Municipiul Chișinău
Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Alcătuit din 35 de localități cu o populație totală de 779,3 mii de locuitori, municipiul Chișinău este o unitate administrativ-teritorială ce are statut de regiune de dezvoltare. Este administrat de Consiliul municipal, compus din 51 de consilieri, și primarul general Ion Ceban, afiliat Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
Municipiul Chișinău, una din cele 34 de unități administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova, este situat în zona centrală a țării, învecinat cu cinci raioane. În componența sa intră 35 de localități cu o populație de 779 339 locuitori[1]. Structura unității administrativ-teritoriale este preponderent urbană: doar 9,2% din populație locuiește în mediul rural. Potrivit datelor ultimului recensământ[2], în structura etnică a populației municipiului sunt moldoveni/ români (81,6%), ruși (9,3%), ucraineni (5,9%), bulgari (1,1%) și alte etnii sub 1%.
Autoritatea reprezentativă și deliberativă a capitalei este Consiliul municipal Chișinău, format din 51 de consilieri. După alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, opt formațiuni politice au obținut reprezentare în instituția supremă a municipalității: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul “Șor” (PPȘ), Partidul Unității Naționale (PUN), Mișcarea “Forța Nouă” (MFN) și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Deoarece în Consiliu nu există o majoritate stabilă care să asigure coeziunea membrilor, întrunirile sunt prezidate de un consilier, ales de fiecare dată pentru acest scop.
În urma aceluiași scrutin, din 2019, în funcția de primar general al municipiului Chișinău a fost ales Ion Ceban, candidat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
Municipiul Chișinău
Municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Situat în zona centrală a republicii și învecinându-se cu cinci raioane din regiunea de dezvoltare Centru (Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni și Strășeni), Chișinău este o regiune de dezvoltare autonomă, datorită caracteristicilor sale excepționale. Municipiul se întinde pe o suprafață de 572 km2, având o populație de 779 339 persoane, preponderent urbană, cu o concentrație de 90,8% din locuitori în orașe. Chișinău are a doua cea mai mare densitate a populației din țară, cu 1 363 persoane pe km2, fiind devansat la acest capitol doar de municipiul Bălți.
Chișinău a fost printre primele centre urbane din Republica Moldova care au fost ridicate la rang de municipiu în 1994. În această calitate, beneficiază de largi prerogative, autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, conform prevederilor Legii privind statutul municipiului Chișinău[3]. În perioada 1994–2001 structura municipiului a cunoscut o transformare ascendentă: de la 15 unități administrativ-teritoriale, inclusiv orașul Chișinău, inițial, la 18 unități în 1998, pentru ca din 2001 să capete forma actuală cu 19 unități administrativ-teritoriale.
Lista localităților din municipiul Chișinău
În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova[4], municipiul Chișinău este constituit din 35 de localități. Din punct de vedere administrativ, municipiul este compus din orașul Chișinău, împărțit în cinci sectoare – Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani, și 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul I:
- 6 orașe cu trei localități în componență;
- 8 comune cu 21 de sate în componență;
- 4 sate, care nu aparțin vreunei comune.
# | Unitate | Denumire | Populație | Consilieri |
---|---|---|---|---|
1 | orașul | Codru | ||
2 | orașul | Cricova | ||
3 | orașul | Durlești | ||
4 | orașul | Sîngera | ||
5 | orașul | Vadul lui Vodă | ||
6 | orașul | Vatra | ||
7 | comuna | Băcioi | ||
8 | comuna | Bubuieci | ||
9 | satul | Budești | ||
10 | comuna | Ciorescu | ||
11 | satul | Colonița | ||
12 | satul | Condrița | ||
13 | comuna | Cruzești | ||
14 | satul | Ghidighici | ||
15 | comuna | Grătiești | ||
16 | comuna | Stăuceni | ||
17 | comuna | Tohatin | ||
18 | comuna | Trușeni |
Harta municipiului Chișinău
Loading map...
