau consultate cu societatea civila doar 38% de proiecte de decizii de politici publice, atunci în anul 2012 organele centrale de specialitate au aplicat procesul de consultare pentru 79% din proiectele de acte legislative și normative elaborate. Am construit și platforme moderne, unde statul să interacționeze cu cetățenii săi, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă.

Consolidarea statului de drept, eradicarea corupției, reformarea justiției sunt componentele de bază ale unei democrații. De ele au nevoie atât cetățenii noștri, cât și mediul de afaceri. O economie dinamică, competitivă, inovatoare poate exista doar acolo unde domnește legea, nu interesele personale, corupția, monopolurile și înțelegerile oculte. Vedem în eradicarea corupției și rețeta pentru creșterea economică a Republicii Moldova.

Stimați deputați,

Obiectivul absolut al Guvernului a fost, este și va fi bunăstarea fiecărui cetățean. Iar pentru aceasta sunt necesare reforme economice ce vor ținti spre: crearea locurilor de muncă și creșterea calității vieții, ameliorarea mediului de afaceri și stimularea concurentei, dar și, desigur, atragerea investițiilor. Iar investițiile vin acolo unde sunt reforme, unde sunt condiții adecvate.

De aceea, am efectuat și vom continua avansarea unui set important de reforme. Am făcut pași concreți în această direcție, însă suntem conștienți că mai avem foarte multe de făcut. Spre exemplu, dacă în 2009 Republica Moldova era pe locul 103 în clasamentul Băncii Mondiale “Doing Business”, în ultimul clasament, elaborat în 2012, tara noastră s-a poziționat pe locul 83, avansând cu 20 de locuri per total. Doar la un capitol “Protecția investitorilor” am avansat cu 32 de locuri în ultimul timp. Aceasta este datorită acțiunilor întreprinse și reformelor care au fost realizate în acest răstimp.

Totuși reformele economice trebuie să avanseze simțitor pe toate fronturile. Mai avem multe de făcut în protecția concurentei, în demonopolizarea și liberalizarea piețelor, în administrarea fiscală și în administrarea vamală.

Deși conjunctura economică mondială nu a fost una bună, investițiile străine directe au crescut, pe parcursul ultimilor 3 ani, cu aproximativ 25%, de la 2,6 miliarde dolari în 2009 la 3,22 miliarde dolari în 2012. Am tins să stimulăm și investițiile interne, prin intermediul a 5 programe de creditare a întreprinderilor mici și mijlocii. Am prelungit și Programul “PARE 1+1” până în 2015.

Aceasta ne-a permis să creăm locuri de muncă decente pentru o parte din populația noastră, să avem o creștere constantă a salariului mediu (în 2009 salariul mediu anual a constituit 2 747 lei, iar în 2012 acesta s-a cifrat la suma de 3 477 lei). Investițiile în producție ne-au oferit șansa să creștem exporturile și deci să avem un influx de capital de peste hotare.

Activitatea economică ascendentă, comerțul și o administrare fiscală mai eficienta au adus o creștere economică, cumulată în acești trei ani, de 14,5% a produsului intern brut. Au crescut veniturile la bugetul de stat, iar acest lucru ne-a permis să creștem încontinuu salariile bugetarilor: profesori, medici, funcționari și să creștem, pe cit de posibil a fost, pensiile celor care au muncit o viață și merită un trai decent și liniștit. Aceste majorări, însă, trebuiau făcute responsabil și în măsura posibilităților. Eu vreau să vă spun că și eu mi-aș fi dorit, să avut posibilitatea, să majorăm aceste pensii și salarii mult mai mult, dar acestea, însă, ar fi fost acțiuni populiste și ar fi pus nu doar în pericol, dar într-o situație foarte dificilă întreg sistemul financiar al Republicii Moldova. Este evident că noi nu putem cheltui mai mult decât ceea ce producem.

În 2009 am găsit un deficit bugetar de 15%. Însă, treptat, am reușit să reducem treptat acest deficit și să introducem o disciplină bugetară. Pentru anul 2013 urmează să atingem obiectivul de 1,5% deficit al produsului intern brut, iar datoria de stat urmează să fie redusă la 23% din produsul intern brut (fata de 24% la ora actuală), și cu obiectivul propus de a asigura o creștere economică de 4% pentru anul curent.

Pentru aceasta, însă, trebuie să muncim zi de zi. Întreg Guvernul urmează să fie devotat reformelor economice. Dintr-o parte, să descătușam definitiv concurența, să liberalizăm piețele, din altă parte – să creștem eficiența administrării fiscale și, foarte important, să combatem corupția.

La momentul actual, avem în dezvoltare 26 proiecte de parteneriat public-privat în diferite sectoare: sănătate, transport, aprovizionare cu apă, locuințe și altele. Avansarea și finalizarea lor este decisivă pentru sute de mii de oameni.

Suntem optimiști vizavi de finalizarea negocierilor pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzător dintre Republica Moldova si Uniunea Europeană. În data de 11 martie urmează să înceapă următoarea rundă de negocieri în vederea finalizării negocierilor pentru semnarea acordului. Eu sper că aceasta va fi și ultima rundă, finalizând aceste negocieri.

Semnarea acestui acord va impulsiona economia noastră, va oferi accesul liber al produselor moldovenești pe cea mai mare și prosperă piață din lume, cea a Uniunii Europene. Integrarea economică a Moldovei în piața Uniunii Europene va creste în continuare activitatea investițională, ceea ce, la rândul său, va crea locuri de muncă decente, va crește exporturile și va oferi noi oportunități de afaceri pentru antreprenorii noștri. Aceasta este o definiție a unei economii dinamice, competitive și inovatoare.

În următoarele câteva luni avem de efectuat pași decisivi pentru securitatea energetică a statului (cum ar fi gazoductul Iași–Ungheni, interconectările liniilor de energie electrică Iași–Ungheni–Strășeni și Suceava–Bălți), securitatea financiară (reformele pe care ni le-am propus în sectorul fiscal, bancar, de achiziții publice sunt aici un exemplu elocvent), securitatea alimentară la componenta instituțională (a fost creată Agenția de Siguranță a Alimentelor, dar mai sunt multe de făcut în termeni de legislație, de creștere a capacităților).

Onorat Parlament!

Dezvoltarea țării nu poate fi privită decât prin prisma unui concept cu priorități clare stabilite. În context, aș dori să amintesc de Strategia Națională de Dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată în 2012, care este primul document de planificare strategică pe termen lung, similar strategiilor europene elaborate în prezent. Mai mult decât atât, durata acestui document derivă și din necesitatea de a-l sincroniza la următorul ciclu financiar al UE care acoperă perioada 2014–2020.

Spre deosebire de documentele strategice anterioare, Strategia Națională de Dezvoltare “Moldova 2020” conține priorități definite concret, concentrând eforturile Guvernului asupra celor mai critice probleme. Noul document oferă o viziune generală asupra felului în care Republica Moldova va arăta către anul 2020. Astfel, “Moldova 2020” conține șapte priorități care vor conduce la creșterea economică și la reducerea sărăciei.

Impactul scontat de la implementarea acestei Strategii este majorarea creșterii economice cumulative până în 2020 cu 12% peste scenariul de bază. Accentul se va pune pe calitatea creșterii economice, bazată pe investiții și industrii exportatoare. În ceea ce privește rata sărăciei, se prognozează o scădere a acesteia cu 4,2% față de scenariul de bază.

Agricultura este un important pilon al economiei noastre și o sursă de venit pentru o bună parte din oamenii noștri. Aceștia sunt oamenii care, trebuie să recunoaștem, au cele mai modeste venituri. De aceea, am depus, prin acțiuni, eforturi pentru promovarea unei agriculturi moderne și performante, am mobilizat finanțări pentru creșterea competitivității produselor noastre, am inițiat reforme structurale pentru ca procesele demarate de noi sa aibă un caracter durabil. La concret, au fost mobilizate finanțări externe în sumă de 329 milioane euro – bani direcționați atât spre reabilitarea infrastructurii în irigație, cât și spre oferta de creditare și granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii pentru investiții în echipamente și utilaje agricole. Proiectele investiționale Compact, EMPARD, 2KR etc. sunt doar câteva exemple de finanțări care estimează împreună aproximativ 100 mii de beneficiari.

