Alegerile din 2019 a Guvernatorului Găgăuziei

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

La 30 iunie 2019 în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia (Gagauz-Yeri), parte cu statut juridic special în componența Republicii Moldova, s-au desfășurat alegerile ordinare ale guvernatorului (bașcanului). Guvernatorul reprezintă autoritatea politică supremă a Găgăuziei. La alegeri au participat 50.43% din cetățenii cu drept de vot înscriși în listele electorale, iar bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, a fost realeasă pentru al doilea mandat consecutiv.

Alegerile guvernatorului din 2019
2015
Irina Vlah

Scrutinul din 30 iunie 2019 pentru alegerea guvernatorului (bașcanului) Găgăuziei (Gagauz-Yeri) a fost cel de-al VII-lea de la instituirea în 1995 a funcției respective și primul desfășurat în baza noului Cod electoral al Găgăuziei, adoptat în 2015. Alegerile au avut loc într-o singură circumscripție electorală în baza sistemului electoral majoritar. Pentru buna organizare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) a constituit trei circumscripții administrative în limitele hotarelor raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

Campania electorală a demarat pe 1 mai 2019 și a durat 60 de zile. Opt aspiranți la funcție au solicitat autorității electorale listele de subscripție în vederea colectării semnăturilor necesare pentru a fi admiși în cursa electorală. Din cei cinci pretendenți care au prezentat la CECG semnăturile colectate, doar patru au fost înregistrați în calitate de candidați independenți. Singurul refuz de înregistrare – al lui Vasilii Aladov – a fost contestat în instanța de judecată, demers ce a avut ca rezultat înregistrarea acestuia. În ziua premergătoare alegerilor însă, Vasilii Aladov a fost retras definitiv din cursa electorală. În buletinele de vot, în dreptul numelui lui, a fost aplicată ștampila “Retras”. În pofida poziției oficiale de neafiliere politică asumată de candidații independenți, trei dintre aceștia au fost susținuți de structuri politice și obștești naționale sau regionale, inclusiv de Uniunea “Devlet”, cea care inițial a chemat cetățenii la boicotarea alegerilor.

În ziua scrutinului, 27 secții de vot din 66 au dispus prelungirea votării după ora 21:00, atunci când birourile electorale ar fi trebuit să-și încheie activitatea. Această decizie a fost criticată de către unii candidați și observatori naționali, pe motiv că a fost luată în lipsa unor explicații clare din partea autorității electorale, cu riscul de a genera neîncredere în datele privind prezența reală la vot. Ca reacție, Comisia a emis o Declarație în care a argumentat dreptul birourilor electorale ale secțiilor de votare de a-și prelungi programul cu cel mult două ore pentru a permite alegătorilor aflați în incinta secției să-și exercite dreptul de vot.

CECG a constatat că scrutinul din 30 iunie 2019 a avut o rată de participare de 50.43%, depășind la limită pragul de validare a alegerilor de 1/2 din alegătorii înscriși în listele electorale. Guvernatorul în exercițiu, Irina Vlah, a acumulat 91.27% dintre voturi, fiind astfel realeasă în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv.

Candidatul Serghei Cimpoeș a contestat valabilitatea alegerilor la Curtea de Apel Comrat, invocând prelungirea ilegală a votării în mai multe secții de vot, fapt ce, după părerea sa, a permis atingerea ratei de validare a scrutinului electoral. Totuși, la 11 iulie 2019 Curtea de Apel Comrat a respins reclamația lui Cimpoeș și a confirmat legalitatea și rezultatele scrutinului, validând totodată și mandatul guvernatorului ales Irina Vlah. Decizia instanței de judecată a fost urmată de ședința specială a Adunării Populare a Găgăuziei, din 19 iulie 2019, în cadrul căreia Irina Vlah a fost învestită în funcția de guvernator.

Alegerile au fost monitorizate de 49 de observatori internaționali din 13 țări și 143 de observatori naționali din partea a 4 organizații neguvernamentale. Misiunea CSI de observare a alegerilor a apreciat scrutinul electoral drept unul democratic, semnalând doar câteva încălcări minore, cum ar fi accesibilitatea redusă a unor secții de votare pentru persoanele cu dizabilități. În același timp, misiunea națională de observare a alegerilor, condusă de “Piligrim-Demo” a constatat mai multe deficiențe ale procesului politic și electoral din autonomie, printre care: exercitarea presiunilor asupra angajaților publici, utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative, încrederea redusă în administrația electorală, reflectarea dezechilibrată a campaniei electorale de către media locală, transparența redusă a finanțării campaniilor electorale, existența unui proces defectuos de examinare și soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale etc.

Învestirea Irinei Vlah în funcția de guvernator al Găgăuziei

Contextul preelectoral

Alegerile s-au desfășurat pe fundalul disensiunilor politice dintre guvernatorul în exercițiu, Irina Vlah, susținută de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), cu majoritatea deputaților afiliați Partidului Democrat din Moldova (PDM). Rivalitatea politică dintre Adunarea Populară și Comitetul executiv (guvernatorul) nu este o situație nouă; cu anumite relaxări de scurtă durată, acest conflict a existat dintotdeauna, manifestându-se mai cu seamă în contextul unor evenimente politice cheie. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în perioada alegerilor anticipate ale guvernatorului în 2002 și în perioada alegerilor în Adunarea Populară din 2012 și 2016. De aceeași situație a fost legată procedura, inițiată în anul 2013 de către APG, de demitere a liderului Găgăuziei, pe atunci Mihail Formuzal, acțiune ce nu a putut fi realizată din cauza unor circumstanțe specifice.

