Municipiul Chișinău
Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Cu o populație totală de 779,3 mii de locuitori și cuprinzând 35 de localități, municipiul Chișinău este o unitate administrativ-teritorială de nivelul II ce are statut de regiune de dezvoltare. Este administrat de Consiliul municipal, compus din 51 de consilieri și de un primar general, în prezent Adrian Talmaci, care exercită interimatul funcției.
Municipiul Chișinău este una din cele 34 de unități administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova, situat în zona centrală a țării, având graniță comună cu cinci raioane. În jurisdicția sa intră 18 primării care reprezintă 35 de localități. Conform celor mai recente date oficiale, populația municipiului numără 779 339 locuitori, cu un spor natural pozitiv comparativ cu anul 2015. Structura unității administrativ-teritoriale este preponderent urbană: doar 9,2% din populație locuiește în mediul rural. Potrivit datelor ultimului recensământ[1], în structura etnică a populației municipiului sunt moldoveni/ români – 81,6%, ruși – 9,3%, ucraineni – 5,9%, bulgari – 1,1% și alte etnii sub 1%.
Autoritatea reprezentativă și deliberativă a capitalei este Consiliul municipal Chișinău, format din 51 de consilieri. După alegerile locale generale din 2015, șapte formațiuni politice au obținut reprezentare în instituția supremă a municipalității: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Liberal (PL), Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova” (PPEM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Nostru (PN), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Partidul Democrat din Moldova (PDM). Deoarece în Consiliu nu există o majoritate stabilă care să asigure coeziunea membrilor, întrunirile sunt prezidate de un consilier, ales de fiecare dată pentru acest scop.
În urma aceluiași scrutin, din iunie 2015, postul de primar general al municipiului Chișinău a fost câștigat de Dorin Chirtoacă, suspendat din funcție la 28 iulie 2017 în urma unui dosar penal. Pentru că în februarie 2018 acesta și-a anunțat demisia, au fost organizate alegeri locale noi. În urma alegerilor, cele mai multe voturi le-a obținut candidatul opoziției extraparlamentare, Andrei Năstase, însă rezultatele scrutinului nu au fost validate de instanțele judecătorești. Prin urmare, din iulie 2017 și până la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, funcția de primar interimar a fost exercitată succesiv de patru persoane – Nistor Grozavu, Silvia Radu, Ruslan Codreanu și Adrian Talmaci.
La alegerile locale generale din octombrie 2019, locuitorii municipiului Chișinău vor alege primarul general al capitalei și 51 de consilieri municipali. De asemenea, locuitorii orașelor, comunelor și satelor din componența municipiului, sunt invitați la urne să-și voteze cei 18 primari și 306 de consilieri locali.
Cuprins
Campania electorală
La 20 octombrie 2019 au avut loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară. În vederea organizării alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale de nivelul al II-lea, a căror hotare coincid cu cele ale unităților administrativ-teritoriale. În conformitate cu Programul calendaristic[2] elaborat de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC), perioada pentru pregătirea și desfășurarea acestui scrutin a început la 19 august 2019. Deși CEC a constituit circumscripția electorală nr. 3 pentru localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripție, precum și în alte trei localități de pe malul drept al Nistrului – comuna Chițcani și satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, nu au avut loc, deoarece teritoriul respectiv se află sub controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău.
Municipiul Chișinău reprezintă circumscripția electorală municipală nr. 1. Aici vor fi aleși 51 de consilieri municipali, un primar general și autoritățile publice pentru unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe, comune și sate din componența municipiului Chișinău, respectiv, 18 primari și 306 de consilieri locali. În dependență de numărul locuitorilor se stabilește componența numerică a consiliilor locale, care poate varia de la 9 până la 23. Comparativ cu scrutinul local general din 14 iunie 2015, numărul consilierilor locali din unitățile de nivelul I s-a redus cu doi, datorită scăderii populației din comuna Ciorescu.
La alegerile locale pot vota toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, cu excepția militarilor care își îndeplinesc serviciul militar în termen. Dreptul la vot se exercită doar în secțiile de votare din raza domiciliului sau a reședinței alegătorului. Cetățenii care domiciliază sau au reședință în orașul Chișinău votează pe două buletine de vot: pentru primarul general și pentru consiliul municipal. Locuitorii suburbiilor municipiului Chișinău vor primi patru buletine de vot: pentru primarul general al municipiului, pentru consiliul municipal, pentru primarul și consiliul local din localitatea în care domiciliază.
