Guvernul Vlad Filat II

Vlad Filat
Prim-ministru al Republicii Moldova (14 ianuarie 2011 – 25 aprilie 2013)

Guvernul Vlad Filat II

←‹ Guvernul Filat

Guvernul Leancă →›

Data învestirii	14 ianuarie 2011
Încetarea activității	31 mai 2013 (în exercițiu din 5 martie 2013)
Prim-ministru	Vlad Filat, Iurie Leancă (interimar, din 25 aprilie 2013)
Programul  de activitate	2011–2014
Coaliția de guvernare	Alianța pentru Integrare Europeană II (PLDM, PDM, PL)
Șeful statului	Marian Lupu, Nicolae Timofti (din 23 martie 2012)
Parlamentul	Legislatura a VIII-a (XIX-a)

Cabinetul de miniștri

		Nume	Minister	Formațiunea
•	→›	Iurie Leancă	Prim-ministru interimar, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	PLDM
•		Mihai Moldovanu	Viceprim-ministru pentru probleme sociale	PL
•		Eugen Carpov	Viceprim-ministru pentru reintegrare	PLDM	→›
•		Valeriu Lazăr	Viceprim-ministru, ministru al economiei	PDM	→›
•		Veaceslav Negruța	Ministru al finanțelor	PLDM	→›
•		Oleg Efrim	Ministru al justiției	PLDM	→›
•		Dorin Recean	Ministru al afacerilor interne	PLDM	→›
•		Vitalie Marinuța	Ministru al apărării	PL	→›
•		Marcel Răducan	Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor	PDM	→›
•		Vasile Bumacov	Ministru al agriculturii și industriei alimentare	PLDM	→›
•		Anatol Șalaru	Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor	PL
•		Gheorghe Șalaru	Ministru al mediului	PL	→›
•		Maia Sandu	Ministru al educației	–	→›
•		Boris Focșa	Ministru al culturii	PDM
•		Valentina Buliga	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei	PDM	→›
•		Andrei Usatîi	Ministru al sănătății	PLDM	→›
•		Octavian Țîcu	Ministru al tineretului și sportului	–
•		Pavel Filip	Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor	PDM	→›
•		Mihail Formuzal	Guvernator al Găgăuziei	–	→›
•		Gheorghe Duca	Președinte al Academiei de Științe a Moldovei	–	→›

Iurie Leancă
Prim-ministru interimar

Mihai Moldovanu
Viceprim-ministru pentru probleme sociale

Eugen Carpov
Viceprim-ministru pentru reintegrare

Valeriu Lazăr
Viceprim-ministru, ministru al economiei

Veaceslav Negruța
Ministru al finanțelor

Oleg Efrim
Ministru al justiției

Dorin Recean
Ministru al afacerilor interne

Vitalie Marinuța
Ministru al apărării

Marcel Răducan
Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor

Vasile Bumacov
Ministru al agriculturii și industriei alimentare

Anatol Șalaru
Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor

Gheorghe Șalaru
Ministru al mediului

Maia Sandu
Ministru al educației

Boris Focșa
Ministru al culturii

Valentina Buliga
Ministru al muncii, protecției sociale și familiei

Andrei Usatîi
Ministru al sănătății

Octavian Țîcu
Ministru al tineretului și sportului

Pavel Filip
Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor

Mihail Formuzal
Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

Gheorghe Duca
Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Componența inițială

		Nume	Minister	Formațiunea
•	→›	Vlad Filat	Prim-ministru	PLDM
•		Mihai Moldovanu	Viceprim-ministru pentru probleme sociale	PL
•		Eugen Carpov	Viceprim-ministru pentru reintegrare	PLDM
•	→›	Valeriu Lazăr	Viceprim-ministru, ministru al economiei	PDM
•	→›	Iurie Leancă	Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	PLDM
•	→›	Veaceslav Negruța	Ministru al finanțelor	PLDM
•	→›	Alexandru Tănase	Ministru al justiției	PLDM
•		Alexei Roibu	Ministru al afacerilor interne	PLDM
•	→›	Vitalie Marinuța	Ministru al apărării	PL
•	→›	Marcel Răducan	Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor	PDM
•		Vasile Bumacov	Ministru al agriculturii și industriei alimentare	PLDM
•	→›	Anatol Șalaru	Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor	PL
•	→›	Gheorghe Șalaru	Ministru al mediului	PL
•		Mihai Șleahtițchi	Ministru al educației	PLDM
•	→›	Boris Focșa	Ministru al culturii	PDM
•	→›	Valentina Buliga	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei	PDM
•		Andrei Usatîi	Ministru al sănătății	PLDM
•	→›	Ion Cebanu	Ministru al tineretului și sportului	PL
•		Pavel Filip	Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor	PDM
•	→›	Mihail Formuzal	Guvernator al Găgăuziei	–
•	→›	Gheorghe Duca	Președinte al Academiei de Științe a Moldovei	–

