Guvernul Valeriu Streleț

Cabinetul de miniștri condus de Valeriu Streleț a guvernat Republica Moldova în perioada 30 iulie 2015 – 20 ianuarie 2016, fiind învestit de toate componentele AIE III. La 29 octombrie 2015, acesta a fost demis prin moțiune de cenzură de către Parlament pentru suspiciuni de corupție. După demitere, Executivul și-a exercitat atribuțiile constituționale în frunte cu prim-ministrul interimar Gheorghe Brega până la învestirea următorului guvern.

Valeriu Streleț
Prim-ministru al Republicii Moldova (30 iulie – 30 octombrie 2015)

Guvernul Valeriu Streleț

←‹ Guvernul Gaburici

Guvernul Filip →›

Data învestirii	30 iulie 2015
Încetarea activității	20 ianuarie 2016 (în exercițiu din 29 octombrie 2015)
Prim-ministru	Valeriu Streleț, Gheorghe Brega (interimar, din 30 octombrie 2015)
Programul  de activitate	2015–2018
Coaliția de guvernare	Alianța pentru Integrare Europeană III (PLDM, PDM, PL)
Șeful statului	Nicolae Timofti
Parlamentul	Legislatura a IX-a (XX-a)

Cabinetul de miniștri

		Nume	Minister	Formațiunea
•	→›	Gheorghe Brega	Prim-ministru interimar, viceprim-ministru pentru probleme sociale	PL	→›
•		Victor Osipov	Viceprim-ministru pentru reintegrare	–
•		Stephane Christophe Bride	Viceprim-ministru, ministru al economiei	–
•		Natalia Gherman	Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	PLDM
•		Anatol Arapu	Ministru al finanțelor	–
•		Vladimir Cebotari	Ministru al justiției	PDM	→›
•		Oleg Balan	Ministru al afacerilor interne	PLDM
•		Anatol Șalaru	Ministru al apărării	PL	→›
•		Vasile Bîtca	Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor	PDM	→›
•		Ion Sulă	Ministru al agriculturii și industriei alimentare	PLDM
•		Iurie Chirinciuc	Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor	PL	→›
•		Valeriu Munteanu	Ministru al mediului	PL	→›
•		Corina Fusu	Ministru al educației	PL	→›
•		Monica Babuc	Ministru al culturii	PDM	→›
•		Mircea Buga	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei	PLDM
•		Ruxanda Glavan	Ministru al sănătății	PDM	→›
•		Loretta Handrabura	Ministru al tineretului și sportului	PLDM
•		Pavel Filip	Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor	PDM
•		Irina Vlah	Guvernator al Găgăuziei	–	→›
•		Gheorghe Duca	Președinte al Academiei de Științe a Moldovei	–	→›