La alegeri se pot înregistra candidați independenți, partide politice și blocuri electorale constituite de acestea, care pot propune câte un singur pretendent pentru funcția de primar. Termenul pentru înaintarea dosarelor de înregistrare a candidaților s-a încheiat la 19 septembrie 2019. Fiecare concurent se poate lansa în cursa electorală doar după ce a fost înregistrat de consiliile electorale de circumscripție.
Alegerile primarului general
Candidați înregistrați
- Ion Ceban
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova - Andrei Donică
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” - Teodor Cârnaț
Partidul Voința Poporului - Valeriu Munteanu
Uniunea Salvați Basarabia - Valerii Klimenco
Partidul “Șor” - Victor Chironda
Mișcarea “Forța Nouă” - Vitalie Voznoi
Partidul Stînga Europeană
Alegerile Consiliului municipal Chișinău
Ordinea în buletinul de vot
Nr. | Simbol | Concurentul electoral | Cap de listă | Candidați | Înregistrat |
---|---|---|---|---|---|
1 | Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | Ion Ceban | 55 | 07.09.2019 | |
2 | Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” | Andrei Donică | 26 | 07.09.2019 | |
3 | Mihail Bagas, candidat independent | 13.09.2019 | |||
4 | Partidul Voința Poporului | Teodor Cârnaț | 34 | 16.09.2019 | |
5 | Uniunea Salvați Basarabia | Valeriu Munteanu | 51 | 16.09.2019 | |
6 | Partidul “Șor” | Valerii Klimenco | 49 | 16.09.2019 | |
7 | Mișcarea “Forța Nouă” | Victor Chironda | 34 | 18.09.2019 | |
8 | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | Tatiana Babin | 35 | 18.09.2019 |
Municipiul Chișinău
Municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este centrul administrativ, economic, științific, educațional și cultural al țării. Situat în zona centrală a republicii și învecinându-se cu cinci raioane din regiunea de dezvoltare Centru (Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni și Strășeni), Chișinău este o regiune de dezvoltare autonomă, datorită caracteristicilor sale excepționale. Municipiul se întinde pe o suprafață de 572 km2, având o populație de 779 339 persoane, preponderent urbană, cu o concentrație de 90,8% din locuitori în orașe. Chișinău are a doua cea mai mare densitate a populației din țară, cu 1 363 persoane pe km2, fiind devansat la acest capitol doar de municipiul Bălți.
Chișinău a fost printre primele centre urbane din Republica Moldova care au fost ridicate la rang de municipiu în 1994. În această calitate, beneficiază de largi prerogative, autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, conform prevederilor privind statutul municipiului Chișinău[3]. În perioada 1994–2001 structura municipiului a cunoscut o transformare ascendentă: de la 15 unități administrativ-teritoriale, inclusiv orașul Chișinău, inițial, la 18 unități în 1998, pentru ca din 2001 să capete forma actuală cu 19 unități administrativ-teritoriale.
Lista localităților din municipiul Chișinău
În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova[4], municipiul Chișinău este constituit din 35 de localități. Din punct de vedere administrativ, municipiul este compus din orașul Chișinău, împărțit în cinci sectoare – Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani, și 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul I:
- 6 orașe cu trei localități în componență;
- 8 comune cu 21 de sate în componență;
- 4 sate, care nu aparțin vreunei comune.
# | Unitate | Denumire | Populație | Consilieri |
---|---|---|---|---|
1 | orașul | Codru | ||
2 | orașul | Cricova | ||
3 | orașul | Durlești | ||
4 | orașul | Sîngera | ||
5 | orașul | Vadul lui Vodă | ||
6 | orașul | Vatra | ||
7 | comuna | Băcioi | ||
8 | comuna | Bubuieci | ||
9 | satul | Budești | ||
10 | comuna | Ciorescu | ||
11 | satul | Colonița | ||
12 | satul | Condrița | ||
13 | comuna | Cruzești | ||
14 | satul | Ghidighici | ||
15 | comuna | Grătiești | ||
16 | comuna | Stăuceni | ||
17 | comuna | Tohatin | ||
18 | comuna | Trușeni |
Administrația municipiului
Municipiul Chișinău este administrat de un consiliu municipal și de un primar general, în conformitate cu prevederile Legii privind administrația publică locală[5], reiterate prin dispozițiile Legii privind statutul municipiului Chișinău[3], unde sunt reglementate particularitățile organizării și funcționării autorităților la acest nivel. Arhitectura administrației publice locale include Consiliul municipal, consiliile orășenești, comunale și sătești. Consiliul municipal și primarul general au competențe și atribuții specifice autorităților publice locale de nivelul I în raza orașului Chișinău, și de nivelul al II-lea în relațiile cu orașele și satele (comunele) din componența municipiului.