Modificări componență

Anul 2011
	6 mai 2011
•		Alexandru Tănase	→›	Ministru al justiției	→›	Judecător al Curții Constituționale Hotărârea Guvernului nr. 257 din 08.04.2011
•	→›	Oleg Efrim	→›	Ministru al justiției
Anul 2012
	24 iulie 2012
•		Alexei Roibu	→›	Ministru al afacerilor interne	→›	Cerere de demisie
•		Mihai Șleahtițchi	→›	Ministru al educației	→›	Cerere de demisie
•	→›	Dorin Recean	→›	Ministru al afacerilor interne
•	→›	Maia Sandu	→›	Ministru al educației
Anul 2013
	7 februarie 2013
•		Ion Cebanu	→›	Ministru al tineretului și sportului	→›	Cerere de demisie
	26 februarie 2013
•	→›	Octavian Țîcu	→›	Ministru al tineretului și sportului
	25 aprilie 2013
•		Vlad Filat	→›	Prim-ministru	→›	Moțiune de cenzură Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 05.03.2013
•		Iurie Leancă		Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	→›	Prim-ministru interimar Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 606 din 23.04.2013

Moțiunea de cenzură

Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 28 din 5 martie 2013

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, membri ai fracțiunii PCRM, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 112–118 din Regulamentul Parlamentului, înaintăm moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului.

Motivarea

În ultima perioadă Guvernul Republicii Moldova a devenit centrul unor scandaluri de corupție. Mulți membri ai Executivului sunt implicați în scheme criminale și de corupție care au prejudiciat bugetul statului. Unii dintre ei au deja statut de bănuit sau învinuit în cadrul proceselor penale pornite. În majoritatea domeniilor gestionate de către Guvern au fost implementate scheme de corupție. Pot fi menționate domeniile: sănătate, finanțe publice, administrare fiscală și vamală, achiziții publice, administrare a patrimoniului statului, cultură, transport și infrastructură a drumurilor etc. Aceste scheme criminale sărăcesc poporul și constituie o amenințare directă în adresa cetățenilor Republicii Moldova.

În calitate de deputați, de nenumărate ori am atenționat asupra înrăutățirii permanente a situației economice și sociale din țară, în speranța că cei care guvernează vor gestiona treburile țării și vor administra finanțele publice în mod legal, democratic și transparent. Am avut speranța că vor opri îmbogățirea lor personală prin fraudă și corupție.

Însă ultimele evenimente (actele de corupție, dosarele penale pe elemente de depășire a atribuțiilor de serviciu, conținutul convorbirilor telefonice ale demnitarilor din Guvern etc.) au demonstrat clar și evident întregii societăți că actualul Guvern a devenit unul corupt, captiv, șantajabil, care acționează împotriva intereselor țării.

Din cauza deciziilor și acțiunilor de corupție ale Guvernului este subminată stabilitatea economică și socială a țării, iar democrația și legalitatea sunt substituite prin “comanda la telefon” și interesele personale.

Astăzi suntem nevoiți să constatăm că Guvernul s-a asimilat cu corupția. Astfel, au fost ratate toate obiectivele în plan intern și extern. Corupția Guvernului a substituit democrația, legalitatea, integrarea europeană și a pus în pericol viitorul țării și al poporului Republicii Moldova.

În aceste circumstanțe, Guvernul a pierdut dreptul moral de a realiza politica internă și externă a statului și de a exercita conducerea generală a administrației publice. În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.

Dispozitivul

Având în vedere cele menționate, în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova și ale altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.

Deputații în Parlamentul Republicii Moldova:

1. Gheorghe Anghel
2. Galina Balmoș
3. Alexandr Bannicov
4. Veaceslav Bondari
5. Zinaida Chistruga
6. Oxana Domenti
7. Miron Gagauz
8. Oleg Garizan
9. Anatolie Gorilă

10. Violeta Ivanov
11. Victor Mîndru
12. Alla Mironic
13. Mihail Mocan
14. Ghenadie Morcov
15. Iurie Muntean
16. Eduard Mușuc
17. Alexandr Petkov
18. Grigore Petrenco

19. Mihail Poleanschi
20. Gheorghe Popa
21. Maria Postoico
22. Oleg Reidman
23. Artur Reșetnicov
24. Vasilii Șova
25. Constantin Starîș
26. Sergiu Stati

27. Inna Șupac
28. Marc Tkaciuk
29. Zurab Todua
30. Vladimir Vitiuc
31. Irina Vlah
32. Vladimir Voronin
33. Igor Vremea
34. Anatolie Zagorodnîi