Rivalitatea politică dintre Adunarea Populară și Comitetul executiv

Rivalitatea politică dintre cele două autorități politice ale Găgăuziei s-a intensificat după alegerile în Adunarea Populară din 9–23 septembrie 2012. După acest exercițiu electoral, PDM a reușit să formeze o majoritate din deputați independenți, deși niciun candidat al democraților nu a reușit să acceadă în organul reprezentativ și legislativ al autonomiei. O situație similară s-a produs și după alegerile din 20 noiembrie – 4 decembrie 2016, când în Adunarea Populară a Găgăuziei a ajuns un singur candidat democrat – Vladimir Cîssa – ales ulterior președinte al Adunării Populare, după ce majoritatea deputaților independenți s-a proclamat afiliată PDM. Important de remarcat este faptul că deși alegerile pentru funcția de guvernator al Găgăuziei în ultimele două cicluri electorale au fost câștigate de candidați independenți, aceștia au beneficiat de sprijinul unor formațiuni politice aflate în concurență cu Partidul Democrat. Această situație a fost relevată de alegerile pentru funcția supremă din autonomie din 12–26 decembrie 2010, câștigate de Mihail Formuzal, care a devenit membru al Guvernului Republicii Moldova în conformitate cu articolul 14(4) al Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), alegând să coopereze cu premierul Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova. La fel s-a întâmplat și în următorul ciclu electoral – alegerile din 22 martie 2015 – câștigate de candidatul independent Irina Vlah, care a fost susținută în mod deschis de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Acest gen de afiliere a deputaților Adunării Populare la Partidul Democrat din Moldova, pe de o parte, și susținerea politică din partea partidelor naționale pentru Comitetul executiv, pe de altă parte, a generat dezacorduri între cele două instituții. Acestea au degenerat uneori în conflicte, așa cum s-a întâmplat în 2013, când Adunarea Populară a Găgăuziei a inițiat procedura de demitere a guvernatorului în funcție, Mihai Formuzal, acțiune care în cele din urmă nu s-a materializat deoarece APG are dreptul doar să inițieze procedura de demitere a bașcanului, nu și să-l elibereze din funcție. Și în campania electorală pentru scrutinul din 30 iunie 2019 s-a resimțit competiția dintre PDM și PSRM. Guvernatorul în exercițiu și candidatul favorit la această funcție, Irina Vlah, susținută de socialiști, a acuzat atunci conducerea de vârf a țării de subminarea bunelor relații cu Federația Rusă, fapt ce ar fi împiedicat atragerea investițiilor rusești în economia Găgăuziei.

Opinii divergente privind data alegerilor

Rivalitatea dintre Adunarea Populară a Găgăuziei și guvernatorul Irina Vlah s-a manifestat în momentul inițierii discuțiilor privind data desfășurării alegerilor ordinare din 2019. Startul discuțiilor a fost dat în cadrul ședinței APG din 21 septembrie 2018, în cadrul căreia a fost respinsă inițiativa Irinei Vlah de stabilire a datei alegerilor ordinare pentru ziua de 17 februarie 2019. Demnitarul și-a argumentat propunerea prin dorința de a sincroniza alegerile guvernatorului Găgăuziei cu cele parlamentare din 24 februarie 2019, astfel încât autoritatea executivă nou-aleasă să poată conlucra într-un regim normal cu noul Parlament și Guvern al Republicii Moldova, în scopul menținerii în Găgăuzia a unei situații social-economice stabile. Contrar acestei argumentări, majoritatea deputaților din Adunarea Populară a stabilit data scrutinului pentru ziua de 19 mai 2019. Drept justificare a fost invocat aliniatul 1 al articolului 96 din Codul electoral al Găgăuziei care prevede că alegerile se desfășoară nu mai târziu de trei luni de la expirarea mandatului guvernatorului în exercițiu, adică, respectiv, în perioada 15 aprilie – 15 iulie 2019.

Divergențele de opinii privind data alegerilor s-au iscat din cauza prevederilor ambigui dintre aliniatele 1 și 2 ale articolului 96 din Codul electoral al Găgăuziei; în aliniatul 2 este prevăzut că alegerile pot fi fixate de către Adunarea Populară a Găgăuziei înainte de expirarea împuternicirilor guvernatorului, dar acestea nu trebuie să aibă loc mai devreme de trei luni înainte de expirarea mandatului acestuia. În aceste circumstanțe, Comisia Electorală Centrală a autonomiei a anunțat începutul perioadei electorale cu trei luni înaintea scrutinului, respectiv pe 18 februarie 2019, urmând ca înregistrarea candidaților să înceapă pe 20 martie, adică cu două luni înainte de alegeri. La 18 martie 2019 însă, la inițiativa unor deputați, APG s-a convocat într-o ședință extraordinară pentru a amâna data alegerilor guvernatorului. Deputații și-au argumentat decizia prin faptul că a fost identificată o discrepanță între prevederile Regulamentului Găgăuziei (legea de bază), care este ierarhic superioară, și cele ale Codului electoral. Astfel, articolul 61(2) al Regulamentului prevede că alegerea guvernatorului Găgăuziei se consideră nevalabilă dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/2, iar la al doilea tur de scrutin mai puțin de 1/3 din alegători, în timp ce articolul 112 din Codul electoral al Găgăuziei prevede că CECG declară alegerile nevalabile dacă mai puțin de 1/3 din alegătorii din listele electorale au participat la primul și al doilea tur de scrutin. Problemele menționate au fost considerate de deputații Adunării drept importante, necesitând timp pentru a fi rezolvate, ceea ce i-a motivat să adopte decizia de amânare a datei alegerilor de pe 19 mai pe 30 iunie 2019.