Gheorghe Brega
Prim-ministru interimar

Victor Osipov
Viceprim-ministru pentru reintegrare

Stephane Christophe Bride
Viceprim-ministru, ministru al economiei

Natalia Gherman
Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene

Anatol Arapu
Ministru al finanțelor

Vladimir Cebotari
Ministru al justiției

Oleg Balan
Ministru al afacerilor interne

Anatol Șalaru
Ministru al apărării

Vasile Bîtca
Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor

Ion Sulă
Ministru al agriculturii și industriei alimentare

Iurie Chirinciuc
Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor

Valeriu Munteanu
Ministru al mediului

Corina Fusu
Ministru al educației

Monica Babuc
Ministru al culturii

Mircea Buga
Ministru al muncii, protecției sociale și familiei

Ruxanda Glavan
Ministru al sănătății

Loretta Handrabura
Ministru al tineretului și sportului

Pavel Filip
Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor

Irina Vlah
Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

Gheorghe Duca
Președinte al Academiei de Științe a Moldovei

Componența inițială

		Nume	Minister	Formațiunea
•		Valeriu Streleț	Prim-ministru	PLDM
•		Gheorghe Brega	Viceprim-ministru pentru probleme sociale	PL
•	→›	Victor Osipov	Viceprim-ministru pentru reintegrare	–
•	→›	Stephane Christophe Bride	Viceprim-ministru, ministru al economiei	–
•	→›	Natalia Gherman	Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene	PLDM
•	→›	Anatol Arapu	Ministru al finanțelor	–
•		Vladimir Cebotari	Ministru al justiției	PDM
•	→›	Oleg Balan	Ministru al afacerilor interne	PLDM
•		Anatol Șalaru	Ministru al apărării	PL
•	→›	Vasile Bîtca	Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor	PDM
•	→›	Ion Sulă	Ministru al agriculturii și industriei alimentare	PLDM
•		Iurie Chirinciuc	Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor	PL
•		Valeriu Munteanu	Ministru al mediului	PL
•		Corina Fusu	Ministru al educației	PL
•	→›	Monica Babuc	Ministru al culturii	PDM
•	→›	Mircea Buga	Ministru al muncii, protecției sociale și familiei	PLDM
•	→›	Ruxanda Glavan	Ministru al sănătății	PDM
•		Loretta Handrabura	Ministru al tineretului și sportului	PLDM
•	→›	Pavel Filip	Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor	PDM
•	→›	Irina Vlah	Guvernator al Găgăuziei	–
•	→›	Gheorghe Duca	Președinte al Academiei de Științe a Moldovei	–

Modificări componență

Anul 2015
	30 octombrie 2015
•		Valeriu Streleț	→›	Prim-ministru	→›	Moțiune de cenzură Hotărârea Parlamentului nr. 181 din 29.10.2015
•		Gheorghe Brega		Viceprim-ministru pentru probleme sociale	→›	Prim-ministru interimar Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1800 din 30.10.2015

Rapoarte de activitate

Raportul Prim-ministrului Valeriu Streleț, la șase săptămâni de activitate

10 septembrie 2015

Prim-ministrul Valeriu Streleț a vorbit, în cadrul unui briefing de presă care a avut loc astăzi, la Guvern, despre obiectivele pe care și le-a propus Executivul din momentul învestirii, despre realizările, problemele existente, dar și soluțiile pentru depășirea acestora.

Premierul a menționat că, în perioada de referință, Guvernul s-a convocat în șase ședințe, examinând circa 150 de subiecte.

Personal am mai convocat patru ședințe ale Comitetului pentru Stabilitate Financiară, o ședință a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, o ședință a Comisiei Guvernamentale pentru Reintegrare și una cu conducătorii autorităților executive de nivelul II, (președinții de raioane), a specificat Valeriu Streleț.

Printre obiectivele principale și acțiunile de realizare a acestora, Prim-ministrul a menționat următoarele:

1. Restabilirea bunelor relații cu partenerii de dezvoltare. În acest sens, s-au convocat întâlniri cu toți partenerii de dezvoltare relevanți. A fost făcută sistematizarea tuturor angajamentelor anterioare ale Guvernului Republicii Moldova în raport cu partenerii de dezvoltare și lansarea procesului de implementare practică a acestora. S-a asigurat pregătirea pentru vizita FMI, care urmează să demareze la 22 septembrie curent, cu premise pozitive pentru semnarea noului acord memorandum, care ar crea o platformă pentru stabilizare macrofinanciară și creștere economic.
2. Pentru asanarea și stabilizarea sectorului financiar-bancar, s-a reușit demararea procedurii de lichidare a băncilor devalizate și selectării companiilor care vor asigură următoarele etape ale investigării fraudei din sectorul bancar: identificarea făptașilor și beneficiarilor, sancționarea acestora și recuperarea activelor sustrase. Au fost purtate negocieri cu actori relevanți internaționali din sectorul bancar, în vederea gestionării perioadei post lichidare bănci și atragerea noilor investitori în sectorul bancar autohton.
3. Consolidarea internă a țării. În acest scop, Guvernul a lansat o comunicare constructivă cu Bașcanul și executivul Autonomiei Găgăuze, au fost identificate premisele de accelerare a dezvoltării regionale. S-a realizat evaluarea condițiilor pentru reconstituirea în nouă componență a Consiliului Național pentru Participare, precum și lansarea procesului de includere a reprezentanților societății civile în colegiile ministerelor.
4. Guvernul a întreprins o serie de măsuri în vederea stabilirii unui dialog constructiv cu mediul de afaceri – patronate, asociații ale producătorilor agricoli, reprezentanților industriei prelucrătoare, BNAA, Consiliul economic pe lângă Prim-ministru etc., care s-a soldat cu: lichidarea restanțelor la subvenții în sectorul agricol pentru 2014; publicarea datelor deschise referitor la fondatorii întreprinderilor; eliminarea obligativității obținerii extrasului pe suport fizic din registrul de stat al întreprinderilor; excluderea obligativității deținerii ștampilei pentru agenții economici; ameliorarea activității ANSA prin operarea de demisii și remanieri; evitarea pericolul imediat de excludere a țării noastre din sistemul Cartea Verde.
5. A fost demarată evaluarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău și precondițiilor de reziliere a contractului de concesionare – concluziile finale le vom avea până la 25 septembrie 2015.
6. Guvernul a întreprind măsuri de evaluarea condițiilor pentru impulsionarea procesului de reintegrare a țării. A fost convocată Comisia Guvernamentală pentru Reintegrare, a asigurat pregătirea procesului de implementare a controlului comun la frontiera moldo-ucraineană, dar și alte procese menite să consolideze încrederea dintre două maluri ale Nistrului, și să anticipeze eventuale pericole de degradare a situației.
7. Executivul a confirmat și și-a asumat, fără rezerve, în temeiul Programului de activitate, obiectivul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova, prin aprobarea Planului actualizat de implementare a Acordului de Asociere cu UE și Planului de activitate a Guvernului pentru perioada august 2015 – decembrie 2016.
8. A fost asigurată menținerea achitării plăților salariale și sociale în sectorul public până la finele anului bugetar și crearea premiselor unei construcții bugetare robuste pentru 2016. S-a realizat evaluarea carențelor din sistemul de finanțare a sectorului de sănătate publică și lansarea procesului de remediere a acestora.
9. Au fost luate măsuri pentru pregătirea concepției sistemului de plăți compensatorii adresate categoriilor social-vulnerabile, afectate major de creșterea tarifelor la resurse energetice și de inflație.
10. Au fost stabilite o serie de obiective ferme pe dimensiunea justiției și eradicării corupției prin demararea procesului de actualizare a strategiei anticorupție, promovarea unui pachet de inițiative pe domeniul sistemul judecătoresc, dezbaterea și pregătirea pentru aprobare în ședința Guvernului a pachetului de proiecte privind reformarea Comisiei Naționale pentru Integritate.
11. Pentru elaborarea concepției de consolidare a mecanismelor societății civile pentru asigurarea controlului civic asupra guvernării, a fost creată o platformă actualizată pentru implementarea, în comun cu societatea civilă, a conceptului de “Guvern deschis”.
12. S-a lucrat în vederea identificării soluțiilor de accelerare a construcției infrastructurii energetice alternative (gazoductul Ungheni – Chișinău plus interconexiunea pe energie electrică Isaccea – Vulcănești – Chișinău).
13. Au fost luate măsuri pentru identificarea precondițiilor de atragere a mai multor investiții în economie, inclusiv a soluțiilor de construcție a infrastructurii industriale. Unele rezultate pe dimensiunea indicată vor fi anunțate în cel mai apropiat viitor.
14. A fost efectuată analiza direcțiilor principale de reformă a administrației publice și constituirea Comisiei Naționale pentru Reforma Administrației Publice. E un subiect de o actualitate deosebită, care urmează să fie abordat consecvent pe trei dimensiuni: reforma APC, implementarea reală a strategiei de descentralizare și pregătirea reformei administrativ-teritoriale.
15. S-au depus eforturi pentru pregătirea ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, care urmează să aibă loc la 22 septembrie, la Tulcea, cu obiectivul de a consolida relațiile interstatale și valorifica suportul oferit de partea română pentru depășirea problemelor curente.

Premierul Valeriu Streleț a mai menționat că, în cele 42 de zile de la învestire, au fost organizate numeroase întâlniri cu ambasadori și alți oficiali, în vederea dezvoltării relațiilor bilaterale cu diferite state ale lumii și identificarea parteneriatelor avantajoase pentru țara noastră.