În 2010, a fost creată Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu scopul de a institui standarde mai riguroase în sistemul de subvenționare în agricultură. Acest sistem de management va facilita și pe viitor accederea acestor mijloace, cât și eventuala acreditare conform standardelor europene la acest capitol.

În perioada 2010–2012, au fost achitate toate datoriile față de producătorii agricoli, formate până în anul 2010, în baza deciziilor emise fără acoperire financiară. Adițional, s-au investit în sectorul agroindustrial peste 10 miliarde lei, fiind plantate peste 13 000 hectare de culturi multianuale.

Mobilizând proiectele investiționale cu finanțare străină, dar și finanțările din buget, au dus la crearea a aproximativ 15 mii locuri de muncă noi.

A fost înființat Oficiul Național al Viei și Vinului, care va fi o structură public-privată și va permite transferarea mai multor competențe ale statului către Oficiu. În acest domeniu important al economiei naționale au fost mobilizate finanțări semnificative, cum ar fi și proiectul Băncii Europene de Investiții în sumă de 75 milioane euro. De la lansarea acestui proiect în 2010, 9 entități economice au obținut proiecte investiționale în sectorul vitivinicol în sumă de 13,7 milioane euro, care au atras după sine 15,6 milioane euro, ca și cofinanțare din partea beneficiarilor.

O agricultură performantă și competitivă înseamnă o infrastructură modernă. Până în prezent au fost reabilitate sisteme centralizate de irigare în toată țara, ai căror beneficiari sunt 6 000 de producători agricoli. Peste 15 500 hectare de teren agricol au acces la apă pentru irigare.

Rezultate durabile ale reformelor structurale inițiate de Guvern deja pot fi văzute. În pofida secetei din 2012, care a dus la o scădere cu peste o cincime a producției agricole, exportul produselor agroalimentare, conform estimărilor, va constitui aproximativ 821,6 milioane dolari americani, fiind în creștere cu 1,4 la sută față de rezultatele obținute în 2011. Aceasta înseamnă că avem o agricultură mai modernă, care se orientează spre segmente cu o valoare adăugată mai mare, că producătorii noștri încearcă să se extindă pe piețe noi și profitabile, că investițiile în agricultură aduc rezultate.

Stimați deputați,

Din asistența de 1,6 miliarde euro, recepționată în ultimii trei ani, practic 80% au fost direcționate spre infrastructură: agricultură (inclusiv irigație) – 329 milioane euro, transport – 244 milioane euro, energetică – 117 milioane euro, apă și salubritate – 150 milioane euro, infrastructură socială – 195 milioane euro, acestea fiind doar câteva din cele mai importante capitole.

De asemenea, din fondurile bugetare de dezvoltare au fost alocați 4,4 miliarde lei pentru aproape o mie proiecte de infrastructură (aici este vorba de fondul rutier, fondul ecologic, fondul de dezvoltare regională, fondul de eficientă energetică). Alte 360 milioane lei au fost alocați pentru finanțarea a 800 de proiecte de investiții capitale și reparații finanțate, din bugetul de stat. S-a procedat astfel, deoarece ferma noastră convingere este că o infrastructură bună este cheia succesului pentru o economie dinamică, competitivă și eficientă. De aici rezultă importanța acestor investiții. Aceasta explică și faptul că, la momentul actual, multe regiuni din tară sunt în stare de șantier – drumuri, apă, irigații, școli, domeniul energetic.

În continuare mă voi referi la transport.

În 2010–2012, s-au reabilitat 170 km de drum, însă lucrările masive abia încep. Până în anul 2015, urmează sa avem 1500 km de drum nou, drum european. Aceasta înseamnă reabilitarea întregii rețele de drumuri naționale în următorii trei ani. În 2013, fondul rutier va depăși cifra de 1,25 miliarde lei, ceea ce este de aproape 5 ori mai mult decât în 2009.

Anul trecut, Republica Moldova a semnat Acordul privind spațiul aerian comun cu uniunea europeana. Este un acord important, în interesul cetățeanului, care deja a adus prețuri mai avantajoase decât acum doi ani, oferte mai multe și securitate în acest transport aerian.

În 2013, finanțarea în domeniul transporturilor, practic, se va dubla – atât din contul finanțărilor naționale, cât și din al celor externe. În următoarele luni, urmează să fie semnate încă două acorduri de finanțare cu băncile de dezvoltare pentru asigurarea obiectivelor enunțate anterior, dar și investiții în reabilitarea căilor ferate. Aici vreau să mă refer la negocierile avansate pe care le ducem cu Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții pentru mobilizarea unei sume de 350 milioane euro în domeniul infrastructurii drumurilor și al cailor ferate.

Mă voi referi în continuare la aprovizionarea cu apă.

Unele din obiectivele de bază în activitatea Guvernului a fost să asigurăm cu aprovizionare cu apă și canalizare cetățenii Republicii Moldova. Este ceva elementar pentru secolul al XXI-lea, pentru o țară modernă. Am făcut investiții considerabile pentru a înainta în acest proces. La momentul actual, sunt în lucru, la diferite stadii, peste 1000 km de apeducte. Beneficiari direcți ai eforturilor noastre din ultimii ani sunt aproximativ 415 mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Ponderea populației cu acces la apă a crescut în permanență. Mai avem, însă, mult până vom putea spune că toate localitățile din Republica Moldova sunt aprovizionate cu apă.

Aceste lucrări continuă, noi proiecte urmează să fie promovate de urgență, cum ar fi, spre exemplu, apeductul Soroca–Bălți, care va conecta municipiul Bălți si alte 6 raioane din nordul Moldovei – Soroca, Drochia, Florești, Rîșcani, Sîngerei si Telenești. Urmează să existe o rețea unică de aprovizionare în cadrul acestor localități, dar și cele conexe, pentru aprovizionarea cu apă și canalizare.

Abia un an în urmă, am reușit să punem capăt unei perioade de instabilitate politică, alegând Președintele Țării. Am mizat foarte mult pe această perioadă de relativă stabilitate, pentru a reforma administrația pe interior. Pentru a face pași hotărâți în descentralizare, în reforma administrației publice centrale avem nevoie de previzibilitate, trebuie să ieșim din umbra permanentului pericol de instabilitate. În doar ultimul an, am reușit să facem câțiva pași decisivi în direcția respectivă. În 2012, a fost aprobată Strategia națională de descentralizare – o reformă care, categoric, trebuie să fie dusă la bun sfârșit. Acest document de politici reprezintă cadrul conceptual general de reformare a acestui domeniu vital pentru Republica Moldova. Scopul final al Strategiei naționale de descentralizare este crearea unor autorități locale puternice, eficiente, care ar presta servicii de calitate cetățenilor.

Salariile aleșilor locali, este evident, urmau sa fie majorate demult. Pentru 2013 este planificată suma necesară pentru a asigura majorarea salariilor aleșilor locali cu 48%. Aceste majorări vor fi efectuate de îndată ce Parlamentul va adopta Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, proiect de lege înaintat de către Guvern.

Modernizarea a presupus și regândirea modului în care funcționează Guvernul. Guvernul Electronic întrunește toate caracteristicile unui Guvern modern: un Guvern pentru cetățeni și mediul de afaceri, transparent, deschis, eficient. S-a muncit timp de trei ani, punând fundamentul și planificând activități. Acum suntem în perioada în care avem rezultate vizibile. A fost lansat Portalul datelor guvernamentale, iar Republica Moldova a fost a șasea țară din lume care s-a alăturat inițiativei Guvern deschis. A fost deschis Portalul serviciilor publice – ghișeu unic de livrare electronică a serviciilor publice, unde cetățenii și mediul de afaceri în curând vor putea accesa electronic toate serviciile prestate de autoritățile publice centrale. Au fost lansate proiecte ca: Semnătura digitală mobilă, Cazierul electronic, Registrul electronic al achizițiilor publice și multe altele.