La 26 martie 2019 guvernatorul Irina Vlah a respins din motive procedurale proiectul de lege aprobat la 18 martie 2019 de Adunarea Populară pentru soluționarea acestei neconcordanțe și a emis un decret prin care a menținut aplicarea pragului de validare de 50%. Decizia a fost motivată prin interpretarea articolului 2(1) al Regulamentului Găgăuziei, care stipulează că prevederile Regulamentului prevalează asupra altor acte normative ale Găgăuziei, în cazul apariției unor discrepanțe.

Disensiuni privind întocmirea listelor electorale

Deputații Adunării Populare au decis, totodată, să modifice prevederile Codului electoral al Găgăuziei privind listele electorale, urmând ca acestea să fie întocmite în baza Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA) al Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova. Propunerea respectivă a luat în considerație faptul că, potrivit RSA, listele electorale din Găgăuzia la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 conțineau 131,299 alegători, în timp ce listele electorale întocmite pentru alegerea guvernatorului în 2015 conțineau doar 105,469 alegători, diferența dintre cele două surse fiind de aproximativ 25 mii alegători.

Susținătorii Irinei Vlah i-au suspectat pe deputații din majoritatea Adunării de intenția de a împiedica desfășurarea alegerilor, întrucât pentru validarea lor era necesară participarea a 1/2 din numărul de alegători (~65.6 mii). Dat fiind faptul că la alegerile guvernatorului din 2015 participarea alegătorilor a fost sub cifra respectivă (~64 mii), iar populația autonomiei a fost încontinuu afectată de fenomenul migrației, participarea la alegeri a 1/2 din numărul de alegători era aproape imposibilă. De aceea, potrivit adepților Irinei Vlah, decizia de întocmire a listelor electorale în baza RSA, sursă ce nu conținea informații actualizate despre cetățenii care au obținut cetățenia altor state părăsind Găgăuzia și care continuau să figureze în RSA – era una incorectă. În același context, guvernatorul în exercițiu și-a acuzat oponenții de dorința de a destabiliza situația din autonomie, iar simpatizanții Irinei Vlah din Consiliul Înțelepților i-au acuzat în mod direct de politicienii găgăuzi afiliați PDM de intrigi împotriva intereselor Găgăuziei.

Listele electorale și rata de participare la vot

Calcularea ratei de participare la alegeri depinde de acuratețea întocmirii listelor electorale. De la instituirea funcției de guvernator, numărul de alegători în listele electorale a variat în mod haotic. Principala cauză a acestui fenomen a fost că atât la nivel național, cât și la nivel regional, listele electorale erau întocmite de primari pentru fiecare secție de votare, după care erau verificate la locul de reședință al alegătorilor. După instituirea RSA, în 2010, situația s-a schimbat considerabil pentru alegerile de nivel național. La nivel regional standardizarea practicii electorale nu s-a produs, astfel încât întocmirea listelor electorale a rămas în continuare o prerogativă a autorităților locale.

După adoptarea Codului electoral al Găgăuziei, întocmirea listelor electorale pentru alegerea guvernatorului urma să se facă în baza unui Registru oficial al alegătorilor din Găgăuzia, creat de CECG, în cooperare cu CEC a Republicii Moldova, în baza RSA. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, pentru că Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei nu a reușit să devină operator de date cu caracter personal.

Din considerentele menționate, la alegerile din 30 iunie 2019 în Găgăuzia a fost continuată practica întocmirii listelor electorale de către primari, fapt ce a provocat nemulțumirea unora dintre concurenții electorali, care au și chemat alegătorii să boicoteze scrutinul.

În tabel sunt prezentate date privind gradul de implicare a electoratului din autonomie în alegerile guvernatorului Găgăuziei și în alegerile parlamentare și prezidențiale desfășurate în Republica Moldova, începând cu anul 1994.

Alegeri Alegători Rata
Parlamentare 1994 101,142 82.63%
Bașcan 1995 107,081 70.58%
Prezidențiale 1996 103,178 58.92%
Parlamentare 1998 99,013 70.59%
Bașcan 1999 97,715 55.12%
Parlamentare 2001 94,829 58.06%
Bașcan 2002 89,674 41.43%
Parlamentare 2005 92,057 60.64%
Bașcan 2006 83,551 63.14%
Parlamentare 2009 107,172 53.72%
Bașcan 2010 102,542 56.95%
Parlamentare 2010 112,213 51.32%
Parlamentare 2014 130,986 48.34%
Bașcan 2015 105,469 58.21%
Prezidențiale 2016 130,170 40.68%
Parlamentare 2019 131,299 45.90%
Bașcan 2019 106,306 50.43%

Presiuni asupra CECG

Tensiunile dintre politicienii din autonomie au influențat activitatea autorității electorale din Găgăuzia. La ședința din 24 aprilie 2019, membrii Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei au dezvăluit presiunile politice la care sunt supuși pentru a fi determinați să demisioneze. Acestea nu se limitau doar la intimidări verbale din partea politicienilor, ci mai includeau acțiuni de hărțuire manifestate prin deschiderea de dosare penale împotriva unor membri ai Comisiei, lansarea de acuzații publice privind nerespectarea legislației, comiterea fraudelor financiare și a falsificărilor etc.