Administrația municipiului
Municipiul Chișinău este administrat de un consiliu municipal și de un primar general, în conformitate cu prevederile Legii privind administrația publică locală[5], reiterate prin dispozițiile Legii privind statutul municipiului Chișinău[3], unde sunt reglementate particularitățile organizării și funcționării autorităților la acest nivel. Arhitectura administrației publice locale include Consiliul municipal, consiliile orășenești, comunale și sătești. Consiliul municipal și primarul general au competențe și atribuții specifice autorităților publice locale de nivelul I în raza orașului Chișinău, și de nivelul al II-lea în relațiile cu orașele și satele (comunele) din componența municipiului.
Consiliul municipal Chișinău
Consiliul municipal este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației municipiului. Acesta este învestit cu un șir larg de atribuții, prevăzute în art. 6 al Legii privind statutul municipiului Chișinău, printre care: aprobarea bugetului anual; pronunțarea deciziilor asupra administrării bunurilor din domeniile public și privat, asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ; aprobarea strategiilor, prognozelor, planurilor și programelor de dezvoltare social-economică a municipiului etc. Consiliul municipal este compus din 51 de consilieri. La începutul fiecărei întruniri convocate, aceștia aleg prin vot deschis un președinte de ședință responsabil de conducerea lucrărilor consiliului pe întreaga durată a adunării.
La alegerile locale din 20 octombrie 2019 în Consiliul municipal Chișinău au fost aleși 51 de consilieri, care reprezintă opt formațiuni politice. Mandatele noilor consilieri municipali au fost validate la 2 noiembrie 2019 de Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), iar activitatea Consiliului a demarat la 15 noiembrie, odată cu desfășurarea primei ședințe a acestuia în noua componență și înmânarea legitimațiilor de consilier.
Formațiunea | Mandate | ||
---|---|---|---|
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 22 | 43,14% | |
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” | 19 | 37,25% | |
Partidul Liberal | 3 | 5,88% | |
Partidul Democrat din Moldova | 2 | ||
Partidul “Șor” | 2 | ||
Partidul Unității Naționale | 1 | ||
Mișcarea “Forța Nouă” | 1 | ||
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 1 |
Lista consilierilor aleși, validată la 2 noiembrie 2019, inclusiv candidații supleanți (⇄).
Afilierea politică a consilierilor este indicată conform listelor de candidați înregistrate de formațiuni la alegerile locale din 2019.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) |
Serghei Afanasenco
Serghei Basiuc-Brînzei
Grigore Bejenaru
Alexandru Bondarenco
Ghenadie Botnaru
Eugenia Ceban
Vasili Chirtoca
Dinari Cojocaru
Alexandr Comarov
Iurie Harmelin
Elena Hrenova
Valeriu Lupașcu
Vitalie Mucan
Alexandr Odințov
Nicolae Pascaru
Victor Poleacov
Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM) |
Ion Bîndiu
Ina Coșeru
Roman Cojuhari
Aliona Doroș
Zinaida Duca
Ina Gaidău
Vasile Grădinaru
Dumitru Ivanov
Cristina Jitari
Ion Macovei
Sergiu Rotari
Iurie Tesa
Alexandr Trubca
Ruslan Verbițchi
Partidul Liberal (PL) |
PCRM
Nicolai Rusol
Consilii locale și primari
Suburbiile municipiului Chișinău sunt administrate de 18 consilii locale și primari, aleși în urma alegerilor locale generale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2019.
Tabelul prezintă numărul mandatelor de consilieri locali și primari obținute de concurenții electorali la alegerile din 2019.