Guvernul pe care-l conduc își va continua activitatea atât timp, cât va avea suport politic în Parlament, concentrându-se pe obținerea rezultatelor concrete care să îmbunătățească viața oamenilor țării noastre, a conchis Prim-ministrul.

// gov.md

Moțiunea de cenzură

Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului

Anexă la Hotărârea Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 112–118 din Capitolul 8 al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului, în legătură cu existența suspiciunilor de corupție a Prim-ministrului, domnul Valeriu Streleț.

Motivarea

Constituția Republicii Moldova statuează că Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. În acest sens, Guvernul reprezintă asigurarea realizării liniilor politice interne și externe ale țării, încorporate în programul de guvernare acceptat de Parlament, ceea ce înseamnă inițierea de proiecte legislative, adoptarea de hotărâri pentru aplicarea acestora, vegherea ca toate autoritățile administrației publice să acționeze cu operativitate și profesionalism în respectarea Constituției și a legii. În pofida celor enunțate activitatea Executivului și a conducătorului acestuia sunt orientate în sfera ilegalității.

În fapt, la data de 15 octombrie 2015 Parlamentul Republicii Moldova a ridicat imunitatea parlamentară deputatului Filat Vladimir, membru al fracțiunii PLDM. De la această dată Prim-ministrul, Valeriu Streleț, care în virtutea funcției deținute are obligațiunea constituțională de a conduce Guvernul și a coordona activitatea membrilor acestuia, s-a detașat de la aceste imperative și s-a transformat în apărătorul acestei persoane, neglijând totalmente atribuțiile guvernamentale și statale. Prim-ministrul este exponentul unei din puterile supreme în stat, care în activitatea trebuie să țină cont de faptul că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate prin lege.

Totodată, la data 23 septembrie 2015 domnului Valeriu Streleț prin demers i-a fost solicitat să inițieze, în mod urgent, procedura de demitere a directorului Centrului Național Anticorupție, prin înaintarea propunerii Șefului Statului. Însă acesta a refuzat să dea curs solicitării, motivându-și inacțiunea prin lipsa de competență legală. Și o cu totul altă abordare a avut-o în cazul când interesele personale au dictat-o, solicitând domnului Nicolae Timofti, Președintele Republicii Moldova demiterea directorului CNA. Astfel, faptele domnului Streleț pot fi calificate drept abuz de putere.

Mai mult, prin acțiunile Prim-ministrului, Guvernul Republicii Moldova se poziționează în fruntea unor scandaluri de corupție. În primul rând este vorba de implicarea domnului Streleț în facilitarea activității unor agenți economici, precum “Caravita” S.R.L. și “Bioprotect” S.R.L. Aceste companii au afiliere directă (de exemplu, în calitate de fondator) cu persoana de demnitate publică precitată. Prin aceste companii, în opinia mai multor experți, au fost spălați sume enorme de bani, care au fost sustrași din “Banca de Economii” S.A. Astfel, Prim-ministrul este implicat în scheme criminale și coruptibile, care prejudiciază bugetul și averea statului, sărăcesc poporul și constituie o amenințare directă în adresa cetățenilor Republicii Moldova.

Evenimentele petrecute în ultimul timp (actele de corupție și alte acte conexe corupției) denotă în mod evident că în privința domnului Streleț există suspiciuni de corupție.

În aceste circumstanțe, Prim-ministrul, domnul Valeriu Streleț, și, respectiv, întreg Guvernul au pierdut dreptul de a realiza politica internă și externă ale statului și de a exercita conducerea generală a administrației publice. În aceste condiții Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.

Dispozitivul

Având în vedere cele menționate mai sus, în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova și altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la investitură.

Deputații în Parlamentul Republicii Moldova:

1. Vladimir Voronin
2. Igor Dodon
3. Vladimir Vitiuc
4. Artur Reșetnicov
5. Violeta Ivanov
6. Igor Vremea
7. Anatolie Gorilă
8. Sergiu Stati
9. Victor Mîndru
10. Oleg Reidman
11. Inna Șupac

12. Alexandr Bannicov
13. Elena Gudumac
14. Petru Porcescu
15. Corneliu Mihalache
16. Galina Balmoș
17. Maria Postoico
18. Elena Bodnarenco
19. Oxana Domenti
20. Anatolie Zagorodnîi
21. Boris Golovin
22. Vlad Batrîncea