Rapoarte de activitate

Raport privind implementarea Programului de activitate al Guvernului pentru anul 2011
27 aprilie 2012

Discursul Prim-ministrului Vlad Filat pe marginea Raportului de activitate al Guvernului în anul 2011

27 aprilie 2012

Onorat Parlament,
Doamnelor și domnilor deputați,

În temeiul articolului 104 din Constituție și articolului 5 din Legea cu privire la Guvern, supun atenției Forului Legislativ suprem Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2011 și pe lunile ce s-au scurs din anul curent. Întrucât dispuneți deja de versiunea completă a raportului, mă voi referi doar la cele mai importante realizări și constrângeri pe care le-am înregistrat în procesul de implementare a Programului de activitate “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”.

În 2011, la fel ca și în anii precedenți, provocările politice și economice s-au ținut lanț. Cu toate acestea, noi am reușit să facem aproape tot ceea ce ne-am propus pentru perioada respectivă. Am asigurat dezvoltarea stabilă a țării și continuitatea cursului general prestabilit. Am atins și unele performanțe importante pe plan național, regional și internațional. Dar nu aș fi sincer pe deplin, dacă nu aș recunoaște că suntem în continuare restanțieri la unul din cele mai importante capitole ce ține nemijlocit de rezultatul actului de guvernare, și anume asigurarea unui nivel de trai decent pentru oameni.

Cred cu fermitate că, pe durata acestui mandat încredințat de către alegători, vom identifica împreună resurse și mijloace pentru o creștere economică durabilă și pentru asigurarea bunăstării cetățenilor. Trebuie să profităm din plin de climatul de stabilitate ce s-a instalat după alegerea Președintele RM și să ne concentrăm eforturile spre îndeplinirea pas cu pas a programelor noastre electorale și a programului comun de guvernare.

Așadar, ce am reușit să realizăm în perioada de raportare?

Precizez de la bun început că domeniul economic rămâne a fi preocuparea de bază a Guvernului.

Anul 2011 a fost marcat de tranziția definitivă de la măsurile anti-criză și de stabilizare macro-economică, specifice perioadei precedente, la acțiuni orientate spre creșterea economică și atragerea investițiilor. Astfel, Republica Moldova, alături de Georgia și Turcia, a devenit una din cele trei țări cu cea mai mare creștere economică din întreaga Europă. Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 6,4%. Această evoluție s-a produs nu atât din contul consumului, cât de pe urma majorării investițiilor – cu aproape 9,3%, și a exporturilor – cu 44,1%. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi, cu o cotă de 49%. În general, ritmul de creștere a exporturilor a fost de 1,5 ori mai mare decât cel al importurilor. La finele anului trecut, am mai realizat un lucru foarte important: am lansat negocierile cu Uniunea Europeană privind aderarea la Zona de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Iar la începutul anului curent a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea Acordului privind crearea Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător.

Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri, avansând cu 18 poziții în clasamentul Doing Business și calificându-se printre 10 cele mai reformatoare state din lume.

Republica Moldova a început să devină atractivă pentru investițiile străine directe, în pofida șirului de atacuri raider care au avut loc în țara anul trecut. Astfel, investițiile străine directe în economia națională au crescut cu 38,8% față de 2010, însumând o valoare netă de 274 milioane dolari SUA.

Pe dimensiunea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, Guvernul a promovat extinderea rețelei de incubatoare de afaceri și parcuri industriale. Am sprijinit avansarea Programului de atragere a investițiilor “PARE 1+1”, a Programului național de abilitare economică a tinerilor și implementarea Programului finanțat de Guvernul Japoniei, prin care s-a procurat utilaj în valoare de 204,7 milioane lei. În aceeași perioadă, 508 companii au beneficiat de acces la finanțare concesionară, 3 300 de tineri au fost instruiți, iar peste 4 100 au beneficiat de consultanță antreprenorială.

În 2011, administrarea și privatizarea proprietății publice au adus în bugetul public național circa 350 milioane lei. Guvernul a asigurat funcționarea a 12 parteneriate public-private, iar alte 26 sunt la etapa de definitivare.

Printr-o politică bugetar-fiscală prudentă, Guvernul a contribuit la diminuarea deficitului bugetului public național de la 6,3% în PIB în 2009, până la 2,4% din PIB în 2011. Datoria de stat a fost redusă de la 26,3% în 2010 la 23,4% din PIB în 2011. În anul 2012, am revenit la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, fapt ce va permite echilibrarea surselor de venituri bugetare și fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităților administrativ-teritoriale. Totodată, am asigurat simplificarea procesului de administrare și reducerea termenului real de restituire a TVA; am stimulat conformarea benevolă a contribuabililor la declararea și achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți. Astfel, am pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar și pe implementarea unor sisteme informaționale automatizate.