Vedem în implementarea Guvernului electronic maximizarea transparenței instituțiilor publice, pe lângă raționamentele enunțate mai sus, și măsuri extrem de eficiente în prevenirea corupției.

În 2013, urmează să finalizăm asemenea inițiative cum ar fi Guvernul fără hârtie, urmând să limităm la maximum comunicarea pe suport de hârtie pentru instituțiile statului. În perioada martie–octombrie 2013, urmează a fi lansat serviciul guvernamental de plăți electronice, servicii e-certificate de stare civila, e-factură fiscala, e-viză, e-cadastru. Acestea sunt doar câteva procese ce necesită un efort continuu și o implementare riguroasă și care vor fi necesare să fie implementate.

În martie 2010, la Bruxelles, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o viziune strategică în fața comunității partenerilor de dezvoltare – “Regândește Moldova”, în care a prezentat o viziune pe termen mediu a priorităților de reformă și a costurilor pentru realizarea reformelor în infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică, climat investițional, stat de drept, sistemul justiției și combaterea corupției. În urma acelui eveniment, Guvernul a obținut un angajament financiar fără precedent din partea partenerilor de dezvoltare. În ultimii trei ani, așa cum spuneam, am recepționat 1,6 miliarde euro, dintre care 64% asistență nerambursabilă, sub formă de grant. Acesta nu a fost un cadou. Acesta a fost modul în care partenerii noștri susțin reformele în Republica Moldova, reforme pe care noi ne-am obligat sa le promovăm.

Anul acesta, Guvernul urmează să realizeze 35 acțiuni de reformă în diferite domenii, pentru a asigura un suport bugetar în mărime de aproximativ 100 milioane euro pe care ii vom primi în anul 2014. Deja în 2013 vor fi debursați aproximativ 57 milioane euro, suport bugetar de la Uniunea Europeană – bani care sunt deja bugetați. Acești bani sunt destinați reformelor din mai multe domenii: justiție, economie, energetică, domeniul social, sănătate. Respectivul suport bugetar vizează dezvoltarea economică, sectorul energetic, justiția, sănătatea. Urmează a fi crescut capitalul pentru instrumentul PARE 1+1 despre care am menționat anterior, vom crește bugetul pentru Agenția de Intervenție și Plăți Pentru Agricultură și urmează să fie înființat un business incubator, acțiuni de eficiență energetică, ajustări legislative în domeniile sus-numite.

În continuare, onorat Parlament, mă voi referi la politica externă.

În 2009, Moldova era o țară izolată internațional. În trei ani și jumătate, s-a reușit redresarea acestei situații. S-a reușit să plasăm Moldova ferm nu doar pe harta Europei, dar am obținut ca problemele și aspirațiile noastre sa fie incluse pe agenda marilor jucători internaționali. Vizitele în Republica Moldova a importanților conducători de importante state, dar și ale celorlalți lideri europeni sunt cea mai bună dovadă în acest sens. Toți au venit să sprijine Moldova în demersul său european, cu oferte concrete de suport. Ceea ce am reușit, de fapt, să facem a fost sa transformăm politica externă și cursul de integrare europeană într-un instrument de promovare a reformelor și, implicit, de îmbunătățire a vieții oamenilor.

Integrarea în UE înseamnă calea spre o Moldovă europeană. Cu instituții europene, cu poliție și justiție europeană, cu spitale europene și cu școli, universități europene. Tot ce am făcut în acești mai bine de trei ani a avut la bază anume această viziune.

Totodată, integrarea europeană mai înseamnă libertate: libertatea circulației în baza unui regim liberalizat de vize, libertatea comerțului în baza Acordului de comerț liber, aprofundat și cuprinzător și libertatea politică pe care o presupune relația de asociere. Am ajuns pe ultima sută de metri în negocierea acestor libertăți. Si astea nu sunt libertăți abstracte – ele înseamnă cetățeni reîntorși acasă, investiții în economie, standarde de viață mai înalte etc.

Moldova are interese serioase – economice, politice și de securitate și în Est și aici mă refer la relațiile noastre cu partenerii din Rusia, Ucraina, statele membre CSI. Anume de aceea o direcție foarte importantă a fost relansarea relațiilor politice și economice cu Rusia și Ucraina. Am intensificat schimburile diplomatice, am redeschis mai multe canale de parteneriate economice cu Rusia si Ucraina.

Relația bilaterală cu China a fost fortificată și o să contribuim în continuare la acest proces în cadrul multiplelor noastre interacțiuni la nivel înalt, inclusiv și relațiile cu Japonia, țară care, pe parcursul anilor, a ajutat necondiționat țara noastră.

Regula de care ne-am ghidat în politica externă este că diplomația noastră trebuie să fie prezentă, activă acolo unde sunt interesele țării. Pentru a asigura și promova interesele țării, trebuie, însa, să ne asigurăm prezența în noi teritorii, astfel promovând relații de prietenie cu noi state și consolidând noi prietenii. Suntem în plin proces de deschidere a trei noi ambasade – în Canada, Olanda și Qatar.

Am realizat un lucru important în perioada de activitate a actualului Guvern și anume faptul că suntem tratați cu respect atât în Est, cât și în Vest. Am obținut oportunități remarcabile și acum e important să le folosim la maximum.

În continuare mă voi referi la procesul vital pentru Republica Moldova, cel de reintegrare a țării.

La baza, practic, a tuturor activităților Guvernului în perioada de referință a stat acest obiectiv vital – reintegrarea țării, soluționarea conflictului transnistrean.

Cea mai mare realizare în acest sens o reprezintă reluarea procesului de negocieri oficiale în formatul 5 plus 2 după o pauza de circa 6 ani de zile. Alături de această realizare, sigur, este important că am reușit să asigurăm o comunicare civilizată cu colegii noștri de la Tiraspol, fără agresiuni, și lucrul acesta este, la fel, important.

A urmat relansarea activității grupurilor mixte de experți, soluționarea unor importante probleme pentru cetățeni, cum ar fi: reluarea circulației trenurilor prin regiunea transnistreană, facilitarea încadrării agenților economici din stînga Nistrului în câmpul legal de activitate al Republicii Moldova, extinderea unor proiecte sociale pe malul stâng al Nistrului.

Nu ar fi corect din partea mea să afirm că în acest domeniu, care vizează reglementarea problemei transnistrene, totul este bine și lucrurile merg așa cum ne-am dorit noi. Probleme există mai multe, dar pentru noi este important că procesul de soluționare a acestora este unul continuu.

Sunt sigur că dacă vom continua să aplicăm și în continuare aceeași politică și vom beneficia de același suport din partea participanților în formatul 5 plus 2, dar și a tuturor partenerilor, prietenilor noștri externi, vom ajunge să vorbim în termene mult mai concrete și mult mai previzibile de soluționare a acestei probleme grave pentru Republica Moldova.

În continuare, mă voi referi la educație și cercetare. În ultimii trei ani, Guvernul a fost criticat pentru optimizarea în educație pe care eu insist a o numi eficientizare, fără, însă, ca criticii să acorde atenție lucrurilor bune care se întâmplă în acest sens.

În ultimii trei ani, am reabilitat și dotat 65 de instituții preșcolare. Am dotat cu materiale didactice alte 600 instituții preșcolare. 42 la sută din totalul național, inclusiv două centre pentru copiii cu necesități speciale, 3 școli profesionale tehnice și căminele acestora au fost reabilitate și modernizate. 266 de cămine au fost dotate cu echipamente și acces la Internet, pentru ca circa 42 mii de studenți să poată atinge performanțe mai bune în procesul de studii.

Însă noi nu investim doar în infrastructură. Am demarat un set de reforme structurale care vor determina o cheltuire mai eficientă a banilor publici, dar ce este mai important, un acces mult mai bun la cunoștințe pentru copiii noștri.

O educație de calitate înseamnă și o remunerare decentă pentru dascălii copiilor noștri. De aceea, în pofida dificultăților prin care trecea țara, am identificat sursele necesare pentru creșterea cu 50% a salariilor profesorilor.