Formațiunea | Consilii | Consilieri | Primari | ||
---|---|---|---|---|---|
• | Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” | 18 | 111 | 4 | |
• | Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 18 | 84 | 3 | |
• | Partidul Liberal | 11 | 24 | 2 | |
• | Partidul Democrat din Moldova | 13 | 18 | 0 | |
• | Partidul Liberal Democrat din Moldova | 7 | 14 | 0 | |
• | Partidul “Șor” | 7 | 8 | 0 | |
• | Partidul Unității Naționale | 3 | 5 | 1 | |
• | Partidul Voința Poporului | 2 | 5 | 1 | |
• | Uniunea Salvați Basarabia | 2 | 4 | 1 | |
• | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 2 | 2 | 0 | |
• | Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” | 1 | 2 | 1 | |
• | Partidul Popular din Republica Moldova | 1 | 2 | 0 | |
• | Mișcarea “Forța Nouă” | 1 | 1 | 0 | |
• | Partidul Nostru | 1 | 1 | 0 | |
• | Partidul Național Liberal | 1 | 1 | 0 | |
• | Partidul “Democrația Acasă” | 1 | 1 | 0 | |
• | Partidul Acțiunea Democratică | 1 | 1 | 0 | |
• | Partidul Popular European din Moldova | 1 | 1 | 1 | |
• | Candidați independenți | 10 | 21 | 4 |
Din 18 consilii orășenești, comunale și sătești, în șapte există o majoritate absolută formată de o singură formațiune politică. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” dețin majoritatea în câte trei consilii locale, iar Partidul Liberal – într-un singur consiliu.
Tabelul indică apartenența politică a consilierilor locali la momentul alegerii în anul 2019 și numele actualilor primari ai localităților, inclusiv afilierea politică și numărul de mandate al acestora obținute în cadrul alegerilor locale începând cu anul 1995. În partea stângă sunt marcate localitățile unde în consiliul local o anumită formațiune politică deține majoritatea absolută.
Primăria | Primar | # | Afilierea | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
• | or. | Codru | Vladimir Munteanu | •• | • | CI | |||||||
or. | Cricova | Valentin Guțan | •••••• | • | CI | ||||||||
or. | Durlești | Eleonora Șaran | • | • | PPEM | ||||||||
or. | Sîngera | Valeriu Popa | • | PVP | |||||||||
• | or. | Vadul lui Vodă | Iuri Onofriiciuc | •••• | • | PSRM | |||||||
• | or. | Vatra | Denis Danila | • | • | PSRM | |||||||
com. | Băcioi | Ilie Leahu | • | ACUM | |||||||||
com. | Bubuieci | Igor Moraru | • | PL | |||||||||
s. | Budești | Nina Costiuc | •••••• | • | CI | ||||||||
• | com. | Ciorescu | Ivan Scripnic | •• | • | ACUM | |||||||
• | s. | Colonița | Angela Zaporojan | •• | • | PSRM | |||||||
s. | Condrița | Andrei Donică | • | MPSN | |||||||||
• | com. | Cruzești | Violeta Crudu | • | • | PL | |||||||
s. | Ghidighici | Victor Durbală | • | USB | |||||||||
• | com. | Grătiești | Victor Mardare | • | • | ACUM | |||||||
com. | Stăuceni | Alexandr Vornicu | • | ACUM | |||||||||
com. | Tohatin | Sergiu Cebotaru | •••• | • | CI | ||||||||
com. | Trușeni | Stela Munteanu | • | PUN | |||||||||
Reprezentarea în Parlament
La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, municipiul Chișinău a fost împărțit în 11 circumscripții electorale (nr. 23–33). După validarea scrutinului, 11 candidați au fost mandatați să reprezinte locuitorii municipiului în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a. Din cei 11 deputați, șase erau afiliați Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS” și cinci erau candidații desemnați de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
La 20 octombrie 2019, concomitent cu scrutinul electoral local general, au avut loc alegeri parlamentare noi în patru circumscripții uninominale, inclusiv în circumscripția nr. 33 din municipiul Chișinău. Aici a intervenit vacanța funcției, după ce deputatul Andrei Năstase și candidatul Blocului “ACUM” și-a depus mandatul în vara anului 2019 pentru a prelua șefia Ministerului Afacerilor Interne.
Primarul general
Primarul general este autoritatea reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal. El este ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii. În calitate de șef al administrației publice municipale poate participa la ședințele consiliului municipal, având dreptul să se pronunțe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
La alegerile locale din 20 octombrie (3 noiembrie) 2019 primar general al municipiului Chișinău a fost ales secretarul pentru ideologie al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Ion Ceban, care în turul doi de scrutin l-a depășit pe candidatul Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase.
- ↑ Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
- ↑ Municipiul Chișinău // Recensământul Populației și Locuințelor 2014
- ↑ 3,0 3,1 Lege nr. 136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău
- ↑ Lege nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova
- ↑ Lege nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală