Cronica alegerilor parlamentare 2021

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Flux de știri și evenimente din perioada alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, începând cu stabilirea datei alegerilor și până la confirmarea rezultatelor scrutinului de către Curtea Constituțională. Informațiile sunt colectate de pe paginile web ale autorităților publice, formațiunilor politice, organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor mass-media și sunt prezentate cu respectarea principiilor corectitudinii, imparțialității și obiectivității.

Sunt prezentate evenimente de interes major. Lista desfășurată poate fi accesată prin [+/-] toate evenimentele

Perioada preelectorală

până la 4 mai 2021 / [+/-] toate evenimentele
Declarațiile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, după finalizarea consultărilor cu fracțiunile și grupurile parlamentare
29 mar
2021 		La 3 luni de la demisia[1] prim-ministrului Ion Chicu și respingerea a două solicitări de învestitură a unui Guvern nou, președintele Republicii Moldova Maia Sandu înaintează sesizarea[2] Curții Constituționale (CC) privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.
30 mar Guvernul interimar propune[3] Parlamentului să declare stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în baza Raportului Comisiei pentru Situații Excepționale.
31 mar Parlamentul, cu voturile deputaților fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Platformei parlamentare “Pentru Moldova” (PPM), declară[4] stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova în perioada 1 aprilie – 30 mai 2021.

Aprilie 2021

2 apr Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță[6] datele din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Numărul total de alegători este de 3 283 182, inclusiv 258 010 de cetățeni cu drept de vot din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și 235 856 de persoane care au emigrat autorizat peste hotarele țării sau nu au domiciliu sau reședință pe teritoriul Republicii Moldova.
7 apr Deputatul neafiliat Octavian Țîcu depune o sesizare la Curtea Constituțională pentru a verifica legalitatea instituirii[4] stării de urgență.La două zile distanță, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca au venit cu o solicitare similară.
Curtea Constituțională constată că sunt îndeplinite circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului
15 apr Curtea Constituțională constată[7] că sunt îndeplinite circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a din motivul imposibilității formării Guvernului.Într-un briefing susținut după emiterea hotărârii, președintele Curții, Domnica Manole, a declarat că instituția este supusă atacurilor fără precedent, iar la câteva zile a cerut și a primit pază de stat.
18 apr Partidul Socialiștilor din Republica Moldova califică decizia Curții Constituționale drept o lovitură de stat și cere demisia președintelui Maia Sandu.
23 apr Parlamentul Republicii Moldova, cu voturile fracțiunii Partidului Socialiștilor și Platformei “Pentru Moldova”, adoptă Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale. Prin aceasta, majoritatea parlamentară comunică despre nerecunoașterea Avizului CC[7] care constată circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului și exprimă vot de neîncredere judecătorilor Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca.
Parlamentul adoptă Hotărârea nr. 73, prin care anulează numirea Domnicăi Manole în funcția de judecător al Curții Constituționale din 2019. Prin hotărârea următoare, în această funcție se numește Boris Lupașcu.
Curtea Constituțională suspendă Hotărârile Parlamentului nr. 73 și 74, contestate de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco.
Sute de cetățeni protestează în fața Curții Constituționale față de acțiunile Partidului Socialiștilor și Partidului “Șor” (PPȘ) în raport cu judecătorii instituției.Protestele au continuat până pe 28 aprilie, ziua în care a fost anulată starea de urgență și stabilită data alegerilor anticipate.
Consiliul Suprem de Securitate (CSS) constată[8] încălcări de către majoritatea parlamentară a ordinii constituționale și implicit a prevederilor Constituției Republicii Moldova prin adoptarea hotărârilor de demitere și numire a judecătorilor Curții Constituționale înainte de termen. CSS apreciază aceste acțiuni drept tentativă de uzurpare a puterii de stat.
Curtea Constituțională declară neconstituțională Hotărârea Parlamentului privind instituirea stării de urgență
28 apr Curtea Constituțională declară[9] neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021[4] privind declararea stării de urgență.
Președintele Republicii Moldova Maia Sandu emite Decretul[10] privind dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a. Data alegerii noului Parlament se stabilește pe 11 iulie 2021.
30 apr Comisia Electorală Centrală aprobă devizul estimativ de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în valoare de 125 046 700 lei.
Ministerul afacerilor externe și integrării europene (MAEIE), în format de videoconferința, discută cu șefii misiunilor diplomatice și consulare privind organizarea în străinătate a alegerilor parlamentare anticipate.
CEC îndeamnă cetățenii Republicii Moldova, care se află în străinătate sau au domiciliul în localitățile din stânga Nistrului și intenționează să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, să se înregistreze în prealabil.

Mai 2021

4 mai CEC prezintă datele din Registrul de Stat al Alegătorilor[11] înainte de începerea perioadei electorale. Numărul total de alegători este de 3 282 783↓, inclusiv 258 287↑ cetățeni cu drept de vot din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și 236 744↑ de persoane care au emigrat autorizat peste hotarele țării sau nu au domiciliu sau reședință pe teritoriul Republicii Moldova.

