Guvernul Valeriu Streleț
Cabinetul de miniștri condus de Valeriu Streleț a guvernat Republica Moldova în perioada 30 iulie 2015 – 20 ianuarie 2016, fiind învestit de toate componentele AIE III. La 29 octombrie 2015, acesta a fost demis prin moțiune de cenzură de către Parlament pentru suspiciuni de corupție. După demitere, Executivul și-a exercitat atribuțiile constituționale în frunte cu prim-ministrul interimar Gheorghe Brega până la învestirea următorului guvern.
| Data învestirii | 30 iulie 2015 |
| Încetarea activității | 20 ianuarie 2016 (în exercițiu din 29 octombrie 2015) |
| Prim-ministru | Valeriu Streleț, Gheorghe Brega (interimar, din 30 octombrie 2015) |
| Programul de activitate | 2015–2018 |
| Coaliția de guvernare | Alianța pentru Integrare Europeană III (PLDM, PDM, PL) |
| Șeful statului | Nicolae Timofti |
| Parlamentul | Legislatura a IX-a (XX-a) |
Cuprins
Cabinetul de miniștri
| Nume | Minister | Formațiunea | |||
|---|---|---|---|---|---|
| • | → | Gheorghe Brega | Prim-ministru interimar, viceprim-ministru pentru probleme sociale | PL | → |
| • | Victor Osipov | Viceprim-ministru pentru reintegrare | – | ||
| • | Stephane Christophe Bride | Viceprim-ministru, ministru al economiei | – | ||
| • | Natalia Gherman | Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene | PLDM | ||
| • | Anatol Arapu | Ministru al finanțelor | – | ||
| • | Vladimir Cebotari | Ministru al justiției | PDM | → | |
| • | Oleg Balan | Ministru al afacerilor interne | PLDM | ||
| • | Anatol Șalaru | Ministru al apărării | PL | → | |
| • | Vasile Bîtca | Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor | PDM | → | |
| • | Ion Sulă | Ministru al agriculturii și industriei alimentare | PLDM | ||
| • | Iurie Chirinciuc | Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor | PL | → | |
| • | Valeriu Munteanu | Ministru al mediului | PL | → | |
| • | Corina Fusu | Ministru al educației | PL | → | |
| • | Monica Babuc | Ministru al culturii | PDM | → | |
| • | Mircea Buga | Ministru al muncii, protecției sociale și familiei | PLDM | ||
| • | Ruxanda Glavan | Ministru al sănătății | PDM | → | |
| • | Loretta Handrabura | Ministru al tineretului și sportului | PLDM | ||
| • | Pavel Filip | Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor | PDM | ||
| • | Irina Vlah | Guvernator al Găgăuziei | – | → | |
| • | Gheorghe Duca | Președinte al Academiei de Științe a Moldovei | – | → |
Componența inițială
| Nume | Minister | Formațiunea | ||
|---|---|---|---|---|
| • | Valeriu Streleț | Prim-ministru | PLDM | |
| • | Gheorghe Brega | Viceprim-ministru pentru probleme sociale | PL | |
| • | → | Victor Osipov | Viceprim-ministru pentru reintegrare | – |
| • | → | Stephane Christophe Bride | Viceprim-ministru, ministru al economiei | – |
| • | → | Natalia Gherman | Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene | PLDM |
| • | → | Anatol Arapu | Ministru al finanțelor | – |
| • | Vladimir Cebotari | Ministru al justiției | PDM | |
| • | → | Oleg Balan | Ministru al afacerilor interne | PLDM |
| • | Anatol Șalaru | Ministru al apărării | PL | |
| • | → | Vasile Bîtca | Ministru al dezvoltării regionale și construcțiilor | PDM |
| • | → | Ion Sulă | Ministru al agriculturii și industriei alimentare | PLDM |
| • | Iurie Chirinciuc | Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor | PL | |
| • | Valeriu Munteanu | Ministru al mediului | PL | |
| • | Corina Fusu | Ministru al educației | PL | |
| • | → | Monica Babuc | Ministru al culturii | PDM |
| • | → | Mircea Buga | Ministru al muncii, protecției sociale și familiei | PLDM |
| • | → | Ruxanda Glavan | Ministru al sănătății | PDM |
| • | Loretta Handrabura | Ministru al tineretului și sportului | PLDM | |
| • | → | Pavel Filip | Ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor | PDM |
| • | → | Irina Vlah | Guvernator al Găgăuziei | – |
| • | → | Gheorghe Duca | Președinte al Academiei de Științe a Moldovei | – |
Modificări componență
Anul 2015 | |||||||
30 octombrie 2015
| |||||||
| • | → | → | Moțiune de cenzură Hotărârea Parlamentului nr. 181 din 29.10.2015 | ||||
| • | Gheorghe Brega | Viceprim-ministru pentru probleme sociale | → | Prim-ministru interimar Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1800 din 30.10.2015 | |||
Rapoarte de activitate
Raportul Prim-ministrului Valeriu Streleț, la șase săptămâni de activitate
Prim-ministrul Valeriu Streleț a vorbit, în cadrul unui briefing de presă care a avut loc astăzi, la Guvern, despre obiectivele pe care și le-a propus Executivul din momentul învestirii, despre realizările, problemele existente, dar și soluțiile pentru depășirea acestora.