În decembrie 2011, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înființată Agenția pentru Protecția Consumatorilor, o structură de stat orientată spre asigurarea calității produselor și serviciilor.

În plan sectorial, agricultura rămâne a fi o sferă definitorie a economiei naționale, care antrenează 27,5% din populația aptă de muncă. Volumul global al producției agricole în prețuri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% față de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare – cu 25,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permis o creștere cu 14,2 la sută a productivității la hectar, față de rezultatele obținute în anul 2009. În scopul promovării creșterii economice și reducerii sărăciei în mediul rural, în anul curent, Guvernul a alocat 400 milioane lei pentru subvenționarea agriculturii. Dezvoltarea durabilă și eficientă a sectorului agro-industrial a fost susținută prin crearea unui cadru strategic adecvat și asigurarea armonizării și transpunerii a 215 acte ale UE sau 70% din totalul necesar. Înțelegem foarte bine, că volumul de subvenții în agricultură este încă departe de a acoperi toate nevoile, de aceea vom face tot posibilul ca să identificăm și căi alternative pentru realizarea politicilor agricole atât de necesare satului nostru.

În sectorul energetic, Guvernul a întreprins câțiva pași importanți care, în viitorul apropiat, cu siguranță, vor da efecte benefice. Marea provocare a fost negocierea și controlul prețurilor la energia electrică, la gaz și la petrol. Concomitent, am creat condițiile pentru un proces ireversibil de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost sporite deja capacitățile de interconexiune cu rețelele energetice ale țărilor vecine, România și Ucraina, urmând ca acestea să fie consolidate în anii următori. A fost creată Agenția pentru Eficiență Energetică, a fost aprobat Programul Național pentru Eficiență Energetică pentru anii 2011–2020 și inițiate importante proiecte ce țin de sursele alternative de energie. Guvernul va continua să promoveze consecvent aceste politici, pentru că numai astfel vom putea asigura în viitor securitatea energetică a Republicii Moldova.

În perioada de referință, ne-am concentrat eforturile spre liberalizarea și dezvoltarea piețelor de transport de mărfuri și pasageri, spre consolidarea capacităților de menținere și dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare. Guvernul a reușit în timp record să parafeze Acordului de aderare la Spațiul European Aviatic Comun. Acordul respectiv urmează a fi semnat în luna iunie curent, iar acesta asigura accesul cetățenilor Republicii Moldova la servicii calitative și la prețuri mai mici în domeniul transportului aerian.

În domeniul infrastructurii rutiere, pentru reparația și reabilitarea drumurilor au fost alocate 1,4 mlrd. lei. Astfel, au demarat lucrări de reparații curente pe toată rețeaua națională de drumuri publice (9 342 km), exceptând localitățile care sunt la autogestiune. Lucrări de reabilitare au fost efectuate pe 1 035 km (comparativ cu 253 km în perioada 2008–2009). În 2011, a crescut cu 16,7% volumul mărfurilor transportate, iar în domeniul transportului feroviar, pentru prima dată în ultimii ani, au fost atinse rezultate pozitive, înregistrându-se și profit în acest sens. Există capacitatea pentru ca, până în anul 2014, să fie renovate toate drumurile naționale.

Sectorul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor s-a menținut în topul celor mai dinamice sectoare ale economiei naționale. Numărul de companii nou înregistrate în sectorul IT arată o tendință continuă de creștere cu 11,9% anual. Exporturile de produse software înregistrează o rată de creștere anuală de 49%. Respectiv, au crescut și indicatorii sociali din domeniu: rata de penetrare a telefoniei fixe a atins pragul de 33,1%, a telefoniei mobile – 104,3%, iar acces la Internet în bandă largă au 355 mii cetățeni, cu 32% mai mulți ca în 2010.

Datorită măsurilor combinate de creștere economică și de orientare mai bună a plăților sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani de circa 4,4%, rata sărăciei absolute coborând până la 21,9%. Îmbunătățirea consecventă a acestor indicatori este o prioritate absolută, dar și o datorie directă a guvernării.

Stimați deputați,

Aprofundarea dialogului și cooperării multidimensionale cu Uniunea Europeană a constituit prioritatea centrală a politicii noastre externe. Majoritatea obiectivelor propuse în acest domeniu au fost atinse.

Pe parcursul celor zece runde de negociere a Acordului de Asociere am reușit să închidem provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de Dialogul Politic și Reforme, Cooperare în domeniul Politicii Externe și de Securitate, iar în domeniul sectorial au fost închise 23 din 25 de capitole.

La capitolul liberalizarea regimului de vize, din 42 de acte legislative prevăzute în cadrul fazei I, 40 au fost adoptate, iar 2 sunt restante. Este necesar să consolidăm eforturile pentru ca cetățenii Republicii Moldova să beneficieze de regimul liberalizat de vize.

Am menținut o participare activă și angajantă în cadrul Parteneriatului Estic, obținând o notă de încurajare prin Declarația Comună a Summit-ului de la Varșovia.

În relațiile cu România, ne apropiem tot mai mult de modelul unui parteneriat privilegiat, cum este și firesc să fie parteneriatul unui stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene cu un alt stat care este deja membru al UE. Prima ședință comună a guvernelor noastre, din 3 martie 2012, de la Iași, va impulsiona și mai mult cooperarea bilaterală în diverse domenii, în special în ceea ce privește modernizarea infrastructurii și interconectarea energetică.

Cu Ucraina, am reușit să deblocăm relațiile bilaterale. În cadrul vizitei de lucru întreprinse la Kiev, în februarie curent, am convenit cu partea ucraineană asupra unor activități comune orientate spre impulsionarea relațiilor noastre comercial-economice, precum și cu privire la asigurarea unui proces concomitent de negocieri în problematica drepturilor de proprietate și demarcării frontierei.

Relațiile cu SUA sunt dinamice și pline de substanță, obiectivul urmărit fiind stabilirea unui parteneriat strategic aprofundat. Dialogul cu Washingtonul s-a concretizat prin intensificarea contactelor și vizitelor oficialilor de rang înalt în Republica Moldova (Vicepreședintele Joe Biden, Senatorul J. McCain) și în SUA (Viceprim-ministrul Iurie Leancă). Statele Unite acordă un sprijin substanțial țării noastre și asta ne dă dreptul să spunem că vedem în SUA un partener de dezvoltare important pentru țara noastră.

Evoluția relațiilor politice moldo-ruse a avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun al ambelor țări pentru dezvoltarea unei colaborări reciproc avantajoase. Ca rezultat, am reușit să păstrăm un dialog politic constant și constructiv. De asemenea, a avut loc cea de-a XII-a Reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică.

În cadrul Comunității Statelor Independente, am pus accent, în special, pe dezvoltarea cooperării în domeniul comercial-economic, precum și pe valorificarea avantajelor oferite de această structură pentru circulația liberă a persoanelor, dezvoltarea sferei sociale și a schimburilor cultural-umanitare. La 18 octombrie 2011, Republica Moldova a semnat Acordul CSI de creare a Zonei de comerț liber, actualmente aflat în proces de ratificare.

Onorată asistență,

La capitolul reintegrarea țării, am urmărit două obiective majore: relansarea procesul de negocieri în formatul “5+2” și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii.

Guvernul a continuat eforturile de mobilizare a partenerilor externi în vederea avansării procesului de soluționare a conflictului transnistrean. În acest context, au fost desfășurate consultări intense cu OSCE, Federația Rusă, Ucraina, UE, SUA, Germania etc., care au permis reluarea negocierilor oficiale în formatul “5+2”, fapt salutat de către comunitatea internațională. Obiectivul retragerii forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova a fost promovat constant atât în cadrul consultărilor bilaterale cu Federația Rusă, SUA și partenerii europeni, cât și în cadrul platformelor multilaterale, cum ar fi ședința plenară a Consiliului Ministerial al OSCE din 6–7 decembrie 2011, organizată la Vilnius.

În cadrul primelor două runde oficiale în formatul “5+2”, am reușit să convenim asupra principiilor, procedurilor și agendei negocierilor. Acest succes deschide noi perspective pentru reglementarea definitivă a problemei transnistrene.

Grație eforturilor conjugate ale autorităților moldovenești, societății civile, precum și ale partenerilor internaționali implicați în procesul de reglementare transnistreană, au fost eliberați din detenție Ilie Cazac și Ernest Vardanean.

A fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării. Au fost elaborate Programul și Planul de acțiuni pentru dezvoltarea localităților din zona de securitate, care definesc obiectivele și acțiunile pe termen mediu ce trebuie să fie realizate de către instituțiile statului, în vederea dezvoltării acestor localități.

Odată cu semnarea, la 10 ianuarie 2012, a Acordului de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Programul “Măsuri de Consolidare a Încrederii”, în perioada 2011–2013 vom implementa un set de proiecte în valoare de circa 13 milioane euro, care vor fi orientate spre dezvoltarea mediului de afaceri, infrastructurii, proiectelor sociale, de mediu etc., având ca scop primordial consolidarea încrederii între cetățenii din regiunile de pe ambele maluri ale Nistrului și susținerea procesului de reintegrare a țării.