Consiliul municipal Chișinău
Consiliul municipal este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației municipiului. Acesta este învestit cu un șir larg de atribuții, prevăzute în art. 6 al Legii privind statutul municipiului Chișinău, printre care: aprobarea bugetului anual; pronunțarea deciziilor asupra administrării bunurilor din domeniile public și privat, asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ; aprobarea strategiilor, prognozelor, planurilor și programelor de dezvoltare social-economică a municipiului etc. Consiliul municipal este compus din 51 de consilieri. La începutul fiecărei întruniri convocate, aceștia aleg prin vot deschis un președinte de ședință responsabil de conducerea lucrărilor consiliului pe întreaga durată a adunării.
Lista consilierilor municipali
La alegerile locale din 14 iunie 2015 în Consiliul municipal Chișinău au fost aleși 51 de consilieri, care reprezentau șapte formațiuni politice.
Formațiunea | Mandate | |
---|---|---|
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 19 | |
Partidul Liberal | 17 | |
Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” | 6 | |
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 3 | |
Partidul Nostru | 3 | |
Partidul Liberal Democrat din Moldova | 2 | |
Partidul Democrat din Moldova | 1 |
Lista consilierilor aleși a fost confirmată prin hotărârea Judecătoriei Centru la 13 iulie 2015. Componența nominală a Consiliului municipal s-a modificat substanțial de-a lungul perioadei exercitării mandatului: 25 de consilieri municipali din 51 au fost înlocuiți prin hotărârile CEC, după ce și-au anunțat demisia, în timp ce alți 25 candidații supleanți au intrat în exercițiu, după cum prevede Codul electoral.
În timpul exercitării mandatului, cinci consilieri municipali și-au părăsit fracțiunile, iar unul a fost exclus și înlocuit ulterior. Ion Ștefăniță, ales pe listele PPEM, a declarat la 18 decembrie 2015 că părăsește fracțiunea[6]. Consilierul municipal Oleg Onișcenco a fost exclus[7], la 23 februarie 2017, din fracțiunea PSRM și din partid pentru multiplele abateri de la deciziile fracțiunii, locul acestuia fiind ocupat de Valeri Botea. Și alți consilieri municipali și-au anunțat despărțirea de formațiunea politică care i-a promovat. La 29 martie 2017, Ghenadie Dumanschi a anunțat[8], împreună cu alți membrii ai PLDM, că părăsește formațiunea pe motiv că acesta nu-și respectă obiectivele statutare. De asemenea, la 16 martie 2018, liderul fracțiunii PCRM Vasili Chirtoca a adus la cunoștință dizolvarea fracțiunii din Consiliul municipal[9].
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)
Serghei Basiuc-Brînzei
Valeri Botea
Eugenia Ceban
Iurie Cernomoreț
Valentin Ciornîi
Dinari Cojocaru
Alexandr Comarov
Serghei Doina
Alexandr Dombrovschii
Silvia Grigorieva
Anton Leadschii
Marina Lecarțeva
Alexandr Melniciuc
Alexandr Odințov
Evghenii Petrov
Victor Poleacov
Svetlana Popa
Alexandra Tolocico
Nichita Țurcan
Partidul Liberal (PL)
Mihail Arusoi
Valeriu Baciu
Raisa Călin
Mihail Ceban
Ion Cebanu
Lilian Chicu
Vadim Cojușneanu
Tatiana Gutium
Neofit Josan
Mariana Lungu
Iurie Nastas
Vasile Petrea
Ion Popovschi
Andrian Roșca
Mihail Roibu
Ion Stratulat
Iurie Topală
Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” (PPEM)
Veaceslav Bulat
Igor Călin
Victor Chironda
Viorel Chivriga
Eremei Priseajniuc
PLDM
Adrian Culai
PDM
Veaceslav Nedelea
Consilieri neafiliați
Ghenadie Botnaru
Vasili Chirtoca
Ghenadie Dumanschi
Ion Ștefăniță
Natalia Vîsotina
Consilii locale și primari
La alegerile locale generale din 14 iunie 2015, în suburbiile capitalei au fost aleși 18 primari: șapte afiliați PLDM, patru de la PL, trei de la PPEM, doi de la PDM și câte unul de la PCRM și PSRM. La alegerile locale noi din 19 noiembrie 2017, primarul liberal al orașului Sîngera a fost înlocuit cu democratul Valeriu Poiată.