23. Alexandr Nesterovschi
24. Anatolie Labuneț
25. Ghenadi Mitriuc
26. Oleg Lipskii
27. Elena Hrenova
28. Vladimir Odnostalco
29. Adrian Lebedinschi
30. Bogdan Țîrdea
31. Victor Sorocean
32. Radu Mudreac

33. Alla Dolință
34. Marina Radvan
35. Vladimir Țurcan
36. Corneliu Furculiță
37. Grigore Novac
38. Oleg Savva
39. Vasile Bolea
40. Vladimir Golovatiuc
41. Andrei Neguța
42. Eduard Smirnov

Discursuri

Discursul prim-ministrului în ședința parlamentului privind examinarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Streleț

29 octombrie 2015

Domnilor deputați,
Stimați colegi,

Îmi făcusem mai multe notițe pe marginea declarațiilor care au fost cumva enunțate de către reprezentanții altor fracțiuni, în fond este de așteptat… era de așteptat ceea ce aveau de spus socialiștii, comuniștii. Ei își fac meseria lor de opozanți pe alocuri, dar, de fapt, de regulă exagerează, mai umflă cifrele, mai spun una, alta.

Spre exemplu, ședințele Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, dragi socialiști, au fost șase la număr din momentul investirii Guvernului. Primele trei ședințe au fost în primele două săptămâni, atunci când împreună cu Banca Națională am convenit prompt, rapid asupra planului de acțiuni privind retragerea licenței băncilor fraudate, ce are de făcut Guvernul în această acțiune și referitor la situația din sectorul de asigurări, care ne-a permis să evităm excluderea Republicii Moldova din sistemul Carte Verde, o chestie construită cu multă migală și de alții.

Celelalte trei eu n-am prea vorbit public despre ele, însă au fost la fel foarte, foarte importante. Ei, dar treacă de la mine, nu mai trec eu pe toate aceste detalii care le-au expus comuniștii, socialiștii, fiindcă asta-i datoria lor.

Iată ceea ce au spus democrații este cu adevărat important. Ceea ce a spus domnul Lupu despre încredere, despre respect și alte enunțuri. Sincer vorbind mie mi-a devenit clară evoluția evenimentelor de mai departe din ziua de sâmbătă, 17 octombrie, atunci când am refuzat să-i răspund la telefon domnului Plahotniuc. M-a sunat de două ori, n-am răspuns. L-am rugat pe domnul Candu să-i transmită să nu mai telefoneze, din cauză că pentru mine e o persoană privată care și-a declarat plecarea din partid, nu este nici prim-vicepreședinte, nu este nici membru de partid, de aceea prefer să discut cu persoanele oficiale ale partidului – domnul președinte Lupu, domnul Președinte al Parlamentului Candu și alți oficiali ai partidului.

Am înțeles că se va declanșa un proces, fiindcă nu-mi imaginam că poate să se admită o situație când o persoană încearcă cumva să iasă de sub control sau din tiparele care au fost construite cu multă migală ani de-a rândul, nu doar de la 2009 încoace și până la 2009. Și știți despre ce este vorba.

După asta a urmat, pe data de 19, ieșirea sincronizată la rampă, eu am vorbit atunci într-o manieră care, mă rog, pot să-mi cer și scuze de la partidele… cei care au inițiat moțiunea de cenzură, a doi actori din politica moldovenească, eu am vorbit atunci despre Păpușar. Dacă s-a simțit cineva vizat, îl privește. Fiindcă cu același succes puteați presupune că Păpușarul este acel spre care Igor Dodon circulă săptămânal la Moscova. N-am atacat partide, n-am atacat persoane, am vorbit direct că vor urma consecințe și aceste consecințe sunt sincronizate.

De aceea, urmând această logică a evenimentelor vă declar, stimați deputați și cetățeni ai Republicii Moldova, că sunt extrem de îngrijorat de soarta Republicii Moldova de mai departe, nu din cauza că aș fi activat într-o manieră impecabilă. Am prezentat în raportul meu direcțiile principale de activitate ale Guvernului, am prezentat premisele care au fost construite în aceste 90 de zile și unele rezultate care deja le putem vedea și care neapărat … rezultate pozitive s-ar putea valorifica într-un viitor apropiat dacă ar exista înțelepciune să se mențină stabilitatea politică.

Din păcate nu se dorește menținerea stabilității politice, se dorește conservarea sistemului, așa cum a fost. Să rămână totul așa cum a fost, fiindcă așa e comod și așa pot fi trase sforile. Noi nu vom participa la această afacere sau nu știu cum o s-o numiți voi. Fiindcă tot timpul politica a fost afacere pentru o bună parte din … nu vreau să dau detalii.

Pot fi inventate motive care mai de care. Aceste cinci motive enunțate, că, uite, unul este mai important, altul este mai puțin important. Eu am declarat de două ori, ultima dată în ședința Consiliului Alianței aseară, că dacă se dorește construirea unei majorități parlamentare, Partidul Liberal Democrat este deschis. Am spus-o și public, și la unele posturi de televiziune. Și dacă se dorește sincer consolidarea acestei majorități parlamentare, Partidul Liberal Democrat este deschis împreună cu alți colegi să vedem care-i cota de responsabilitate în Guvern care doresc să și-o asume colegii de la Partidul Popular European. Aceeași poziție o reiterez și acum. Și să afirmi precum că acesta este un motiv, o opunere ș.a.m.d., noi conștientizăm gravitatea situației, stimați colegi. Și noi nu punem interesele de partid mai sus de interesele țării, așa cum o faceți voi, din păcate.

Al doilea motiv, eu le iau de jos în sus, interferența în cadrul activității organelor de anchetă. Am spus-o și în cadrul acestui raport că propunem o activitate etapizată de reformă a acestor organe. Doriți să stabilim un reper în timp din momentul încheierii anchetei în cazul domnului Filat? Stabilim și acest reper în timp. Important să nu-l tărăgănați ani de zile folosind prevederile Codului penal, 6 luni de la început și apoi 12 luni după asta.

Am menționat că eu nu cred că Chetraru personal conduce urmărirea penală în cazul lui Filat sau Gurin personal. Există ierarhie în cadrul acestor instituții, există echipe de anchetatori care trebuie să-și facă meseria, indiferent de faptul cine va fi șeful instituției. În caz contrar voi recunoașteți că anume acestea a fost principiul de dirijare a acestor instituții, selectiv, pe cine trebuie băgat la răcoare, când trebuie băgat la răcoare și dacă dispare șeful, se năruie tot sistemul. Noi trebuie să construim un sistem de luptă anticorupție în care indiferent de faptul cine e șeful în aceste organe sau în afara lor, ele să funcționeze.

Următorul argument legat de planul anticriză, vizite pe ogoarele Patriei, ceea ce a mediatizat “Publika” cu mult sârg în ultima vreme, e filmat în prima jumătate a lunii iulie 2014. Este o… a fost o demonstrare a unor rezultate agricole perfecte. Cum s-au obținut aceste rezultate? Este altă istorie. Din ce bani? Să spună ancheta. Dar am văzut o agricultură modernă și este în iulie 2014, când nu eram Prim-ministru.

Eu am mers în teritoriu, am mers de două ori la Comrat, am mers în nordul Republicii Moldova, însă am mers cu probleme concrete pe durata mandatului meu de Prim-ministru. Iar planul anticriză, domnule Președinte Lupu, colegii mi-s martori, noi discutăm în fiecare zi de luni la ședințele operative și tot discutăm acest subiect, care trebuie să-l definitiveze Ministerul Economiei.

Să-l definitiveze, să-l treacă prin avizări și el este practic gata, urma să fie adoptat la următoarea ședință de Guvern. Nimeni nu poate să-mi spună că eu n-am abordat acest subiect de fiecare dată. E responsabilitatea Ministerului Economiei și a Guvernului, per ansamblu. De aceea e o responsabilitate comună pe care noi trebuia s-o ducem la bun sfârșit.