Reformele demarate în educație vor determina o nouă abordare a sistemului.

Noua formulă de finanțare a instituțiilor școlare va permite nu doar o utilizare mai echitabilă a resurselor financiare, dar și mai multă flexibilitate a administrației publice localei în folosirea mijloacelor alocate.

Implementarea acestei reforme necesită în continuare efort și mobilizare, pe alocuri compromis, dar ea este necesară pentru creșterea calității educației în țara noastră, necesară pentru viitorul tinerilor din Republica Moldova, necesară pentru viitorul Republicii Moldova.

Pe parcursul acestor 3 ani, am dat curs mai multor acțiuni și proiecte menite sa reformeze sistemul de învățământ din Republica Moldova. În ciuda dificultăților, am reușit să mărim numărul instituțiilor preșcolare din țară, dacă din 2009 și până în 2012 au fost deschise 78 de noi unități.

Împreună cu partenerii noștri de dezvoltare, am lansat proiectele TEMPUS privind autonomia universitară, inclusiv cea financiară și asigurarea unei mai bune calități a învățământului superior. Am deschis două centre de formare profesională cu plasarea în câmpul muncii a studenților. Impactul acestora și al multor altor proiecte depinde de calitatea implementării lor, dar mai ales de funcționalitatea instituțiilor în stat, de continuarea onorării angajamentelor asumate în fata cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare.

După ce, timp de 20 de ani, învățământul profesional tehnic, care constituie baza de pregătire a forței de muncă pentru orice economie, a fost complet ignorat, Guvernul a demarat un proces amplu de reformare, care presupune atât ajustarea învățământului la cerințele pieței, cât și investiții masive pentru renovarea și reutilarea instituțiilor de învățământ.

Pentru implementarea reformei am reușit să obținem suport extern în valoare de 5 milioane euro și suntem foarte aproape să obținem mijloace nerambursabile în valoare de 25 milioane euro pentru investiții în acest sector.

Pe parcursul perioadei de referință, au fost deschise, pentru școlile de profil, două fabrici în domeniul vitivinicol cu o investiție totală de 650 mii euro și dotate 20 de ateliere în sumă totală de aproximativ 1 milion de euro.

Sănătate. Începând cu 2010, au fost lansate proiecte de modernizare, renovare, construcție, precum și dotare a instituțiilor medicale din țară în cadrul asistentei medicale primare, spitalicești și de urgență. S-au construit ori reconstruit 78 de centre de sănătate. Aceasta a permis accesul calitativ la asistență medicală mai aproape de casă pentru 1,2 milioane cetățeni.

Obiectivul de bază al acestui proiect rămâne asigurarea accesului locuitorilor de la sate la servicii medicale de calitate. Dar este adevărat că nu ne putem permite să deschidem asemenea centre în fiecare sat, pentru că trebuie să avem și acoperire financiară.

A sporit gradul de protejare financiară a populației. Acoperirea cu asigurări medicale s-a mărit de la 71,6% în 2009 până la 81,6% în anul 2012. Acoperirea cu medicamente compensate a crescut de 2,5 ori în 2012, comparativ cu 2009, iar costul medicamentelor a scăzut cu 15%. De aceste acoperiri beneficiază toată populația, inclusiv familiile vulnerabile.

În 2013 urmează a fi dat în exploatare un nou bloc chirurgical republican modern, compus din 16 săli de operație, dotat cu utilaj modern de ultimă ora, de ale cărui servicii vor beneficia 4500 de cetățeni anual.

Tot în 2013 vor fi date în exploatare alte două instituții medicale, a căror construcție a început în 2010: Centrul de transplant de măduvă osoasă și a Centrului educațional pentru copiii internați pe termen îndelungat la Institutul Oncologic, de care vor beneficia anual 840 de copii. Este extrem de important să reușim finalizarea la timp a acestor proiecte.

Protecția socială, combaterea sărăciei. Rețeaua de siguranță socială a rezistat la toate provocările acestei perioade dificile. Au intrat în fază de ireversibilitate o serie de reforme magistrale, cum ar fi: ajutorul social, de care beneficiază peste 100 mii de familii, a fost regândit sistemul de susținere a persoanelor cu dizabilități, a fost lansată reforma în domeniul pensiei.

Ajutorul pentru perioada rece a anului a fost instituit în ianuarie 2011. Este un instrumentariu foarte important de a ajuta persoanele vulnerabile în perioada rece a anului.

Au fost construite 29 de centre sociale comunitare, care deservesc până la 33 de mii de oameni în dificultate, persoane în etate, persoane cu dizabilități și reprezentanți ai altor pături vulnerabile.

Rata sărăciei a scăzut de două ori în acești trei ani, dar nu și numărul celor care se simt săraci. În 2012, ajutorul social și-a demonstrat eficiență în întreaga țară, dar e nevoie de timp ca acesta să se manifeste eficient.

Trebuie să motivăm oamenii să se reîncadreze în câmpul muncii, să ne concentram pe acei care au, într-adevăr, nevoie de ajutor, să excludem cerințele inutile. Daca nu o vom face în continuare, foarte rapid, ineficiențele sistemului vor crește ca impact negativ și ca pondere.

Însă Republica Moldova nu se sfârșește în limitele hotarelor sale geografice, ci este acolo unde sunt concetățenii noștri. Conform ultimelor date, peste hotarele țării sunt peste 800 mii de moldoveni.

În astfel de condiții, doar printr-un efort conjugat ale celor de aici și al cetățenilor de peste hotare, putem dezvolta, transforma și moderniza Moldova, astfel încât conaționalii noștri să poată reveni acasă. Anume pentru accelerarea acestei interacțiuni și a conlucrării cu cetățenii de peste hotare a fost creat recent Biroul pentru Relații cu Diaspora, care a demonstrat deja că este o instituție publică viabilă și activă.

Concetățenii noștri, stabiliți în diferite țări, trebuie să știe că Republica Moldova este țara lor și că tot ce facem noi este inclusiv pentru binele lor.

Stimați deputați,

Raportul pe care vi l-am prezentat astăzi vorbește despre unele reușite înregistrate până în prezent în principalele domenii de activitate. Sigur că așteptările noastre, ale tuturor, au fost mult mai mari și sigur că se putea de făcut mult mai mult dacă ar fi fost întrunite toate condițiile necesare în acest sens.

Dar, chiar și în aceste condiții, putem constata că, în ultimii ani, în Republica Moldova au fost demarate importante procese care trebuie duse la bun sfârșit pentru ca de rezultatele lor să beneficieze oamenii.

Și în încheiere. Eu sunt conștient de faptul că nu acest Raport de activitate a Guvernului îi interesează pe acei care au inițiat Moțiunea de cenzură și pe acei care urmează să o sprijine.

Nu este vorba de prezentarea realizărilor sau a irealizărilor. Este, eminamente, un proces politic pe care îl tratăm ca atare. Este decizia fiecăruia în a lua, într-o anumită perioadă de timp, decizii.

Eu consider că noi ne-am făcut datoria reieșind din condițiile bazate pe realitate, nu pe vise, indiferent de votul care urmează să fie acordat astăzi prin moțiunea de cenzură, înaintată de către grupul parlamentar al Partidului Comuniștilor, vreau să vă spun că eu personal, în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova, sunt cu sufletul împăcat și cu sentimentul de îndeplinire a datoriei.

Nu am avut niciodată scopuri ascunse, nu am urmărit altceva decât să contribui prin muncă, practicând o politică publică deschisă în activitatea mea, promovarea Republicii Moldova în spațiul valoric european, acolo unde cetățenii noștri să aibă dreptul și posibilitatea să trăiască liber și în bunăstare.

Noi urmează fiecare să continuăm acest proces. Guvernul își are atribuțiile sale și posibilitățile sale. Dar înainte de funcțiile pe care le deținem, noi cu toții suntem cetățeni ai Republicii Moldova și dincolo de dreptul categoric avem și obligațiuni.

În acest sens, vreau să vă spun că, personal și împreună cu colegii, noi vom continua să ne facem datoria. Vom continua să muncim, să luptăm, dacă va fi cazul, pentru ca să atingem obiectivele pentru care am muncit în acest răstimp.