Tabelul prezintă numărul mandatelor de consilieri locali și primari obținute de concurenții electorali la alegerile locale generale din 14 iunie 2015.
Formațiunea | Consilieri | Primari | ||
---|---|---|---|---|
• | Partidul Liberal | 93 | 4 | |
• | Partidul Liberal Democrat din Moldova | 56 | 7 | |
• | Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 40 | 1 | |
• | Partidul Democrat din Moldova | 39 | 2 | |
• | Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” | 34 | 3 | |
• | Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 18 | 1 | |
• | Partidul Nostru | 11 | 0 | |
• | Partidul Național Liberal | 2 | 0 | |
• | Mișcarea Populară Antimafie | 2 | 0 | |
• | Partidul Popular din Republica Moldova | 2 | 0 | |
• | Candidați independenți | 11 | 0 |
Tabelul indică apartenența politică a consilierilor locali la momentul alegerii în iunie 2015 și numele actualilor primari ai localităților.
⇄ primari care au fost aleși în cadrul scrutinelor electorale noi, după ce a intervenit vacanța funcției respective → schimbarea apartenenței politice a primarilor, predominant migrarea spre partidul aflat la guvernare – PDM ✓ primari care au semnat Declarația privind susținerea Guvernului Filip, când s-a instaurat dualitatea puterii în stat
Nr. | Primăria | Primar | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Codru | ✓ | Vladimir Munteanu | → CI | • | |||||||
2 | Cricova | ✓ | Valentin Guțan | → CI | • | |||||||
3 | Durlești | ✓ | Eleonora Șaran | PPEM | • | |||||||
4 | Sîngera | ✓ | ⇄ Valeriu Poiată | PDM | • | |||||||
5 | Vadul lui Vodă | Iuri Onofriiciuc | PCRM | • | ||||||||
6 | Vatra | Denis Danila | PSRM | • | ||||||||
7 | Băcioi | Vitalie Șalari | PL | • | ||||||||
8 | Bubuieci | Ion Șaranuț | → CI | • | ||||||||
9 | Budești | ✓ | Nina Costiuc | → PDM | • | |||||||
10 | Ciorescu | ✓ | Ivan Scripnic | → PDM | • | |||||||
11 | Colonița | ✓ | Angela Zaporojan | → PDM | • | |||||||
12 | Condrița | Alexei Boșneaga | PL | • | ||||||||
13 | Cruzești | Violeta Crudu | PL | • | ||||||||
14 | Ghidighici | Serafim Isac | PPEM | • | ||||||||
15 | Grătiești | Victor Mardare | PPEM | • | ||||||||
16 | Stăuceni | ✓ | Valentin Sîtnic | PDM | • | |||||||
17 | Tohatin | ✓ | Sergiu Cebotaru | → CI | • | |||||||
18 | Trușeni | ✓ | Ion Apostol | PDM | • |
Reprezentarea în Parlament
La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, municipiul Chișinău a fost împărțit în 11 circumscripții electorale (nr. 23–33). După validarea scrutinului, 11 candidați au fost mandatați să reprezinte locuitorii municipiului în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a. Din cei 11 deputați, șase erau afiliați Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS” și cinci erau candidații desemnați de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
La 20 octombrie 2019, concomitent cu scrutinul electoral local general, au loc alegeri parlamentare noi în patru circumscripții uninominale, inclusiv în circumscripția nr. 33 din municipiul Chișinău. Aici a intervenit vacanța funcției, după ce deputatul Andrei Năstase și candidatul Blocului “ACUM” și-a depus mandatul în vara anului 2019 pentru a prelua șefia Ministerului Afacerilor Interne.