Cadrul juridic

Legislație și reglementări relevante

Constituția Republicii Moldova (extras)
modificată prin Legea nr. 344-XV din 25.07.2003


Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
modificată prin Legea nr. 191-XV din 08.05.2003


Regulamentul Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
modificat prin Legea nr. 47-ХIХ/III din 08.06.2006


Codul electoral al GăgăuzieiRU
modificat prin Hotărârea Curții de Apel Comrat din 12.12.2018


Codul electoral al Republicii Moldova


Codul bunelor practici în materie electorală
adoptat de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, 18–19 octombrie 2002


Convenția privind standardele alegerilor democratice, drepturilor și libertăților electorale în statele membre ale CSIRU
ratificată prin Legea nr. 267-XV din 16.07.2004

Organic legate de evenimentele politice și electorale din Republica Moldova, procesele electorale din UTA Găgăuzia au totuși un caracter specific. În primul rând, frecvența scrutinelor electorale în autonomie este mai mare decât în restul teritoriului republicii; potrivit Legii nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), pe lângă alegerile la nivel național (parlamentare, prezidențiale și locale), în autonomie se mai organizează alegeri pentru funcția de guvernator (bașcan) și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Alegerile la nivel național cad sub incidența juridică a CEC a Republicii Moldova, iar ciclurile electorale pentru alegerea organelor puterii legislative și executive ale Găgăuziei se desfășoară sub patronajul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei.

Cadrul juridic pentru desfășurarea alegerilor în UTA Găgăuzia a fost formulat de prevederile inițiale privind constituirea și funcționarea instituțiilor publice elective din autonomie, consacrate prin Legea nr. 344 care stabilea totodată durata mandatului și sistemul electoral utilizat pentru alegerea acestora. Regulamentul Găgăuziei, adoptat de Adunarea Populară la 14 mai 1998, a dezvoltat și a precizat prevederile legii organice sus-menționate privind alegerea și funcționarea instituțiilor publice eligibile ale Găgăuziei.

Unificarea legislației electorale a Republicii Moldova, în 1997, într-un singur Cod electoral a convins autoritățile Găgăuziei să ia în considerare prevederile legislației electorale a Republicii Moldova. Pornind de la recomandarea experților internaționali și a standardelor OSCE și ale Consiliului Europei, organizarea legislației electorale în autonomie a presupus adoptarea dispozițiilor conținute în Codul electoral al Republicii Moldova într-o formulă conformă cu nevoile specifice legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și guvernatorul Găgăuziei. În 1998 au fost votate două legi menite să rezolve contradicțiile legislative cu privire la procesele elective din autonomie. Prevederile acestora se refereau la modalitățile de alegere a Adunării Populare și la alegerea guvernatorului. Legea UTA Găgăuzia nr. 35 din 26 ianuarie 1999 cu privire la organele electorale ale autonomiei a avut scopul de a uniformiza activitatea CECG, ca instituție responsabilă de administrarea proceselor electorale.

Adoptarea la 31 iulie 2015 a Codului electoral al Găgăuziei a eliminat un șir de prevederi contradictorii și discrepanțe existente la nivelul celor trei legi menționate mai sus. Principala noutate ține de clarificarea statutului Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, care capătă de acum un caracter permanent. De asemenea, Codul a standardizat modalitatea de formare a consiliilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, a ajustat carențele privind asigurarea transparenței și controlului public al activității organelor electorale etc. În același timp, în noul Cod au fost incluse mai multe prevederi ce vin în contradicție cu cele ale Codului electoral al Republicii Moldova.

Cadrul juridic electoral din Găgăuzia cuprinde, totodată, și o serie de hotărâri și regulamente ale Comisiei Electorale Centrale a autonomiei privind punerea în aplicare a legilor naționale și locale în desfășurarea alegerilor.

Organele electorale ale Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei reprezintă organul electoral superior permanent din UTA Găgăuzia, responsabil de asigurarea bunei organizări și desfășurări a alegerilor Adunării Populare, a guvernatorului și a referendumurilor locale pe teritoriul autonomiei. Adoptarea Codului electoral al Găgăuziei, la 31 iulie 2015, a permanentizat activitatea instituției și a eliminat inconsistențele din legislația precedentă referitoare la activitatea acestei instituții electorale. Actuala componență a Comisiei a fost aprobată la 22 decembrie 2015, atunci când au fost confirmați în funcție cei nouă membri ai autorității pentru un mandat de cinci ani – câte trei membri desemnați de fiecare dintre cele trei ramuri ale puterii – legislativă, executivă și judecătorească.