Si încă o dată, acest obiectiv nu este unul ascuns. Noi ne dorim o țară liberă, o țară democratică, care oferă prosperitate cetățenilor săi.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și stau la dispoziția domniilor voastre, pentru a răspunde la întrebări. // parlament.md

Discursuri

Discursul Primului Ministru desemnat, Vlad Filat, în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului

14 ianuarie 2011

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,
Stimaţi reprezentanţi ai mass media şi ai societăţii civile,

Pentru că astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Vasile, voi începe prin a le ura La mulți ani și a le dori multă sănătate tuturor celor care poartă acest nume. Fie ca spiritul acestei zile să ne călăuzească pe drumul pe care pornim astăzi împreună.

Onorată asistență,

Este o onoare să vin astăzi în fața dumneavoastră, în calitate de Prim Ministru desemnat, să vă prezint Programul de guvernare pentru următorii 4 ani, dar și echipa guvernamentală care va implementa acest program.

La data de 28 noiembrie 2010, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate în cadrul cărora cca 60% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne au pledat pentru un viitor european, liber și democratic. Rezultatul alegerilor reprezintă și un vot de încredere acordat Guvernului pe care l-am condus, o confirmare a faptului că cetățenii apreciază și susțin acele transformări pe care le-am început acum mai bine de un an, acel curs de dezvoltare al țării pe care l-am stabilit și îl urmăm cu strictețe. Profit de ocazie pentru a le mulțumi tuturor cetățenilor care s-au prezentat la vot, indiferent de opțiunea lor politică. Este important că cetățenii noștri au dovedit că le pasă de viitorul țării.

În conformitate cu voința alegătorilor, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat și Partidul Liberal, constituite în Alianța pentru Integrare Europeană, au majoritatea parlamentară necesară formării Guvernului. Le mulțumesc pe această cale colegilor din AIE pentru modul constructiv în care au decurs discuțiile privind formarea noului Cabinet, dar și experților care au lucrat la elaborarea Programului de guvernare.

De asemenea, vreau să le mulțumesc partenerilor sociali și reprezentanților societății civile, pe care, în calitate de Prim Ministru desemnat, i-am consultat în vederea elaborării Programului de guvernare. Au fost discuții foarte constructive, iar o parte dintre propunerile care au apărut în cadrul lor se regăsesc în programul de activitate al viitorului Cabinet.

Vreau încă de la început să precizez că atât la elaborarea Programului de guvernare, cât și la alcătuirea Cabinetului de Miniștri, am mers pe ideea continuității, pentru că lucrurile bune începute anul trecut trebuie finalizate, iar angajamentele pe care ni le-am asumat în fața cetățenilor, dar și în fața partenerilor externi, să fie respectate.

Știm cu toții că anul trecut a fost unul foarte greu pentru Republica Moldova, un an în care a trebuit să găsim soluții pentru a stabiliza economia țării, pentru a putea plăti la timp salariile și pensiile, pentru a-i sprijini pe cetățenii noștri cu nevoi sociale deosebite. Am reușit toate aceste lucruri, iar confirmarea o avem în statisticile oficiale, dar și în aprecierile mai multor instituții internaționale prestigioase.

Ca rezultat al eforturilor conjugate întreprinse pentru recuperarea economiei naționale după criza economico-financiară, Republica Moldova a înregistrat o creștere economică de 6,5% în ianuarie–septembrie 2010, peste limita tuturor așteptărilor.

Stimați colegi,

2010 a fost anul în care am demonstrat comunității internaționale că Republica Moldova este condusă de oameni responsabili, care pun pe primul plan interesele cetățenilor Republicii Moldova. Am reușit să demonstrăm că suntem parteneri credibili, că ne respectăm angajamentele asumate, că avem o viziune clară. Aceste lucruri i-au convins pe partenerii externi să acorde Republicii Moldova un sprijin financiar de 2,6 miliarde de dolari, bani care în mare parte vor fi utilizați pentru punerea în aplicare a Programului nostru de guvernare. Partenerii de dezvoltare au sporit aproape de 5 ori asistența financiară pentru Republica Moldova, de la 186,6 mil. USD în 2009 până la 864,1 mil. USD în 2010. La situația din decembrie 2010, Guvernul a contractat peste un miliard EURO pentru implementarea a 103 proiecte în conformitate cu prioritățile expuse în programul “Relansăm Moldova”.

O altă provocare importantă a anului trecut a fost să demonstrăm că Republica Moldova își dorește cu adevărat să se integreze în Europa. Am trecut de la afirmații, la fapte. Pașii rapizi pe care i-am făcut în acest domeniu ne-au adus numeroase aprecieri pozitive din partea celor mai importanți oficiali europeni. Dar nu am primit doar aprecieri din partea Uniunii Europene – am primit și un ajutor financiar concret.

Guvernul a relansat relațiile cu România, iar rezultatul a venit imediat prin sprijinul pe care l-am primit din partea acestui stat vecin. În mod special, țin să-mi exprim încă o dată recunoștința pentru ajutorul acordat în vederea lichidării consecințelor inundațiilor din vara anului trecut.

Am reușit să consolidăm parteneriatul strategic pe care îl avem cu Federația Rusă, iar în Programul de Guvernare pe care vi-l prezentăm astăzi, relația cu Rusia reprezintă, în continuare, un obiectiv foarte important, un obiectiv strategic.

Și relațiile cu SUA au cunoscut anul trecut un dinamism fără precedent. Am început în 2010 o serie de parteneriate cu SUA, pe care le vom continua și în mandatul următor.

Doamnelor și domnilor,

Sigur că ar mai fi multe lucruri de spus referitor la ce s-a întâmplat anul trecut, dar acum cred că mai important este să ne concentrăm pe ce avem de făcut în viitor. Și vreau să încep să vorbesc despre acest lucru pornind de la principala problemă cu care ne confruntăm, sărăcia. Trebuie să recunoaștem că cetățenii noștri o duc greu, unii dintre ei foarte greu, și doar pornind de la această realitate putem să găsim soluții pentru a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor.

Noi nu suntem astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă cere un vot politic prin care Primul Ministru desemnat și echipa sa să ocupe niște funcții, noi am venit să vă cerem votul pentru cele două obiective majore pe care le va avea noul Guvern: creșterea nivelului de trai al cetățenilor noștri și integrarea europeană. Realizarea acestor obiective presupune o serie de acțiuni pentru a asigura o protecție socială adecvată cetățenilor noștri, dezvoltarea economiei, creșterea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea relațiilor cu partenerii externi, atragerea de investiții, eliminarea vizelor și alte acțiuni care au ca și finalitate un nou nivel de viață în Republica Moldova.

Sunt convins că și colegii din PCRM își doresc ca viitorul Guvern al Republicii Moldova să aibă ca prioritate îmbunătățirea vieții cetățenilor. Postura de partid de opoziție poate nu le va permite deputaților din fracțiunea PCRM să voteze noul Cabinet. Cu toate acestea eu vreau să-i asigur atât pe colegii deputați ai PCRM, cât și pe cetățenii care au votat acest partid, că Guvernul pe care îl constituim azi va munci pentru prosperitatea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de opțiunea lor politică.

Vreau de asemenea să-i asigur pe colegii din PCRM că voi fi receptiv la toate propunerile constructive care vin din partea lor. Soluții bune pot să vină de la fiecare partid, de la fiecare parlamentar. Vreau să avem un dialog civilizat, rațional, bazat pe idei și sugestii, nu pe emoții și acțiuni populiste. Republica Moldova are nevoie de o opoziție puternică, care să contribuie la bunul mers al lucrurilor în țara noastră.

Am ținut să fac aceste precizări legate de colaborarea cu opoziția pentru că doresc să dau un semnal clar că sunt deschis dialogului cu orice partid politic atât timp cât acest dialog poate îmbunătăți activitatea guvernamentală sau parlamentară.

Distinși colegi,

Vă voi prezenta acum câteva din elementele de bază ale Programului nostru de guvernare, intitulat “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”, care are următoarele priorități: integrarea europeană, reintegrarea țării, politică externă eficientă și echilibrată, supremația legii, creștere economică sustenabilă, combaterea sărăciei, servicii publice de calitate și descentralizarea puterii.

Integrarea europeană va rămâne prioritatea absolută a noului Guvern al Republicii Moldova. Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea țării într-un sistem de stabilitate și prosperitate, în care guvernează valorile democratice și respectul față de libertățile fundamentale ale omului. Totodată, asumarea și implementarea cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă din parcursul european, reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza modernizarea țării sub aspect politic, economic și social. Or, integrarea europeană înseamnă, în primul rând, transformarea internă a țării noastre.

Reintegrarea țării este și va fi un obiectiv fundamental al Guvernului. Vom intensifica eforturile în vederea identificării unei soluționări viabile și durabile a conflictului transnistrean în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Europenizarea țării va crea premisele necesare în acest sens.

Noul Guvern va continua promovarea unei politici externe eficiente. Vom consolida relațiile de bună vecinătate și parteneriat strategic cu Uniunea Europeană, România, Ucraina, SUA și Federația Rusă. Guvernul va promova un curs echilibrat al politicii externe, optimal pentru țară, urmărind dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu toți partenerii, atât în Vest, cât și în Est, prin consolidarea relațiilor de parteneriat strategic, promovarea intereselor economice și protejarea intereselor cetățenilor moldoveni de peste hotare.

O prioritate pentru noul Guvern va fi asigurarea în continuare a supremației legii. Vom asigura respectarea principiului separării și independenței puterilor legislativă, executivă și judecătorească; aplicarea uniformă și corectă a legilor și egalității tuturor în fața legii. Justiția independentă este elementul-cheie al statului de drept și al unei guvernări democratice și reprezintă instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme.

La capitolul creștere economică sustenabilă, vom acționa în vederea schimbării paradigmei de dezvoltare a țării de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiții, inovații și competitivitate, pentru ca economia națională să creeze locuri de muncă viabile și bine plătite, iar întreaga societate și fiecare cetățean în parte să beneficieze de efectele unei creșteri economice robuste, organice și echilibrate.

Un obiectiv prioritar pentru noul Guvern va fi o societate fără sărăcie. Considerăm ca principalele provocări pentru noul Guvern sunt lupta cu sărăcia, asigurarea accesului la educație, asistență medicală calificată și servicii publice de calitate. În viziunea noastră, modernizarea accelerată și progresul social trebuie să se bazeze pe investiții publice masive și inteligente în infrastructură, în educație și formarea profesională a tinerilor, într-o politică industrială care să conducă la creșterea competitivității economiei și întreprinderilor autohtone, asigurarea de locuri de muncă stabile și bine plătite, susținute de o politică fiscală stimulativă. Vom crea oportunități economice și sociale pentru tineri și vârstnici deopotrivă. Guvernul va promova consecvent o politică clară de majorare a salariilor, pensiilor, burselor și a altor plăți sociale, astfel încât cuantumul acestora să asigure un trai decent.

O altă prioritate pentru noul Guvern va fi descentralizarea puterii. Vom recurge la demontarea “verticalei puterii” și vom aplica principiile și normele europene în domeniul administrației publice. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană se poate produce doar în condițiile unui stat în care structurile puternic ierarhizate sunt înlocuite cu structuri descentralizate, transparente și flexibile, întemeiate pe supremația drepturilor și libertăților civile.

Stimați deputați,
Onorată asistență,

În continuare, voi face o scurtă trecere în revistă a obiectivelor și acțiunilor concrete pe domenii, o radiografiere succintă a Programului de guvernare. Voi începe cu edificarea statului de drept, fără de care eforturile noastre în alte domenii nu pot da rezultate.

Edificarea statului de drept va presupune, în primul rând, elaborarea și adoptarea unei noi Constituții. Forma și conținutul acestui proces vor fi detaliate pe parcurs. Este, însă, important că la momentul de față am luat o decizie de principiu privind elaborarea unei noi legi supreme a statului. Îmi exprim speranța că acest demers va fi sprijinit și de colegii noștri din opoziție.

În contextul asigurării statului de drept, un loc extrem de important îl va ocupa reforma justiției, care se va extinde asupra: Reformării sistemului de organizare judecătorească, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Curții Supreme de Justiție, Procuraturii, Reformarea sistemului de administrare a finanțelor și a resurselor din cadrul sistemului judecătoresc, Reformarea procedurii penale, civile și de contencios administrativ, Reformarea notariatului, Fortificarea instituțiilor avocaturii și acordarea asistenței juridice garantate de stat, precum și Consolidarea rolului Curții Constituționale. Totodată în domeniul protecției drepturilor omului avem ca obiective: dezvoltarea cadrului legal și instituțional în domeniul drepturilor omului și consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor omului.

De asemenea, Guvernul va demara ample reforme și în ceea ce vizează ordinea publică, securitatea și apărarea, având drept priorități: Reformarea Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului de Informații și Securitate precum și Reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

O atenție deosebită vom acorda Consolidării sistemului național de integritate și de luptă împotriva corupției, prin: Crearea unui sistem instituțional eficient de prevenire și combatere a corupției în sistemul public; Optimizarea sistemului de achiziții publice; Crearea mecanismului de cooperare între autoritățile publice, societatea civilă și partenerii de dezvoltare, pentru reducerea fenomenului de corupție. De asemenea, Programul nostru de Guvernare conține prevederi exprese privind ridicarea imunității deputaților, judecătorilor și a procurorilor.

Stimați colegi,

Statul de drept presupune garantarea dreptului la liberă exprimare, dreptului la informare a cetățenilor, dar și libertatea presei. În acest sens, vom continua eforturile în vederea liberalizării spațiului mediatic prin: Armonizarea cadrului juridic ce reglementează activitatea mass-media cu normele și standardele europene, inclusiv adoptarea unui nou Cod al audiovizualului, Reformarea și modernizarea activității IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, Asigurarea libertății presei și crearea condițiilor optime pentru activitatea instituțiilor de presă, Stimularea investițiilor în piața media autohtonă, Asigurarea reală a accesului la informația de interes public și stimularea jurnalismului de investigație.

De asemenea, statul de drept este de neconceput fără o societate civilă activă, implicată și interesată în atingerea obiectivelor comune. De aceea, Guvernul și-a stabilit drept obiectiv consolidarea societății civile și asigurarea condițiilor optime pentru buna cooperare a acesteia cu sectorul public. Vom acționa în vederea creării cadrului legal adecvat dezvoltării societății civile ca mediator al intereselor cetățenilor și partener al autorităților publice în procesul de politici publice.

Sunt absolut sigur că realizarea obiectivelor și acțiunilor în domeniile menționate mai sus vor transforma Republica Moldova într-un real stat de drept și vor contribui decisiv la atingerea obiectivului de integrare europeană a țării noastre.

Doamnelor și domnilor,

În continuare mă voi referi la prioritățile politicii externe. Noul Guvern își propune obiective clare în acest sens, printre care:

1. Promovarea unei politici externe dinamice și coerente în scopul asigurării intereselor naționale ale Republicii Moldova și creării unei imagini pozitive a țării.
2. Intensificarea dialogului și cooperării cu statele-membre ale Uniunii Europene în vederea obținerii statutului de candidat pentru aderarea la UE.
3. Impulsionarea relațiilor bilaterale și cooperării multilaterale, promovarea raporturilor de bună vecinătate și edificarea unor parteneriate strategice cu UE, România, Ucraina, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii.
4. Valorificarea plenară a potențialului de cooperare cu actori globali și regionali în ascensiune.
5. Promovarea intereselor de securitate națională pe plan internațional.
6. Efectuarea reformelor interne în domeniile relevante și realizarea demersurilor politico-diplomatice la Consiliul Europei în vederea încheierii procedurii de monitorizare a Republicii Moldova și trecerii la etapa de postmonitorizare.
7. Promovarea unei diplomații economice active în vederea creării condițiilor pentru dezvoltarea economică durabilă a țării.
8. Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.
9. Consolidarea cadrului instituțional necesar pentru promovarea eficientă a politicii externe.

