Parlamentul Republicii Moldova de legislatura 2009–2010

De la alegeri.md
Versiunea din 2 octombrie 2020 16:08, autor: Oleg (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Modificări componență

Anul 2009

30 octombrie 2009
PL Dorin Chirtoacă Primar general al municipiului Chișinău
3 noiembrie 2009
PL Valeriu Munteanu
15 decembrie 2009
PCRM Ludmila Belcencova Deputat neafiliat
PCRM Valentin Guznac Deputat neafiliat
PCRM Victor Stepaniuc Deputat neafiliat
PCRM Vladimir Țurcan Deputat neafiliat
29 decembrie 2009
PDM Andrei Popov Viceministru al afacerilor externe și integrării europene

Anul 2010

21 ianuarie 2010
PDM Oleg Sîrbu
11 februarie 2010
PCRM Svetlana Rusu Deputat neafiliat
AMN Iurie Colesnic Deputat neafiliat
AMN Veaceslav Untilă Deputat neafiliat
5 martie 2010

La 8 august 2009 a fost semnat Acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană, înființată de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova și Alianța “Moldova Noastră”. Cele patru formațiuni au votat la 25 septembrie 2009 pentru învestirea Guvernului condus de Vlad Filat, în componența căruia s-au regăsit 4 deputați din partea PLDM, 3 deputați din partea PDM și câte un deputat PL și AMN. Aceștia au renunțat la mandatele de deputat în favoarea funcției de ministru.

PLDM Vlad Filat Prim-ministru al Republicii Moldova
PLDM Vladimir Hotineanu Ministru al sănătății
PLDM Iurie Leancă Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene
PDM Valentina Buliga Ministru al muncii, protecției sociale și familiei
PDM Valeriu Lazăr Viceprim-ministru, ministru al economiei
PDM Marcel Răducan Ministru al construcțiilor și dezvoltării regionale
PL Ion Lupu Director al Agenției “Apele Moldovei”
AMN Leonid Bujor Ministru al educației
16 martie 2010
PLDM Ivan Ionaș
PLDM Ghenadie Ciobanu
PLDM Nicolae Olaru
PDM Oazu Nantoi
PDM Gheorghe Arpentin
PDM Valentina Stratan
PL Ion Apostol
AMN Valentin Chepteni
19 martie 2010
PL Anatol Șalaru Ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor
PLDM Alexandru Tănase Ministru al justiției
31 martie 2010
PL Mihai Cîrlig
PLDM Tudor Deliu
16 iulie 2010
PL Mihai Cîrlig Pretor al sectorului Rîșcani al municipiului Chișinău
PL Mihai Moldovanu Director al Direcției sănătate a Consiliului municipal Chișinău
PDM Oleg Serebrian Ambasador al Republicii Moldova în Republica Franceză
PLDM Vitalie Nagacevschi Cerere de demisie
17 august 2010
PL Ana Vasilachi
PL Ștefan Urîtu
PDM Vladimir Rotaru
PLDM Grigore Cobzac

Componența finală

Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM)

Vladimir Voronin


Zinaida Greceanîi


Victor Mîndru


Marc Tkaciuk


Igor Dodon


Vladimir Vitiuc


Eugenia Ostapciuc


Vladimir Eremciuc


Maria Postoico


Ivan Calin


Galina Balmoș


Anatolie Popușoi


Dmitrii Todoroglo


Grigore Petrenco


Vasilii Șova


Iurie Muntean


Igor Vremea


Veronica Abramciuc


Aliona Babiuc


Elena Bodnarenco


Vadim Mișin


Alla Mironic


Vasile Iovv


Svetlana Popa


Violeta Ivanov


Raisa Spinovschi


Anatolie Zagorodnîi


Anton Miron


Irina Vlah


Oleg Reidman


Oxana Radu


Zinaida Chistruga


Ghenadie Morcov


Oxana Domenti


Inna Șupac


Iurie Stoicov


Ștefan Grigoriev


Eduard Mușuc


Petru Porcescu


Tatiana Botnariuc


Oleg Babenco


Natalia Vîsotina


Oleg Garizan

Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM)

Mihai Godea


Liliana Palihovici


Iurie Țap


Călin Vieru


Ion Balan


Valeriu Ghilețchi


Mihai Șleahtițchi


Angel Agache


Alexandru Cimbriciuc


Simion Furdui


Veaceslav Ioniță


Valeriu Streleț


Ion Butmalai


Ivan Ionaș


Ghenadie Ciobanu


Nicolae Olaru


Tudor Deliu


Grigore Cobzac

Fracțiunea Partidului Liberal (PL)

Mihai Ghimpu


Corina Fusu


Vadim Cojocaru


Anatol Arhire


Gheorghe Brega


Vadim Vacarciuc


Oleg Bodrug


Ana Guțu


Ion Hadârcă


Valeriu Nemerenco


Boris Vieru


Valeriu Munteanu


Ion Apostol


Ana Vasilachi


Ștefan Urîtu

Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova (PDM)

Marian Lupu


Igor Corman


Aurel Băieșu


Dumitru Diacov


Alexandr Stoianoglo


Valeriu Guma


Anatolie Ghilaș


Stella Jantuan


Oleg Sîrbu


Oazu Nantoi


Gheorghe Arpentin


Valentina Stratan


Vladimir Rotaru

Fracțiunea Partidului “Alianța Moldova Noastră”

Serafim Urechean


Ion Pleșca


Vasile Balan


Veaceslav Platon


Valentin Chepteni

Deputați neafiliați

Valentin Guznac


Svetlana Rusu

“Moldova Unită”

Ludmila Belcencova


Victor Stepaniuc


Vladimir Țurcan

“Acțiunea Europeană”

Iurie Colesnic


Veaceslav Untilă

Declarații

Declarația comună a deputaților în primul Parlament și în Parlamentul actual al Republicii Moldova

26 aprilie 2010

La 27 august 1991, primul Parlament ales în mod democratic a adoptat Declarația de independență a Republicii Moldova, document care exprimă plenar năzuințele cetățenilor de a trăi într-o țară liberă și prosperă. În acest document istoric, sunt exprimate în mod concentrat conceptele, principiile și valorile pe care trebuia să se bazeze statul nostru în drumul său spre afirmare. Statul de drept, economia de piață și integrarea europeană – iată trei piloni pe care urma să se sprijine dezvoltarea politică, economică și socială a Republicii Moldova.

Evoluția evenimentelor ulterioare a demonstrat însă că nu toate forțele politice împărtășeau aceste principii și valori, că nostalgia și tendința de revanșă din partea forțelor imperiale și cvasicomuniste aveau un sprijin puternic atât în țară, cât și peste hotare. Separatismul din raioanele de est ale Republicii Moldova a pus probleme serioase tânărului nostru stat și a marcat negativ evoluția lui politică și economică pe mulți ani înainte. Totodată, forțele care se împotriveau unor reforme economice profunde au reușit, la anumite etape, să amâne evoluția spre economia de piață și, implicit, să plaseze Republica Moldova printre cele mai sărace țări de pe continent.

După un deceniu de dezvoltare, Republica Moldova și-a edificat totuși instituțiile caracteristice unui stat de drept, a pus bazele unei economii de piață funcționale și s-a afirmat în lume prin prezența sa în cele mai importante foruri internaționale și europene.

Anii 2001–2008 au constituit, pentru istoria noastră modernă, un regres substanțial la toate capitolele. În acest timp, instituțiile statului au fost supuse în totalitate voinței șefului statului, iar economia s-a aflat la cheremul nomenclaturii partidului de guvernământ. În plan politic, a avut loc o degradare vizibilă în domeniul respectării drepturilor omului, au fost limitate drastic drepturile la libera exprimare, libertatea presei, alte realizări democratice. În plan economic, statul s-a impus prin exproprieri de proporții și prin intervenții brutale în favoarea anumitor clanuri afiliate puterii.

Ideologia comunistă, fără a ține cont de transformările democratice din lume și de pe continent, avea tendința pronunțată de a crea un stat totalitar, un stat-partid care să suprime drepturile și libertățile cetățenești. Falsificarea vădită a alegerilor din 5 aprilie 2009 a generat o revoltă de proporții a tinerei generații, care nu mai dorea să trăiască într-o rezervație comunistă. Protestele pașnice ale tinerilor însă au fost deturnate în mod cinic de către provocatori, care, prin amploarea distrugerilor și prin eventualele jertfe, pregăteau instaurarea unei dictaturi fățișe. Arderea textului original al Declarației de independență a constituit un atac la principiile și la valorile care stau la baza acestui document. Lipsa unei atitudini clare din partea guvernării de atunci față de acest sacrilegiu fără precedent a consolidat și mai mult opinia potrivit căreia arderea Declarației de independență ar fi fost un act premeditat și de rea-voință.

Restabilirea, prin efortul și bunăvoința deputaților din primul Parlament ales în mod democratic, a semnăturilor de pe textul Declarației de independență prin aplicarea lor repetată constituie un act de justiție morală și istorică, un răspuns plin de demnitate dat celor care încearcă să întoarcă mersul istoriei. Convocarea actualului Parlament în ședință comună cu membrii primului Legislativ, semnatari ai Declarației de independență, constituie o dovadă clară a faptului că Alianța pentru Integrare Europeană se călăuzește, în activitatea sa, de prevederile conceptuale expuse în acest document istoric.

Parlamentul Republicii Moldova declară că va continua neabătut cursul politic spre edificarea unui autentic stat de drept, a unei economii de piață funcționale, spre integrare în Uniunea Europeană. Aceste deziderate reprezintă obiectivul central în activitatea Alianței de guvernare și opțiunea certă, exprimată clar, a cetățenilor Republicii Moldova.