Nominalizați de Adunarea Populară

  1. Elena Cazanji – secretar
  2. Ilia Ciolac
  3. Marina Croitor – vicepreședinte

Nominalizați de Comitetul executiv

  1. Valentin Cara
  2. Ivan Comur – președinte
  3. Elena Dimitroglo

Nominalizați de instanțele de judecată

  1. Igor Izvecov
  2. Anna Mihalciuc
  3. Svetlana Mironova

O astfel de reprezentare este menită să asigure un grad mai înalt de independență a instituției, echilibrând interesele și asigurând controlul reciproc al activității membrilor. Modalitatea de constituire a CECG o reproduce pe cea din Codul electoral al Republicii Moldova de până la revizuirea sa din 2005, atunci când a fost introdus un mecanism de reprezentare a intereselor fracțiunilor parlamentare în Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

Organele electorale inferioare

Pentru buna desfășurare a alegerilor guvernatorului, la 30 aprilie 2019 Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a dispus crearea unei singure circumscripții electorale în limitele hotarelor teritorial-administrative ale raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. La 8 mai au fost formate Consiliile electorale de circumscripție (CECE) corespunzătoare celor trei raioane. La 21 mai autoritatea electorală a aprobat Hotărârea privind componența numerică a birourilor secțiilor de votare, iar la ședința din 23 mai 2019 a stabilit numerotarea unică a celor 66 de secții de votare, create de CECE-uri.

Campania electorală

Perioada electorală cuprinde toate procesele legate de organizarea și desfășurarea alegerilor guvernatorului Găgăuziei, inclusiv validarea acestora de către Curtea de Apel Comrat. Perioada electorală a ciclului din 2019 a demarat la 18 martie, când a fost stabilită data scrutinului. Conform Programului calendaristic, adoptat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei în baza Codului electoral al Găgăuziei, concurenții s-au lansat în campania electorală pe măsura înregistrării. Agitația electorală a fost permisă până pe 28 iunie 2019, fiind interzisă în ziua premergătoare alegerilor și în ziua alegerilor. Pe buletinele de vot au fost indicați cei patru candidați independenți înregistrați în competiția electorală pentru cea mai înaltă funcție din autonomie.

Pretendenți la funcția de guvernator

Înregistrarea candidaților s-a realizat în două etape. Prima etapă a presupus constituirea grupului de inițiativă al fiecărui candidat care avea rolul de susținere a acestuia în competiția electorală pentru funcția de guvernator. Sarcina grupurilor de inițiativă a fost colectarea autorizată a 1,500–2,000 semnături în cel puțin 1/3 de localități din autonomie, adică câte cel puțin 75 de semnături în fiecare localitate. Grupurile de inițiative ale candidaților au fost înregistrate la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei în perioada 1–25 mai 2019.

În cea de-a doua etapă, pretendenții la funcția de guvernator au depus la Comisie cererile de înregistrare cu anexarea documentelor necesare, inclusiv listele de subscripție cu semnăturile colectate de grupurile de inițiativă. Procesul a durat o lună de zile, mai exact de la 1 până la 30 mai 2019 inclusiv. Odată cu depunerea cererilor de înregistrare, aspiranții au susținut o testare obligatorie la limba găgăuză, organizată de o comisie lingvistică specială, constituită din profesori și filologi. Susținerea cu succes a testării s-a încheiat cu înmânarea unui certificat, pe care pretendenții la funcția de guvernator l-au prezentat instituției electorale. Doar după această etapă autoritatea electorală a aprobat deciziile privind înregistrarea pretendenților și a anunțat candidații eligibili. Potrivit legislației, procedura de înregistrare a candidaților nu trebuia să depășească termenul de șapte zile de la data primirii dosarului.

 # Pretendent Formațiune Înregistrarea grupului de inițiativă Colectarea semnăturilor Înregistrarea candidatului
Cerere Înregistrare Membri Susținători Perioada Demers Înregistrare Nr.
1 Irina Vlah CI 01.05.2019 01.05.2019 34 2,000 1,963 (98.2%) 2 zile 03.05.2019 10.05.2019 1
2 Vasilii Aladov CI 01.05.2019 01.05.2019 1 1,816 1,465
1,443
1,539
1,443
29 zile 30.05.2019 06.06.2019
14.06.2019

29.06.2019
30.06.2019


5
5
3 Mihail Vlah CI 01.05.2019 03.05.2019 17
4 Serghei Cimpoeș CI 08.05.2019 08.05.2019 26 1,802 1,566 (86.9%) 7 zile 15.05.2019 21.05.2019 2
5 Ivan Burgudji CI 14.05.2019 14.05.2019 26 1,777 1,549 (87.2%) 2 zile 16.05.2019 21.05.2019 3
6 Anatolii Sachevici CI 22.05.2019 22.05.2019 1
7 Dmitrii Manol CI 22.05.2019 23.05.2019 17 2,000 1,542 (77.1%) 5 zile 28.05.2019 04.06.2019 4
8 Elena Novac CI 23.05.2019 23.05.2019 27

În ziua premergătoare alegerilor, Curtea Supremă de Justiție l-a retras din cursă pe Vasilii Aladov, după ce Curtea de Apel Cahul l-a restabilit în calitate de candidat la funcția de guvernator pe 28 iunie 2019. Anterior, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a refuzat de două ori să-l înregistreze pe Aladov, după ce a identificat mai multe încălcări și inexactități în listele de subscripție prezentate de acesta. În buletinele de vot din 30 iunie 2019 în dreptul numelui lui Vasilii Aladov a fost aplicată ștampila “Retras”.