În ceea ce privește obiectivul nostru privind reintegrarea țării, acesta va rămâne unul prioritar pe agenda noului Guvern. Vom continua eforturile în vederea identificării unei soluții viabile și durabile a conflictului transnistrean, în cadrul negocierilor în formatul 5+2, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, vom acționa în vederea creării condițiilor de reintegrare a regiunii transnistrene în spațiul economic, informațional, politic, social și cultural al Republicii Moldova, precum și a mobilizării eforturilor partenerilor externi în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

Onorată asistență!

În cele ce urmează aș dori să mă refer la politicile economice și financiare pe care le va implementa noul Guvern.

O prioritate absolută pentru noi va fi dezvoltarea mediului de afaceri. Vom continua să acționăm în vederea eliminării constrângerilor de ordin administrativ din mediul de afaceri, demonopolizării pieței interne și eliminării practicilor anticoncurențiale în tranzacțiile comerciale, creșterii gradului de credibilitate între sectorul public și cel privat și garantării dreptului asupra proprietăților și investițiilor private.

În acest sens vom asigura condiții și acces la resurse de creditare pentru dezvoltarea mediului de afaceri, vom stimula dezvoltarea pieței de capital, creșterea veniturilor populației și reducerea sărăciei.

Guvernul va continua acțiunile începute deja în vederea creșterii transparenței sistemului de autorizare a afacerilor, prin stabilirea clară a procedurilor și condițiilor de autorizare; reducerea numărului de domenii supuse autorizării; introducerea nomenclatorului autorizațiilor.

Printre alte acțiuni preconizate la acest capitol aș menționa: Optimizarea instituțională și crearea unui sistem unic de evidență a inspecțiilor și controalelor; Limitarea gradului și modalităților de intervenție abuzivă și nefondată a statului în activitatea întreprinderilor prin elaborarea cadrului legislativ cu privire la desfășurarea controalelor; Reducerea în continuare a procedurilor, timpului și costurilor de înregistrare și autorizare a activității firmei prin asigurarea posibilității de depunere a actelor companiei și obținerea certificatelor și actelor de funcționare de la un singur organ administrativ, în regim on-line.

Promovarea exporturilor și atragerea investițiilor vor reprezenta domeniul în care Guvernul va depune eforturi pentru atingerea de noi performanțe. Vom merge consecvent pe calea diminuării restricțiilor la import-export și debirocratizării procedurilor administrative. Vom reforma Organizația de Promovare a Exportului din Moldova prin revizuirea sarcinilor și a modului de operare a acesteia, transformarea ei într-o instituție dinamică, după modelul organizațiilor similare din țările UE.

Un rol aparte în dezvoltarea mediului de afaceri îl vom atribui demonopolizării pieței interne și eliminării practicilor anticoncurențiale în tranzacțiile comerciale. În acest sens vom continua eforturile îndreptate spre îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional pentru asigurarea unei concurențe loiale, preponderent pe piețele cu tendințe de formare a monopolurilor. Concomitent, vom elabora și vom implementa cadrul juridic în domeniul concurenței, armonizat cu legislația europeană și recomandările UE.

Onorată asistență,

La baza acțiunilor Guvernului va sta o politică bugetar-fiscală stabilă și previzibilă și gestionarea eficientă a finanțelor publice, de care depind decisiv randamentul efortului nostru și rezultatele pe care le vom înregistra la guvernare.

Pornind de la această constatare, ne propunem drept obiective:

• Asigurarea stabilității bugetului public național, crearea unui cadru bugetar-fiscal previzibil și menținerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil.
• Promovarea politicii fiscal-bugetare orientate spre creșterea economică durabilă, prin reducerea ponderii consumului public și majorarea investițiilor publice productive.
• Asigurarea disciplinei, echității, transparenței, simplității și onestității în repartizarea finanțelor publice,
• Reducerea poverii fiscale și simplificarea sistemului de impozite și taxe.

Țara noastră, fiind un stat cu economie bazată pe agricultură, evident că un loc aparte în Programul de guvernare îl ocupă dezvoltarea acestui domeniu. În Programul care v-a fost pus la dispoziție aveți o descriere în detaliu a viziunii Guvernului la acest capitol, de aceea voi face doar o succintă trecere în revistă a obiectivelor și măsurilor pe care intenționăm să le întreprindem:

1. modernizarea sectorului agricol și diminuarea dependenței sale de factorii climaterici adverși;
2. armonizarea reglementărilor în domeniul alimentar cu cele ale UE;
3. eficientizarea sistemului de subvenționare a agriculturii și promovarea programelor multianuale;
4. repunerea activelor din sectorul agricol în circuitul economic și asigurarea accesului investitorilor la aceste active;
5. creșterea calității capitalului uman în agricultură prin stimularea instituțiilor de extensiune agricolă;
6. stoparea degradării resurselor funciare prin modernizarea și extinderea sistemului de îmbunătățiri funciare.

Vom continua să susținem dezvoltarea agriculturii prin diverse instrumente cum ar fi: tehnologizarea proceselor agricole prin intermediul programelor de stat, perfecționarea sistemului de subvenționare a agriculturii, crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu important al economiei naționale. Acea creștere semnificativă în agricultură, pe care am înregistrat-o în 2010, trebuie să-și găsească continuitatea în acest an, dar și în anii următori, pentru a avea o agricultură performantă, competitivă și generatoare de locuri de muncă bine plătite.

Doamnelor și domnilor,

Guvernul pe care l-am condus în ultimul un an și patru luni a acordat o atenție deosebită sănătății populației, pornind de la premisa că doar o societate sănătoasă are viitor. De aceea, procesul de transformare pe care l-am demarat în acest domeniu urmează să fie continuat, având la bază obiective clare. Ne propunem drept scop asigurarea accesului tuturor cetățenilor Republicii Moldova la serviciile de sănătate publică, medicale și farmaceutice de calitate. În acest sens vom continua perfecționarea și armonizarea cadrului legislativ și normativ în domeniul sănătății publice la prevederile și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și la standardele Uniunii Europene. De asemenea, vom dezvolta și implementa instrumente de asigurare și control a calității serviciilor medicale prestate populației, prin fortificarea potențialului uman, tehnico-material, dotarea instituțiilor medicale cu dispozitive medicale, de laborator, medicamente, tehnologii performante.

Toate reformele în acest domeniu trebuie să aibă un singur final – servicii medicale de calitate, accesibile pentru fiecare cetățean. Este un obiectiv ambițios, care necesită mult efort, dar sunt sigur că vom reuși realizarea lui.

Asistență socială este un alt domeniu prioritar pentru noi. Vom continua să acționăm în vederea creșterii calității vieții familiilor, reducerii sărăciei, inegalității și inechității în societate. Vom direcționa programele de asistență socială spre susținerea grupurilor vulnerabile și persoanelor cu venituri mici. Vom acționa în vederea reducerii și eliminării ineficiențelor în sistemul de protecție socială. Vom asigura accesul populației la servicii sociale de calitate, precum și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, vom acorda o atenție deosebită reformării sistemului de asigurări sociale. Urmează să sporim nivelul de protecție socială a persoanelor asigurate, să asigurăm durabilitatea financiară a sistemului public de asigurări sociale, să elaborăm cadrul normativ pentru dezvoltarea sistemelor de pensii suplimentare.

Munca, ocuparea forței de muncă și migrația muncii, vor fi alte preocupări prioritare ale noului Guvern. Ne propunem să perfecționăm cadrul normativ în domeniul muncii, pentru asigurarea unui echilibru între drepturile și interesele angajatorilor și salariaților; să perfecționăm continuu sistemul de salarizare din economia națională; să combatem orice forme de discriminare pe piața muncii; să consolidăm sistemul național de management al migrației și asigurarea protecției sociale a concetățenilor aflați la muncă peste hotarele țării.

Onorată asistență,

Vorbim foarte mult despre viitorul european al Republicii Moldova, dar nu putem să construim acest viitor fără a le asigura tinerilor noștri condiții optime de dezvoltare. De aceea, un capitol foarte important al Programului de guvernare este cel referitor la tineri, iar acțiunile prioritare vor viza: Crearea condițiilor pentru realizarea plenară a potențialului tinerilor în viața politică, socială, economică și culturală a țării; Asigurarea accesului tinerilor la servicii de educație și de informare; Crearea condițiilor pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor și crearea locurilor de muncă pentru tineri; Consolidarea capacităților umane și instituționale ale sectorului asociativ de tineret.

Pentru integrarea socială și dezvoltarea potențialului tinerilor, Guvernul va crea mecanisme ce vor facilita procurarea locuințelor de către tineri, va susține tinerii întreprinzători în lansarea și dezvoltarea propriilor afaceri și va stimula agenții economici să angajeze tineri. De asemenea, vom încuraja angajarea tinerilor bine pregătiți în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, vom îmbunătăți procesul educațional prin informatizarea instituțiilor de învățământ și promovarea serviciilor electronice de educație, vom construi și moderniza căminele pentru elevi și studenți prin programe de parteneriat public-privat, vom stimula dezvoltarea structurilor de autoguvernare ale elevilor și studenților și vom majora bugetul pentru acțiuni de tineret.

Stimați colegi,

Pe lângă cele menționate până acum, Programul de guvernare prevede obiective și ample acțiuni în domenii importante ca: Infrastructura calității, securitatea industrială și protecția consumatorilor, Tehnologia informației și comunicațiile, Reforma administrației publice centrale, Descentralizarea și autonomia locală, e-Guvernarea, Dezvoltarea locală și regională echilibrată, Coordonarea asistenței externe, Securitatea națională și apărarea, Educația și cercetarea, Cultură, Protecția mediului, Reducerea riscurilor și protecția împotriva dezastrelor. Aceste lucruri sunt redate în Programul de activitate pe care l-am prezentat.

În continuare, aș vrea să vă spun câteva cuvinte legate modul in care se va desfășura activitatea mea în funcția de Prim Ministru. Așa cum am spus și miercuri, în ședința Parlamentului, nu voi accepta nici un fel de condiționalități care ar putea sa mă împiedice să-mi desfășor activitatea sau ar bloca funcționarea Executivului. Cât timp voi conduce eu Guvernul Republicii Moldova, nimeni nu va avea drept de veto în Executiv. Doar norma constituțională și cea legală au drept de veto în ceea ce privește activitatea mea ca Prim Ministru. Nu voi accepta transformarea Guvernului dintr-o instituție executivă într-o instituție onorifică. Voi promova însă dialogul și voi milita pentru găsirea consensului în activitatea Guvernului.

Vreau să vă mai spun că rolul meu la conducerea Guvernului nu este acela de a lega prietenii cu cineva, iar prioritatea mea nu este să câștig încrederea vreunui politician. Eu vreau să câștig în primul rând încrederea cetățenilor Republicii Moldova în instituția Guvernului, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor.

Cuvântul de bază care va caracteriza mandatul meu de Prim Ministru este responsabilitatea, iar preocuparea principală va fi grija față de oameni. Așa cum cred că v-ați obișnuit deja, nu voi fi un Prim Ministru care va sta în birou și va privi de sus cum merg lucrurile în țară. Nu de un astfel de Prim Ministru are nevoie acum Republica Moldova, ci de unul care să fie în permanent contact cu oamenii, care să ia de la oameni doza de realism atât de necesară unei guvernări eficiente.

Le voi solicita și colegilor mei miniștri să facă același lucru, să se întâlnească cu oamenii cât mai des, să le asculte problemele și împreună să găsim soluții pentru a asigura un trai mai bun în Republica Moldova.

Avem nevoie de o relație nouă între stat și cetățean. Îmbunătățirea raportului dintre stat și cetățean trebuie să fie principalul obiectiv al reformelor demarate. Rostul statului este de a fi în slujba cetățeanului, și nu invers. De la această idee trebuie să plecăm pentru ca cetățenii să aibă încredere în instituțiile statului. O relație corectă între stat și cetățean presupune și o alegere a priorităților exclusiv în funcție de interesul public, dar și respectul față de modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Un domeniu pe care îl vom monitoriza cu maximă atenție este cel care vizează lupta împotriva corupției. Instituțiile abilitate în descoperirea și sancționarea actelor de corupție trebuie să-și facă datoria. Voi solicita acestor instituții să supravegheze modul în care se utilizează fondurile provenite de la partenerii externi și fondurile bugetului public și voi milita pentru o transparență totală în acest domeniu. Nu voi admite ca printr-o utilizare incorectă a acestor fonduri să ne fie afectată credibilitatea în ochii celor care ne sprijină. Nu o să putem niciodată să eliminăm sărăcia, dacă nu eliminăm corupția.

Nu voi insista mai mult asupra priorităților mandatului meu, acestea se conțin în Programul de guvernare – am ținut însă să subliniez două-trei elemente mai importante.

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul nostru de guvernare trebuie evaluat în conexiune directă cu structura Cabinetului pentru că, prin ea însăși, echipa guvernamentală pe care v-o propunem astăzi reprezintă un mesaj privind dorința noastră de profesionalizare a demersului politic și de asumare de către fiecare dintre noi a moralității și responsabilității în cadrul Guvernului.

Vă voi prezenta în continuare structura Guvernului și numele membrilor Cabinetului:

• Vladimir Filat – Prim Ministru
• Iurie Leancă – viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene
• Valeriu Lazăr – viceprim-ministru, ministrul Economiei
• Eugen Carpov – viceprim-ministru
• Mihai Moldovanu – viceprim-ministru
• Veaceslav Negruța – ministrul Finanțelor
• Alexandru Tănase – ministrul Justiției
• Alexei Roibu – ministrul Afacerilor Interne
• Vitalie Marinuța – ministrul Apărării
• Marcel Răducan – ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
• Vasile Bumacov – ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare
• Anatol Șalaru – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
• Gheorghe Șalaru – ministrul Mediului
• Mihai Șleahtițchi – ministrul Educației
• Boris Focșa – ministrul Culturii
• Valentina Buliga – ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
• Andrei Usatîi – ministrul Sănătății
• Ion Cebanu – ministrul Tineretului și Sportului
• Pavel Filip – ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

• Gheorghe Duca – Președinte al Academiei de Științe a Moldovei (membru din oficiu al Guvernului)
• Mihail Formuzal – Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei (Găgăuz-Yeri) – (membru din oficiu al Guvernului)

Domnule Președinte al Parlamentului,
Doamnelor și domnilor deputați,
Distinși colegi,

Aceasta este echipa guvernamentală, acesta este programul de guvernare “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”, pe care îl propunem pentru următorii 4 ani. Vă cer votul pentru a avea un Guvern stabil și a da Republicii Moldova șanse reale de modernizare. Avem conștiința răspunderii pe care eu și colegii mei ne-o asumăm astăzi.

Sunt convins că împreună vom putea reda cetățenilor noștri din țară și din afara granițelor încrederea că Republica Moldova poate fi țara în care speranțele lor se pot realiza.

Vă mulţumesc! // gov.md

• Referințe
• Vezi și
• Link-uri

• Partidul Liberal Democrat din Moldova
• Partidul Democrat din Moldova
• Partidul Liberal (până la 12 aprilie 2013)
• Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a VIII-a (XIX-a) (2010–2014)
• Guvernul Vlad Filat (2009–2011)

• Guvernul Republicii Moldova

Guvernele Republicii Moldova

Druc (1990–1991) • Muravschi (1991–1992) • Sangheli (1992–1994) • Sangheli II (1994–1996) • Ciubuc (1997–1998) • Ciubuc II (1998–1999) • Sturza (1999) • Braghiș (1999–2001) • Tarlev (2001–2005) • Tarlev II (2005–2008) • Greceanîi (2008–2009) • Greceanîi II (2009) • Filat (2009–2010) • Filat II (2011–2013) • Leancă (2013–2014) • Gaburici (2015) • Streleț (2015) • Filip (2016–2019) • Sandu (2019) • Chicu (2019–2020)