Premierul a menționat că, în perioada de referință, Guvernul s-a convocat în șase ședințe, examinând circa 150 de subiecte.
Personal am mai convocat patru ședințe ale Comitetului pentru Stabilitate Financiară, o ședință a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, o ședință a Comisiei Guvernamentale pentru Reintegrare și una cu conducătorii autorităților executive de nivelul II, (președinții de raioane), a specificat Valeriu Streleț.
Printre obiectivele principale și acțiunile de realizare a acestora, Prim-ministrul a menționat următoarele:
- Restabilirea bunelor relații cu partenerii de dezvoltare. În acest sens, s-au convocat întâlniri cu toți partenerii de dezvoltare relevanți. A fost făcută sistematizarea tuturor angajamentelor anterioare ale Guvernului Republicii Moldova în raport cu partenerii de dezvoltare și lansarea procesului de implementare practică a acestora. S-a asigurat pregătirea pentru vizita FMI, care urmează să demareze la 22 septembrie curent, cu premise pozitive pentru semnarea noului acord memorandum, care ar crea o platformă pentru stabilizare macrofinanciară și creștere economic.
- Pentru asanarea și stabilizarea sectorului financiar-bancar, s-a reușit demararea procedurii de lichidare a băncilor devalizate și selectării companiilor care vor asigură următoarele etape ale investigării fraudei din sectorul bancar: identificarea făptașilor și beneficiarilor, sancționarea acestora și recuperarea activelor sustrase. Au fost purtate negocieri cu actori relevanți internaționali din sectorul bancar, în vederea gestionării perioadei post lichidare bănci și atragerea noilor investitori în sectorul bancar autohton.
- Consolidarea internă a țării. În acest scop, Guvernul a lansat o comunicare constructivă cu Bașcanul și executivul Autonomiei Găgăuze, au fost identificate premisele de accelerare a dezvoltării regionale. S-a realizat evaluarea condițiilor pentru reconstituirea în nouă componență a Consiliului Național pentru Participare, precum și lansarea procesului de includere a reprezentanților societății civile în colegiile ministerelor.
- Guvernul a întreprins o serie de măsuri în vederea stabilirii unui dialog constructiv cu mediul de afaceri – patronate, asociații ale producătorilor agricoli, reprezentanților industriei prelucrătoare, BNAA, Consiliul economic pe lângă Prim-ministru etc., care s-a soldat cu: lichidarea restanțelor la subvenții în sectorul agricol pentru 2014; publicarea datelor deschise referitor la fondatorii întreprinderilor; eliminarea obligativității obținerii extrasului pe suport fizic din registrul de stat al întreprinderilor; excluderea obligativității deținerii ștampilei pentru agenții economici; ameliorarea activității ANSA prin operarea de demisii și remanieri; evitarea pericolul imediat de excludere a țării noastre din sistemul Cartea Verde.
- A fost demarată evaluarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău și precondițiilor de reziliere a contractului de concesionare – concluziile finale le vom avea până la 25 septembrie 2015.
- Guvernul a întreprind măsuri de evaluarea condițiilor pentru impulsionarea procesului de reintegrare a țării. A fost convocată Comisia Guvernamentală pentru Reintegrare, a asigurat pregătirea procesului de implementare a controlului comun la frontiera moldo-ucraineană, dar și alte procese menite să consolideze încrederea dintre două maluri ale Nistrului, și să anticipeze eventuale pericole de degradare a situației.