Poziționarea forțelor politice în ajunul scrutinului

În campaniile electorale candidații la postul de guvernator pledează în mod prioritar pentru consolidarea statutului juridic al autonomiei în componența Republicii Moldova și integrarea țării în structurile regionale euroasiatice, alături de Federația Rusă. Experiența alegerilor precedente arată că majoritatea concurenților la această funcție preferă să participe la alegeri în calitate de candidați independenți. În astfel de circumstanțe, diferența în poziționarea concurenților electorali este determinată de suportul informal a formațiunilor politice naționale sau a organizațiilor obștești locale, care substituie activitatea partidelor regionale în Găgăuzia. La alegerile din 30 iunie 2019, deși toți cei patru concurenți electorali s-au înregistrat în calitate de candidați independenți, trei dintre aceștia au fost susținuți de structuri politice și obștești naționale sau regionale.

Irina Vlah a fost sprijinită în perioada electorală de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Liderii formațiunii au evidențiat în declarațiile lor realizările Irinei Vlah de-a lungul precedentului său mandat de guvernator, deținut în perioada 2015–2019. Susținerea a fost reciprocă; Irina Vlah a sprijinit candidații PSRM din cele două circumscripții uninominale (45 și 46) din Găgăuzia la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Anterior, începând cu anul 2005, Irina Vlah a fost deputat în Parlamentul țării pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, după care în decembrie 2014 a părăsit partidul, poziționându-se ca deputat neafiliat.

Serghei Cimpoeș deține mandatul de deputat independent în Adunarea Populară, ales în circumscripția Tomai. În activitatea sa politică din autonomie nu și-a manifestat afilierea cu vreo forță politică națională sau regională.

Ivan Burgudji este unul dintre exponenții Mișcării “Gagauz Halkî”, care de la fondarea sa, în 1989, ca mișcare social-politică, promovează valorile renașterii naționale a găgăuzilor. După repunerea în drepturi, în 2011, formațiunea s-a reînregistrat în calitate de organizație obștească alegându-l pe Ivan Burgudji drept președinte al mișcării.

Dmitrii Manol este președintele Organizației municipale Comrat al Partidului Democrat din Moldova și unul dintre liderii Uniunii popular-patriotice “Devlet”, constituită la 13 august 2018, avându-l președinte pe ex-deputatul Nicolai Dudoglo, fost lider regional al PDM. “Devlet” are ca scop promovarea și apărarea intereselor Găgăuziei.

Candidați înregistrați

Din cei opt pretendenți la postul de guvernator care și-au înregistrat grupurile de inițiativă, doar cinci au depus listele cu semnături la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei până la termenului-limită, 30 mai 2019. După retragerea lui Vasilii Aladov din cursă prin decizie judecătorească, au rămas patru pretendenți înscriși în calitate de candidați.

Irina Vlah

candidat independent
Irina Vlah, candidat independent

Născută: 26 februarie 1974 (45 de ani) în mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Domiciliul: mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Profesia: Jurist, doctor în drept


Funcția deținută: Guvernator al Găgăuziei, membru al Guvernului


Sloganul electoral: Ne mândrim cu Găgăuzia!Гордимся Гагаузией!


Programul electoralПредвыборная программаRU


Declarația de avere și interese personale

Serghei Cimpoeș

candidat independent
Serghei Cimpoeș, candidat independent

Născut: 18 octombrie 1966 (52 de ani) în or. Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia


Domiciliul: s. Tomai, UTA Găgăuzia


Profesia: Manager


Funcția deținută: Director al “Basarabia-Agroexport” S.R.L.


Programul electoralПредвыборная программаRU


Declarația de avere și interese personale

Ivan Burgudji

candidat independent
Ivan Burgudji, candidat independent

Născut: 30 ianuarie 1953 (66 de ani) în s. Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia


Domiciliul: s. Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia


Profesia: Jurist


Funcția deținută: Cercetător, Centrul de cercetări științifice al Găgăuziei “M. Marunevici”


Programul electoralПредвыборная программаRU


Declarația de avere și interese personale

Dmitrii Manol

candidat independent
Dmitrii Manol, candidat independent

Născut: 1 noiembrie 1969 (49 de ani) în mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Domiciliul: mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Profesia: Inginer


Funcția deținută: Șef al SEI Comrat, “Moldtelecom” S.A., consilier în Consiliul municipal Comrat


Afiliere politică: Președinte al Organizației municipale Comrat a Partidului Democrat din Moldova


Declarația de avere și interese personale

Fluxul mijloacelor bănești

Pentru alegerile din 30 iunie 2019, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a stabilit plafonul mijloacelor financiare ce puteau fi transferate în Fondul electoral al concurenților la alegerile guvernatorului, reieșind din suma de 40 de lei pentru un alegător. Din moment ce numărul total de alegători în UTA Găgăuzia constituia 106,306 de persoane, Fondul electoral al concurenților nu trebuia să depășească 4,252,240 lei.