Primarul general
Primarul general este autoritatea reprezentativă a populației municipiului Chișinău și executivă a Consiliului municipal. El este ales prin vot direct de toți locuitorii municipiului, inclusiv din suburbii. În calitate de șef al administrației publice municipale poate participa la ședințele consiliului municipal, având dreptul să se pronunțe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. Între anii 2015–2019, mandatul de primar general al municipiului Chișinău a fost deținut, inițial, de Dorin Chirtoacă, iar din 28 iulie 2017 și până la alegerile locale generale din 2019, în mod succesiv, de patru primari interimari – Nistor Grozavu, Silvia Radu, Ruslan Codreanu și Adrian Talmaci.
La alegerile locale din 14 iunie 2015 primar general al municipiului Chișinău a fost ales prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, care a câștigat al treilea mandat consecutiv. Exercitarea mandatului primarului ales a fost întreruptă la 25 mai 2017, când Dorin Chirtoacă a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție. La cererea procurorului, pe 28 iulie 2017, Judecătoria Chișinău a adoptat decizia de suspendare din funcția a primarului, pe motivul unui dosar penal de trafic de influență în cazul “parcărilor cu plată”.
În lipsa primarului ales, interimatul funcției a fost asigurat de drept de viceprimarul Nistor Grozavu. Acesta însă a numit-o, la 6 noiembrie 2017, în funcția pe care o deținea el însuși pe Silvia Radu. Această situație a provocat reacții de contestare a legalității actului numirii. Între timp, la inițiativa fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, consiliul municipal a adoptat la 12 septembrie 2017, cu 26 de voturi pro și 15 contra, hotărârea privind desfășurarea unui referendum de demitere din funcție a primarului Dorin Chirtoacă, și alegerea unui nou primar, care să-și exercite mandatul până la alegerile locale generale din 2019. Referendumul desfășurat la 19 noiembrie nu a fost validat din cauza prezenței scăzute a alegătorilor la urne: doar 17,21% din populația municipiului a ieșit la vot, cifră sub pragul necesar de 25%. În aceste condiții, Silvia Radu a continuat să exercite funcția de primar interimar.
Invocând presiuni politice asupra sa și pledând nevinovat, Dorin Chirtoacă a decis să-și anunțe, la 18 februarie 2018, demisia din funcția de primar, provocând astfel alegeri noi ale primarului general al Chișinăului, care au avut loc la 20 mai 2018. În cursa electorală pentru postul de primar s-a înscris și primarul interimar, Silvia Radu, care a trebuit să-și suspende activitatea în perioada alegerilor, atribuțiile acesteia fiind preluate de viceprimarul Ruslan Codreanu. Alegerile noi au fost câștigate în două tururi de scrutin de unul dintre liderii opoziției extraparlamentare – Andrei Năstase, președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, dar nu au fost validate de instanțele de judecată. După eșecul din alegeri, Silvia Radu și-a anunțat demisia din funcția de primar interimar.
La 10 iulie 2018, viceprimarul Ruslan Codreanu și-a asumat de drept, printr-o dispoziție semnată de el însuși, funcția de primar general interimar. La 4 iulie 2019, cele mai mari fracțiuni din Consiliul municipal au adoptat cu 36 de voturi pro o hotărâre privind demiterea lui Codreanu din funcție, act prin care s-a stabilit că atribuțiile de primar general al capitalei au fost preluate temporar de secretarul interimar al Consiliului municipal, Adrian Talmaci în conformitate cu Regulamentul Consiliului municipal[10].
- ↑ Municipiul Chișinău // Recensământul Populației și Locuințelor 2014
- ↑ Programul calendaristic pentru organizarea alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – arhivat
- ↑ 3,0 3,1 Lege nr. 136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău
- ↑ Lege nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova
- ↑ Lege nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală
- ↑ Ion Ștefăniță a părăsit fracțiunea PPEM din CMC // realitatea.md – arhivat
- ↑ Oleg Onișcenco a fost exclus din PSRM // Ziarul de Gardă – arhivat
- ↑ Cinci fondatori ai PLDM au părăsit partidul // deschide.md – arhivat
- ↑ Fracțiunea comuniștilor din CMC a fost dizolvată // IPN – arhivat
- ↑ Regulamentul privind constituirea și funcționarea Consiliului municipal Chișinău – arhivat