Suportul pentru Platforma “DA”. Pe lângă faptul că sunt falsuri și minciuni, că aș fi eu, personal, în spatele acestor activități sau domnul președinte Filat. OK, aveți probe, prezentați-le. Însă ce este rău în cererea oamenilor? Ce este rău în cererea protestatarilor, care au venit în stradă nu de dragul apelului Platformei “DA”, ci din cauză că se confruntă cu probleme reale. Și dacă ați remarcat în acest angajament comun de acțiuni și reforme, pe care vi l-am propus aseară spre discuție, și care ați spus că nici nu merită, fiindcă nu aveți de gând să-l discutați.

Și dacă ați remarcat, mă rog, maculatură, din cauză, chipurile, că n-avem majoritatea, am propus un plan etapizat de reforme care se conține și în cererile oamenilor din stradă, indiferent de faptul Platforma “DA” sau consiliul Marii Adunări Naționale, sau protestatarii aripii stângi, care sunt aici în fața Parlamentului. Ce este rău în asta? De ce considerați că asta este o crimă? Sau avocatura pentru Filat.

Eu v-am spus ce-am făcut săptămâna, începând cu 16 octombrie. Am vorbit despre Aeroport, e adevărat. S-au năpustit asupra mea toată grupa de surse mediatice și portaluri, precum că eu intenționez să aduc un prejudiciu de 500 de miliarde sau alte cifre care erau numite. Credeți că nu știu de unde vin aceste amenințări?

Probabil, Shor deja demult nu mai are nici o treabă cu Aeroportul. Probabil, e deja trecut în alt câmp de influență.

Am atacat eu partidele din Alianță? Niciodată n-am vorbit despre Partidul Democrat sau despre Partidul Liberal. De ce inventați motive? Subliniez încă o dată: conservarea sistemului, așa cum doriți voi să-l mențineți, nu va fi posibil. Voi vorbiți de încredere, despre faptul că ați pierdut încrederea, dar mâine – hai, vă rugăm, veniți să discutăm. Cu câtă încredere vor veni colegii noștri să negocieze o reclădire a ceva nou?

Repet încă o dată: votul de astăzi din Parlament este, într-adevăr, un important test pentru prezentul, pentru viitorul Republicii Moldova și pentru însuși parcursul european al țării noastre, așa cum a spus și domnul Daul, este absolut evident. Astăzi se vor decide multe lucruri.

Să contați pe coparticiparea noastră la aceste mișmașuri de viitor, la conservarea și păstrarea sistemului, rog să nu aveți asemenea încredere. Noi, oricum, vom decide la partid cum vom participa mai departe. Însă acest pilotaj suprem de demagogie, acesta merită a fi apreciat.

Adică eu vă doresc succes în toate acțiunile dumneavoastră de viitor, dar vă îndemn: debarasați-vă, odată și odată, de captivitate. Fiindcă voi sunteți captivii unui singur om, om care a reușit să țină în captivitate toată Republica Moldova.

Eu mă aștept acum că va urma deja tot ceea ce ați promis de la tribună, că iată organele de anchetă vor investiga. În țara noastră poate fi inventat orice, ceea ce am auzit de la domnul Voronin despre întreprinderi care habar nu am, care n-am absolut nici o atribuție. Mă pot aștepta la orice, din acest moment. Dar, repet, voi lupta pentru a-mi apăra bunul nume, numele bun al companiei mele și pentru a apăra Republica Moldova. // parlament.md

• Referințe
• Vezi și
• Link-uri

• Partidul Liberal Democrat din Moldova
• Partidul Democrat din Moldova
• Partidul Liberal
• Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova
• Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a IX-a (XX-a) (2014–2018)
• Guvernul Chiril Gaburici (2015)

• Guvernul Republicii Moldova

Guvernele Republicii Moldova

Druc (1990–1991) • Muravschi (1991–1992) • Sangheli (1992–1994) • Sangheli II (1994–1996) • Ciubuc (1997–1998) • Ciubuc II (1998–1999) • Sturza (1999) • Braghiș (1999–2001) • Tarlev (2001–2005) • Tarlev II (2005–2008) • Greceanîi (2008–2009) • Greceanîi II (2009) • Filat (2009–2010) • Filat II (2011–2013) • Leancă (2013–2014) • Gaburici (2015) • Streleț (2015) • Filip (2016–2019) • Sandu (2019) • Chicu (2019–2020)