- Executivul a confirmat și și-a asumat, fără rezerve, în temeiul Programului de activitate, obiectivul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova, prin aprobarea Planului actualizat de implementare a Acordului de Asociere cu UE și Planului de activitate a Guvernului pentru perioada august 2015 – decembrie 2016.
- A fost asigurată menținerea achitării plăților salariale și sociale în sectorul public până la finele anului bugetar și crearea premiselor unei construcții bugetare robuste pentru 2016. S-a realizat evaluarea carențelor din sistemul de finanțare a sectorului de sănătate publică și lansarea procesului de remediere a acestora.
- Au fost luate măsuri pentru pregătirea concepției sistemului de plăți compensatorii adresate categoriilor social-vulnerabile, afectate major de creșterea tarifelor la resurse energetice și de inflație.
- Au fost stabilite o serie de obiective ferme pe dimensiunea justiției și eradicării corupției prin demararea procesului de actualizare a strategiei anticorupție, promovarea unui pachet de inițiative pe domeniul sistemul judecătoresc, dezbaterea și pregătirea pentru aprobare în ședința Guvernului a pachetului de proiecte privind reformarea Comisiei Naționale pentru Integritate.
- Pentru elaborarea concepției de consolidare a mecanismelor societății civile pentru asigurarea controlului civic asupra guvernării, a fost creată o platformă actualizată pentru implementarea, în comun cu societatea civilă, a conceptului de “Guvern deschis”.
- S-a lucrat în vederea identificării soluțiilor de accelerare a construcției infrastructurii energetice alternative (gazoductul Ungheni – Chișinău plus interconexiunea pe energie electrică Isaccea – Vulcănești – Chișinău).
- Au fost luate măsuri pentru identificarea precondițiilor de atragere a mai multor investiții în economie, inclusiv a soluțiilor de construcție a infrastructurii industriale. Unele rezultate pe dimensiunea indicată vor fi anunțate în cel mai apropiat viitor.
- A fost efectuată analiza direcțiilor principale de reformă a administrației publice și constituirea Comisiei Naționale pentru Reforma Administrației Publice. E un subiect de o actualitate deosebită, care urmează să fie abordat consecvent pe trei dimensiuni: reforma APC, implementarea reală a strategiei de descentralizare și pregătirea reformei administrativ-teritoriale.
- S-au depus eforturi pentru pregătirea ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova, care urmează să aibă loc la 22 septembrie, la Tulcea, cu obiectivul de a consolida relațiile interstatale și valorifica suportul oferit de partea română pentru depășirea problemelor curente.
Premierul Valeriu Streleț a mai menționat că, în cele 42 de zile de la învestire, au fost organizate numeroase întâlniri cu ambasadori și alți oficiali, în vederea dezvoltării relațiilor bilaterale cu diferite state ale lumii și identificarea parteneriatelor avantajoase pentru țara noastră.
Guvernul pe care-l conduc își va continua activitatea atât timp, cât va avea suport politic în Parlament, concentrându-se pe obținerea rezultatelor concrete care să îmbunătățească viața oamenilor țării noastre, a conchis Prim-ministrul.
// gov.md
Moțiunea de cenzură
Moțiune de cenzură asupra activității Guvernului
Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 112–118 din Capitolul 8 al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului, în legătură cu existența suspiciunilor de corupție a Prim-ministrului, domnul Valeriu Streleț.
Motivarea
Constituția Republicii Moldova statuează că Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. În acest sens, Guvernul reprezintă asigurarea realizării liniilor politice interne și externe ale țării, încorporate în programul de guvernare acceptat de Parlament, ceea ce înseamnă inițierea de proiecte legislative, adoptarea de hotărâri pentru aplicarea acestora, vegherea ca toate autoritățile administrației publice să acționeze cu operativitate și profesionalism în respectarea Constituției și a legii. În pofida celor enunțate activitatea Executivului și a conducătorului acestuia sunt orientate în sfera ilegalității.
În fapt, la data de 15 octombrie 2015 Parlamentul Republicii Moldova a ridicat imunitatea parlamentară deputatului Filat Vladimir, membru al fracțiunii PLDM. De la această dată Prim-ministrul, Valeriu Streleț, care în virtutea funcției deținute are obligațiunea constituțională de a conduce Guvernul și a coordona activitatea membrilor acestuia, s-a detașat de la aceste imperative și s-a transformat în apărătorul acestei persoane, neglijând totalmente atribuțiile guvernamentale și statale. Prim-ministrul este exponentul unei din puterile supreme în stat, care în activitatea trebuie să țină cont de faptul că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate prin lege.