Camera Înregistrării de Stat a continuat înregistrarea agenților economici din regiunea transnistreană. Conform datelor de la 31 martie 2012, au fost înregistrați în total 802 agenți economici din stînga Nistrului, inclusiv în evidență provizorie – 561 și permanentă – 241. În această perioadă, Serviciul Vamal a eliberat agenților economici din regiunea transnistreană 2 378 de certificate de origine a mărfurilor forma solicitată de partenerii europeni pentru exportul producției în țările Uniunii Europene.

Pentru anul 2012 cuantumul alocațiilor lunare de stat pentru beneficiarii de pensii din unele localități situate în zona de securitate a fost dublat în comparație cu anul 2011.

A fost instituit Fondul de reintegrare, în baza resurselor financiare din fondurile sectoriale (rutier, ecologic, pentru dezvoltare regională, pentru activități de reintegrare a țării). În acest sens, Guvernul a elaborat și aprobat Programul de dezvoltare social-economică pentru anii 2012–2013 a localităților din raioanele Dubăsari, Anenii Noi și Căușeni, amplasate în zona de securitate.

La capitolul reglementării problemei transnistrene ar mai fi de menționat dialogul constructiv pe care-l avem cu reprezentanții administrației de la Tiraspol. Astfel, am înregistrat mai multe rezultate concrete, cum ar fi reluarea circulației trenurilor prin regiunea transnistreană, simplificarea circulației cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului etc.

Stimați deputați,

La compartimentul edificarea statului de drept, Guvernul a întreprins acțiuni orientate spre instituirea unui sistem judecătoresc eficient, profesionist și independent. Am adoptat Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011–2016 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia. Pentru reformarea justiției, Guvernul a contractat de la Uniunea Europeană un suport financiar în valoare de 50 milioane de euro. A fost creată Comisia națională de integritate pentru sporirea nivelului de profesionalism a corpului judecătoresc; a fost perfecționată organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc prin reorganizarea instanțelor de judecată specializate; au fost adoptate reglementări stricte în domeniul executării tranzacțiilor cu valori mobiliare.

Guvernul a asigurat adoptarea setului de proiecte de legi, menite să consolideze capacitatea organelor de drept și să impulsioneze reformarea și demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne. În același timp, a fost sporit sprijinul pentru modernizarea și dotarea MAI: repararea și amenajarea edificiilor, lansarea programului de acordare a locuințelor pentru colaboratorii poliției, procurarea unităților speciale de transport etc.

La capitolul consolidării sistemului național de integritate și luptă împotriva corupției, a fost adoptată Strategia națională anticorupție 2011–2015 și Planul de acțiuni aferent. Acum se află în proces de definitivare proiectul Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Eforturile noastre de consolidare al sistemului național de prevenire și combatere a corupției au dat un rezultat.

Libertatea presei înregistrează evoluții pozitive, fapt confirmat și de către raportul “Freedom House”, potrivit căruia Republica Moldova a fost avansată la categoria statelor cu o presă parțial liberă.

Acțiunile Guvernului în domeniul dezvoltării și consolidării societății civile au permis acesteia din urmă să devină un partener al guvernării, dar și un important și puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. În acest sens, un rol aparte îi revine Consiliului Național de Participare. De asemenea, a fost simplificată evidența contabilă pentru ONG-uri și elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului.

În cadrul reformei administrației publice, am urmărit realizarea a două obiective majore: pe de o parte, să edificăm un cadru instituțional coerent, funcțional și performant și, pe de altă parte, să investim în resursele umane ale organelor administrației publice centrale. Rezultatele înregistrate inspiră optimism și certitudine că implementarea reformei respective va fi una de succes.

Guvernul a elaborat și a prezentat Parlamentului Strategia Națională de Descentralizare. Astfel, a fost creat cadrul legal și instituțional pentru una din cele mai importante reforme în Republica Moldova. Scopul de bază al acestei reforme este asigurarea unei administrații publice locale care să funcționeze democratic și autonom, să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesităților și cerințelor beneficiarilor.

Stimați deputați!

În continuare, aș dori să mă refer la implementarea conceputului de guvernare electronică. În context, menționez cu satisfacție legitimă că Republica Moldova a urcat 11 poziții în clasamentul mondial privind dezvoltarea guvernării electronice, plasându-se pe locul 69, potrivit Raportului specializat al ONU. În anul 2011, a fost elaborat și aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă foaia de parcurs a reformei menționate.

A fost demarată implementarea în cinci ministere a sistemului de gestiune electronică a documentelor. În aprilie 2012, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Guvernelor Deschise și a aprobat Planul de Acțiuni pentru un Guvern Deschis. O inițiativă importantă este lansarea portalului datelor guvernamentale deschise și a Bazei de date a Cheltuielilor Publice.

Onorată asistență,

Indicatorul de bază al eficienței unui Guvern sunt realizările sale în plan social. Politicile sociale ale Guvernului s-au axat pe expansiunea și centralizarea sistemului de ajutor social. În comparație cu situația existentă la momentul lansării programului în 2009, am reușit dublarea numărului de beneficiari până la 80 000 familii și triplarea bugetului până la 330 mil. lei. În ianuarie–martie 2011, 540 mii persoane au beneficiat de o compensație unică în valoare totală de 390 lei, iar pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, aceasta a fost majorată până la 200 lei lunar.

Totodată, anul 2011 a marcat începutul implementării reformei radicale în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și lansarea procesului de reformare a politicii în domeniul protecției familiei și copilului.

La acest capitol ar mai fi de menționat că, în perioada de raportare, s-au produs două indexări de 7,8% în 2011 și 9,6% în 2012, care au asigurat majorarea pensiilor și alocațiilor sociale pentru circa 690 mii persoane. Astfel, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut de la 836 la 988 lei.

De asemenea, aș dori să menționez că, de la 1 iunie 2011, am reușit să majorăm, în medie cu 8,5%, salariile a peste 127 mii angajați cu retribuție mică din sfera bugetară, la care s-a adăugat un premiul anual în valoarea unui salariu anual la sfârșit de an. De la 1 ianuarie 2012, angajații organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice au un salariu cu 19% mai mare. Implementarea noului sistem de salarizare a funcționarilor publici a permis o majorare medie a salariului acestora cu 12,5%. Desigur, noi înțelegem toată profunzimea problemelor sociale cu care se confruntă păturile largi ale societății. Știm că așteptările oamenilor depășesc cu mult posibilitățile, deocamdată limitate, ale statului. În același timp, trebuie să ținem cont și de criza social-economică internațională, care a afectat grav sfera socială în state mult mai prospere decât Republica Moldovei. În aceste condiții, totuși, am reușit performanța menținerii sferei sociale, iar pe segmente sociale consistente s-au produs avansări.

O problemă majoră rămâne a fi munca nedeclarată care constituie la moment 57% și cauzează bugetului un prejudiciu în valoare de 4,7 miliarde lei. Vom avea nevoie în continuare de consolidare a eforturilor pentru contracararea acestui fenomen.

În luna februarie 2012, salariul mediu a constituit 3 166 lei, înregistrând o creștere cu 9,8% față de luna februarie 2011. În sfera bugetară, câștigul salarial mediu s-a majorat cu 16,6% și pentru prima dată a depășit cota de 3 000 lei, constituind în luna februarie 3 028 lei. În sectorul real, câștigul salarial a înregistrat 3 234 lei (în creștere cu 7%).

Ca urmare a perfecționării politicilor statului în domeniul muncii și minimizării șomajului, la 1 ianuarie 2012, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 44 148 șomeri, față de 49 176 șomeri în aceeași perioada a anului 2011.

În domeniul politicelor de sănătate, în anul 2011, cheltuielile Guvernului au continuat să crească, depășind 4 miliarde lei. Cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătății s-au îmbunătățit. În majoritatea instituțiilor medico-sanitare publice din țară, începând cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în mediu cu 10%.

Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis menținerea prețurilor la medicamente la același nivel cu anul 2010. În același timp, au fost implementate importante proiecte de infrastructură medicală: în 2011 au fost construite sau renovate 14 centre de sănătate, a fost lansată construcția blocului chirurgical al Spitalului Clinic Republican, au fost deschise 10 centre comunitare pentru bolnavii de tuberculoză, au fost procurate 100 unități de transport pentru medicina primară etc.

În domeniul educației realizările importante au ținut de majorarea, în anul 2011, cu 25% a salariilor pentru 55,6 mii de cadre didactice din toate instituțiile de învățământ, urmând majorarea cu alte 24% în anul 2010.

Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educațional cu accent pe sporirea calității. Astfel, din 1 ianuarie 2012, în 11 raioane, finanțarea școlilor se face per elev. Au fost înființate 45 școli de circumscripție, se repară drumurile și stațiile de autobuz. Totodată, sistemul a fost asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor.

Pentru implementarea politicilor de tineret, au fost alocate către ministere și administrația publică locală 415,4 milioane lei. Am debirocratizat mecanismul de finanțare a sectorului neguvernamental de tineret, au fost elaborate standardele de recunoaștere a activității de voluntariat în muncă și studii, au fost dotate cu calculatoare moderne căminele studențești etc.

În vederea asigurării unui cadru adecvat pentru protecția mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale, Guvernul a sporit esențial alocările în domeniu – până la 157,3 milioane lei în 2011. Până în aprilie curent, din sursele Fondului Ecologic Național au fost alocate pentru proiecte de mediu circa 195 mil. lei de care au beneficiat 250 primării și asociații neguvernamentale.