Către sfârșitul campaniei electorale, pe 28 iunie 2019, instituția electorală a autonomiei a adoptat hotărârea privind rapoartele financiare finale ale candidaților la funcția de guvernator în care a dispus publicarea datelor privind finanțarea campaniilor electorale desfășurate de Irina Vlah și Serghei Cimpoeș. De asemenea, s-a constatat faptul că Ivan Burgudji nu a deschis un cont electoral. În același timp, autoritatea electorală a Găgăuziei l-a avertizat pe Dmitrii Manol pe motiv că nu a prezentat un raport financiar, deși candidatul a făcut declarații publice privind resursele financiare utilizate în campanie, obligându-l să prezinte urgent informații relevante în acest sens.

În tabel sunt prezentate date despre veniturile și cheltuielile de campanie, în lei, raportate la CECG de concurenții electorali. În ultima coloană este indicat costul estimativ al unui vot pentru fiecare candidat obținut în ziua alegerilor guvernatorului Găgăuziei din 30 iunie 2019.

Concurentul Venituri Cheltuieli 1 vot
329,379.64 329,379.64 <span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>6.62
180,000.00 177,503.70 <span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>45.14
<span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>0.00
<span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>0.00

Ziua alegerilor

Prezența la vot
Ora Alegători %
9:00 6,218 5.80%
12:00 24,142 22.48%
15:00 34,855 32.24%
18:00 43,223 39.72%
21:00 55,210 50.35%
Date finale 55,380 50.43%

Pentru desfășurarea alegerilor guvernatorului Găgăuziei din 30 iunie 2019 au fost constituite 66 secții de votare. Observatorii locali au stabilit că în ziua scrutinului, zece secții de votare au fost deschise cu întârziere, după ora 7:00. Cauza întârzierii a fost explicată prin faptul că membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare au trebuit să aplice ștampila “Retras” în dreptul candidatului Vasilii Aladov, înscris în cele peste 100 mii buletine de vot, după ce la 28 iunie 2019 Curtea de Apel Cahul a obligat Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei să-l înregistreze în calitate de concurent electoral, iar Curtea Supremă de Justiție a dispus, la 29 iunie, anularea înregistrării acestuia.

Organizarea procesului de votare în ziua scrutinului a fost apreciată pozitiv de către observatorii locali și internaționali. Principala îngrijorare a fost legată de atingerea ratei de participare de 50% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, necesară pentru validarea exercițiului electoral.

Singura problemă majoră relatată de observatorii locali în ziua alegerilor s-a referit la continuarea votării după ora 21:00 în 27 secții de votare, care s-au închis cu o întârziere de un sfert de oră până la o oră. În acest interval, conform estimărilor, ar fi putut vota 472 de alegători, ceea ce ar fi determinat depășirea pragului de participare de 50%, necesar pentru validarea alegerilor. Anume depășirea timpului de activitate a acelor secții de votare a și provocat protestul activiștilor și organizațiilor, care au chemat la boicotarea alegerilor și, eventual, la contestarea validării acestora. Pe fondul acestor nemulțumiri, CECG a emis o declarație în care a oferit explicații pe marginea acțiunilor din seara zilei alegerilor. Potrivit autorității electorale, președinții celor 27 birouri electorale au fost în drept să decidă de sine stătător dacă este oportun să dea curs solicitărilor recepționate din partea cetățenilor privind extinderea orarului stabilit pentru votare.

În ziua alegerilor Comisia Electorală a autonomiei a examinat cinci contestații depuse de candidatul la funcția de guvernator – Dmitrii Manol, care a invocat un șir de presupuse abuzuri comise de diverse persoane în favoarea candidatului Irina Vlah, cum ar fi: transportarea organizată a alegătorilor la secții de votare prestabilite, oferirea unor sume de bani alegătorilor pentru a vota un anumit candidat, înregistrarea neregulamentară a unor cetățeni în unele localități pentru a le oferi posibilitatea exercitării dreptului la vot pentru un anumit candidat, amenințarea cu răfuiala fizică împotriva membrilor familiei contestatarului, achitarea unor sume de bani pentru motivarea cetățenilor să participe la vot. Toate cele cinci contestații au fost fie respinse de instituția electorală a autonomiei, fiind considerate nefondate, fie au fost redirecționate poliției pentru investigări suplimentare și pentru dovedirea veridicității faptelor contestate.

Rezultatele alegerilor

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a constatat că la scrutinul din 30 iunie 2019 au participat 55,380 din cei 106,306 alegători înscriși în listele electorale, ceea ce a însemnat că rata de participare la vot a fost de 50.43%, suficient pentru a considera scrutinul valabil.

Guvernatorul în exercițiu, Irina Vlah, a acumulat 49,742 din voturile valabil exprimate, respectiv 91.27%, fiind astfel realeasă în funcția pentru al doilea mandat consecutiv. Ea a avut o concurență reală din partea candidatului Serghei Cimpoeș în localitatea de baștină a acestuia – satul Tomai, unde la alegerile din 2016 acesta a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. Acolo, Irina Vlah a acumulat 60.8% iar Serghei Cimpoeș – 37.9%. În celelalte localități din autonomie Irina Vlah a obținut între 85 și 99% din voturile valabil exprimate. Acest rezultat a fost cel mai mare din tot istoricul alegerilor guvernatorului Găgăuziei.