Totodată, la data 23 septembrie 2015 domnului Valeriu Streleț prin demers i-a fost solicitat să inițieze, în mod urgent, procedura de demitere a directorului Centrului Național Anticorupție, prin înaintarea propunerii Șefului Statului. Însă acesta a refuzat să dea curs solicitării, motivându-și inacțiunea prin lipsa de competență legală. Și o cu totul altă abordare a avut-o în cazul când interesele personale au dictat-o, solicitând domnului Nicolae Timofti, Președintele Republicii Moldova demiterea directorului CNA. Astfel, faptele domnului Streleț pot fi calificate drept abuz de putere.
Mai mult, prin acțiunile Prim-ministrului, Guvernul Republicii Moldova se poziționează în fruntea unor scandaluri de corupție. În primul rând este vorba de implicarea domnului Streleț în facilitarea activității unor agenți economici, precum “Caravita” S.R.L. și “Bioprotect” S.R.L. Aceste companii au afiliere directă (de exemplu, în calitate de fondator) cu persoana de demnitate publică precitată. Prin aceste companii, în opinia mai multor experți, au fost spălați sume enorme de bani, care au fost sustrași din “Banca de Economii” S.A. Astfel, Prim-ministrul este implicat în scheme criminale și coruptibile, care prejudiciază bugetul și averea statului, sărăcesc poporul și constituie o amenințare directă în adresa cetățenilor Republicii Moldova.
Evenimentele petrecute în ultimul timp (actele de corupție și alte acte conexe corupției) denotă în mod evident că în privința domnului Streleț există suspiciuni de corupție.
În aceste circumstanțe, Prim-ministrul, domnul Valeriu Streleț, și, respectiv, întreg Guvernul au pierdut dreptul de a realiza politica internă și externă ale statului și de a exercita conducerea generală a administrației publice. În aceste condiții Guvernul Republicii Moldova urmează a fi demis prin exprimarea votului de neîncredere de către Parlament.
Dispozitivul
Având în vedere cele menționate mai sus, în baza prevederilor Constituției Republicii Moldova și altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului la investitură[2].
Deputații în Parlamentul Republicii Moldova:
- Vladimir Voronin
- Igor Dodon
- Vladimir Vitiuc
- Artur Reșetnicov
- Violeta Ivanov
- Igor Vremea
- Anatolie Gorilă
- Sergiu Stati
- Victor Mîndru
- Oleg Reidman
- Inna Șupac
- Alexandr Bannicov
- Elena Gudumac
- Petru Porcescu
- Corneliu Mihalache
- Galina Balmoș
- Maria Postoico
- Elena Bodnarenco
- Oxana Domenti
- Anatolie Zagorodnîi
- Boris Golovin
- Vlad Batrîncea
- Alexandr Nesterovschi
- Anatolie Labuneț
- Ghenadi Mitriuc
- Oleg Lipskii
- Elena Hrenova
- Vladimir Odnostalco
- Adrian Lebedinschi
- Bogdan Țîrdea
- Victor Sorocean
- Radu Mudreac
- Alla Dolință
- Marina Radvan
- Vladimir Țurcan
- Corneliu Furculiță
- Grigore Novac
- Oleg Savva
- Vasile Bolea
- Vladimir Golovatiuc
- Andrei Neguța
- Eduard Smirnov
- ↑ Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 181 din 29.10.2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului
- ↑ Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 161 din 30.07.2015 pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului
Druc (1990–1991) • Muravschi (1991–1992) • Sangheli (1992–1994) • Sangheli II (1994–1996) • Ciubuc (1997–1998) • Ciubuc II (1998–1999) • Sturza (1999) • Braghiș (1999–2001) • Tarlev (2001–2005) • Tarlev II (2005–2008) • Greceanîi (2008–2009) • Greceanîi II (2009) • Filat (2009–2010) • Filat II (2011–2013) • Leancă (2013–2014) • Gaburici (2015) • Streleț (2015) • Filip (2016–2019) • Sandu (2019) • Chicu (2019–2020)