Ținând cont de gravitatea calamităților naturale din anii 2008–2010, pe parcursul anului 2011, au fost realizate acțiuni de reducere a riscurilor calamităților naturale și de asigurare a protecției împotriva acestora. În acest sens, au fost reconstruite/restabilite 27 km, urmând ca în 2012 să fie finalizate cele 50 km planificați, de diguri de protecție antiviitură în 5 raioane afectate.

Onorat Parlament,

Am expus până aici cele mai importante aspecte ale activității Guvernului de la începutul anului 2011 și până în prezent. În concluzie, aș dori să menționez că Guvernul Republicii Moldova a activat în condiții deloc ușoare. Criza politică, generată de criza constituțională, ecoul crizei financiar-economice internaționale, alegerile locale generale – toate aceste evenimente și fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar și în aceste condiții, Republica Moldova a continuat să se dezvolte și să înregistreze o creștere economică constantă. Cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decât acum un an. Relațiile cu țările vecine, dar și cu statele cu care dorim să avem relații de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă. Instituțiile democratice au înregistrat un grad sporit de funcționalitate. Drepturile și libertățile cetățenești s-au constituit în valori autentice.

Însă, toate aceste realizări nu înseamnă nici pe departe că Guvernul și-a atins pe deplin scopurile propuse. Pentru a asigura implementarea agendei de reforme, urmează să depunem în continuare eforturi substanțiale și susținute.

Pentru mine, ca Prim-ministru, dar și pentru Guvernul pe care-l conduc, o prioritate absolută pe termen mediu este să amplificăm și să aprofundăm reformele de modernizare rapidă a țării, să ridicăm în ritmuri sporite nivelul și calitatea vieții cetățenilor. Putem să obținem asemenea performanțe doar dublând sau triplând ritmurile creșterii economice.

A doua prioritate este dezvoltarea în continuare a infrastructurii școlare, perfecționarea continuă a procesului de studii pentru ca tânăra generație să beneficieze de o instruire de calitate. Investițiile în generația tânără sunt garanția că țara noastră va avea un viitor demn și prosper.

A treia prioritate o constituie dezvoltarea infrastructurii rutiere – construcția și reconstrucția drumurilor, aceasta fiind o condiție de bază pentru impulsionarea activităților economice, dar și pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

A patra prioritate este consolidarea statutului familiei ca celulă primară a societății. La acest capitol urmează să continuăm eforturile noastre demarate anterior în vederea reîntregirii familiilor, soluționării problemei copiilor rămași fără îngrijire părintească.

De asemenea, o prioritate pe termen mediu este și asigurarea securității energetice a țării, diversificarea surselor energetice, fapt care va impulsiona activitățile economice și va contribui la îmbunătățirea situației în domeniul social.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le urmărim și pe care le vedem ca și parte integrantă a celor două mari procese în care suntem antrenați din momentul preluării guvernării – reintegrarea țării și integrarea în spațiul valoric european.

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, aș vrea să menționez că Republica Moldova intră într-o perioadă importantă a dezvoltării sale ca stat. După etapa de recuperare și stabilizare, urmează să facem pasul decisiv spre o dezvoltare durabilă. Anume o astfel de dezvoltare ne va permite să realizăm integral Programul Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare”. Astăzi, constat că există toate condițiile pentru a realiza obiectivele fixate: avem stabilitate, avem scopuri clare și capacitatea de a le realiza. Și sunt sigur, că împreună vom reuși să asigurăm cetățenilor Republicii Moldova un viitor liber, democratic și prosper!

Vă mulțumesc pentru atenție! // gov.md

• Referințe
• Vezi și
• Link-uri

• Partidul Liberal Democrat din Moldova
• Partidul Democrat din Moldova
• Partidul Liberal (până la 12 aprilie 2013)
• Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a VIII-a (XIX-a) (2010–2014)
• Guvernul Vlad Filat (2009–2011)

• Guvernul Republicii Moldova

Guvernele Republicii Moldova

Druc (1990–1991) • Muravschi (1991–1992) • Sangheli (1992–1994) • Sangheli II (1994–1996) • Ciubuc (1997–1998) • Ciubuc II (1998–1999) • Sturza (1999) • Braghiș (1999–2001) • Tarlev (2001–2005) • Tarlev II (2005–2008) • Greceanîi (2008–2009) • Greceanîi II (2009) • Filat (2009–2010) • Filat II (2011–2013) • Leancă (2013–2014) • Gaburici (2015) • Streleț (2015) • Filip (2016–2019) • Sandu (2019) • Chicu (2019–2020)