Concurentul Voturi
Irina Vlah CI 49,742 91.27%
Serghei Cimpoeș CI 3,932 7.21%
Ivan Burgudji CI 481 0.88%
Dmitrii Manol CI 346 0.63%

Participarea alegătorilor

Numărul de alegători incluși în listele electorale 106,306
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 3,511 (3.2%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 55,380
Numărul de alegători care au participat la votare 55,380
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 879 (1.6%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 54,501
Rata de participare 50.43%

Rezultatele obținute de Irina Vlah pe localități

Circumscripție Voturi
Total 49,742 91.27%
Comrat 7,621 89.02%
Avdarma 1,054 93.19%
Beșalma 1,417 94.15%
Bugeac 578 93.08%
Chioselia Rusă 298 99.00%
Chirsova 2,406 93.36%
Cioc-Maidan 1,134 95.21%
Congaz 4,120 96.08%
Congazcicul de Sus 692 88.27%
Cotovscoe 383 97.21%
Dezghingea 1,427 92.01%
Ferapontievca 336 91.55%
Svetlîi 641 95.96%
Ceadîr-Lunga 6,081 85.53%
Baurci 2,421 95.81%
Beșghioz 1,195 94.09%
Cazaclia 2,501 95.17%
Chiriet-Lunga 735 89.31%
Copceac 3,140 94.35%
Gaidar 1,234 93.98%
Joltai 707 93.39%
Tomai 1,102 60.82%
Vulcănești 5,394 95.32%
Carbalia 173 92.51%
Cișmichioi 1,734 92.53%
Etulia 1,218 95.60%

Monitorizarea alegerilor

Pentru monitorizarea alegerilor din 30 iunie 2019 Comisia Electorală Centrală și Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei au acreditat 49 de observatori internaționali din 13 țări și 143 de observatori naționali din partea a patru organizații neguvernamentale (Asociațiile obștești “Piligrim-Demo”, “TinerED”, “Za Russkii Iazîk” și “Vesta”). “Piligrim-Demo” a desfășurat o Misiune de observare a alegerilor, care a demarat odată cu debutul înregistrării candidaților și s-a încheiat cu validarea alegerilor de către Curtea de Apel Comrat. Numărătoarea paralelă a rezultatelor scrutinului electoral de către observatorii “Piligrim-Demo” a confirmat rezultatele oficiale, arătând o prezență de vot de 50.41% și 91.20% de voturi pentru candidatul câștigător.

În același timp, Misiunea “Piligrim-Demo” de observare a alegerilor a constatat mai multe deficiențe ale procesului politic și electoral din autonomie, care au fost evidențiate în raportul final de observare. Acestea se referă la: exercitarea presiunilor asupra angajaților publici, utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative, încrederea redusă în administrația electorală, reflectarea dezechilibrată a campaniei electorale de către media locală, transparența redusă a finanțării campaniilor electorale, existența unui proces defectuos de examinare și soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale etc. Raportul conține, de asemenea, mai multe recomandări menite să îmbunătățească calitatea exercițiilor electorale din Găgăuzia, să încurajeze pluralismul politic la nivel regional și local, să crească transparența proceselor politice și electorale atât la nivel național, cât și în cadrul autonomiei.

Importante și stringente în acest sens sunt propunerile referitoare la standardizarea legislației și armonizarea procedurilor electorale din Găgăuzia, reducerea ratei de validare a scrutinului la 30%, reducerea numărului minim de semnături pentru înregistrarea candidaților la până 1% din numărul alegătorilor, introducerea finanțării publice pentru campaniile electorale ale candidaților etc. În vederea consolidării rolului Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, “Piligrim-Demo” propune ca autoritățile ar trebui să se asigure de existența garanțiilor privind independența și imparțialitatea administrației electorale pentru a spori încrederea alegătorilor și a evita polarizarea politică. De asemenea, este nevoie de aprofundarea colaborării dintre CEC al Republicii Moldova cu CECG pentru schimb de bune practici și, de asemenea, extinderea competențelor CECG în domeniul înregistrării alegătorilor.

Alegerile au mai fost monitorizate de Misiunea Internațională a Adunării Interparlamentare a CSI. Spre deosebire de observatorii “Piligrim-Demo”, observatorii CSI au constatat caracterul democratic al alegerilor, remarcând că aspectele tehnice ale scrutinului au fost bine coordonate. Existența unor abateri și deficiențe, cum ar fi accesibilitatea redusă a persoanelor cu dizabilități la unele secții de vot, nu au avut un caracter determinant asupra rezultatelor scrutinului.

Rapoarte de monitorizare

Final ReportEN, Piligrim-Demo
14 august 2019


Параллельная агрегация результатов голосованияRU, Piligrim-Demo
5 iulie 2019


Промежуточный отчет № 2RU, Piligrim-Demo
25 mai – 21 iunie 2019


Промежуточный отчет № 1RU, Asociația obștească “Piligrim-Demo”
Interim Report No 1EN
1–24 mai 2019




Simbolul misiunii OSCE în Moldova

Pagina dedicată alegerilor guvernatorului Găgăuziei din 2019 a fost realizată cu sprijinul financiar al Misiunii OSCE în Moldova în cadrul proiectului “Sporirea nivelului de sensibilizare politică și participare a populației din Găgăuzia cu privire la alegerile bașcanului UTA Găgăuzia din 2019”, implementat în colaborare cu Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT”.
Suportul oferit nu presupune aprobarea de către Misiune a conținutului, designului sau modului de prezentare a informațiilor și opiniilor pe această pagina web.


Alegerile Guvernatorului Găgăuziei

1995  1999  2002  2006  2010  2015  2019