Perioada electorală

5 mai – 23 iulie 2021

Perioada electorală, care cuprinde toate procesele cu privire la organizarea, desfășurarea și validarea alegerilor parlamentare anticipate, a demarat la 5 mai 2021 și se încheie odată cu confirmarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituțională.

5 mai
2021 		Comisia Electorală Centrală aprobă Programul calendaristic[12] pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
CEC înregistrează[13] Blocul electoral “Renato Usatîi”, format din Partidul Nostru și Partidul “Patria”.
7 mai Comisia Electorală Centrală publică[14] lista celor 53 de partide și alte organizații social-politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare.
11 mai Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) recomandă[15] suplinirea numărului secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate.
12 mai Comisia Electorală Centrală stabilește perioada recepționării documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova: pentru grupuri de inițiativă ale candidaților independenți – din 12 mai, pentru concurenți electorali – din 14 mai. Actele pot fi depuse până la data de 11 iunie 2021.
Vladimir Voronin și Igor Dodon semnează Acordul de creare al Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
Vladimir Voronin, președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, semnează Acordul de creare al Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS).În aceeași zi reprezentanții BeCS au depus la CEC actele pentru înregistrarea Blocului.
CEC aprobă Regulamentul[16] privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.
Autoritatea electorală stabilește plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi cheltuite în campania electorală: pentru grupul de inițiativă al candidatului independent – 108 950 lei, pentru concurentul electoral – 20 707 700 lei.
Guvernul alocă[17] Comisiei Electorale Centrale 70 de milioane de lei pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate și recomandă diminuarea cheltuielilor estimate.
13 mai CEC înregistrează[18] Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, format din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.
14 mai Șase formațiuni politice depun la CEC documentele pentru înregistrarea în cursa electorală. Ordinea prealabilă de înscriere în buletinul de vot stabilită prin tragere la sorți: 1. Partidul “Acasă Construim Europa” (PACE); 2. Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (CC); 3. Blocul electoral “Renato Usatîi” (BRU); 4. Partidul “Șor”; 5. Partidul Acțiune și Solidaritate; 6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.
16 mai Partidul Liberal Democrat din Moldova declară că nu va participa la alegerile parlamentare din 11 iulie și îndeamnă membrii și simpatizanții săi să sprijine Partidul Acțiune și Solidaritate.
18 mai Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” (MPS) depune actele pentru a fi înregistrată în calitate de concurent electoral.
Ex-ministru al finanțelor, Mariana Durleșteanu, intenționează să participe la alegerile din iulie pe listele Partidului Legii și Dreptății (PLD).

Campania electorală

21 mai – 9 iulie 2021
21 mai
2021 		Comisia Electorală Centrală înregistrează primii șase concurenți electorali pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Nata Albot anunță că se retrage de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate în urma scandalului, provocat de declarația președintelui PACE, fostului șef adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc.


  1. ↑ Premierul Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului – arhivat
  2. ↑ Sesizarea nr. 71f din 29.03.2021 privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului – arhivat
  3. ↑ Hotărârea Guvernului nr. 43 din 30.03.2021 cu privire la propunerea declarării stării de urgență – arhivat
  4. ↑ 4,0 4,1 4,2 Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31.03.2021 privind declararea stării de urgență
  5. ↑ Adresarea Zinaidei Greceanîi către Secretarul General al Consiliului Europei
  6. ↑ Numărul total de alegători înscriși în RSA la data de 1 aprilie 2021 // CEC – arhivat
  7. ↑ 7,0 7,1 Avizul CC nr. 1 din 15.04.2021 pentru constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului – arhivat
  8. ↑ Decizia CSS nr. 01-02-08 din 23.04.2021 – arhivat
  9. ↑ Hotărârea CC nr. 15 din 28.04.2021 pentru controlul constituționalității Hotărârii privind declararea stării de urgență – arhivat
  10. ↑ Decretul nr. 77 din 28.04.2021 privind dizolvarea Parlamentului
  11. ↑ Numărul total de alegători înscriși în RSA la data de 4 mai 2021 // CEC – arhivat
  12. ↑ Programul calendaristic pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din 2021 – arhivat
  13. ↑ Hotărârea CEC nr. 4819 din 05.05.2021 privind înregistrarea Blocului electoral “Renato Usatîi” – arhivat
  14. ↑ Lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 2021 – arhivat
  15. ↑ Notă CALC cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate – arhivat
  16. ↑ Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă – arhivat
  17. ↑ Hotărârea Guvernului nr. 57 din 12.05.2021 cu privire la alocarea mijloacelor financiare
  18. ↑ Hotărârea CEC nr. 4835 din 13.05.2021 privind înregistrarea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – arhivat
Adus de la „http://alegeri.md/index.php?title=Cronica_alegerilor_parlamentare_2021&oldid=40924”