Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

De la alegeri.md
Versiunea din 22 iulie 2019 19:53, autor: Admin3 (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este un partid politic de stânga din Republica Moldova, reprezentat în Parlament de 35 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Președintele socialiștilor Zinaida Greceanîi deține funcția de președinte al Parlamentului iar liderul informal al PSRM, Igor Dodon, exercită funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Simbolica Partidului Socialiștilor din Republica Moldova
Denumirea prescurtată PSRM
Înregistrat 6 august 1997
Președinte Zinaida Greceanîi
Programul politic 28 septembrie 2014
Statut 3 august 2013

} |

Doctrina Socialism democratic

}}

Spectrul politic Stângă
Număr de membri (2018) 14,447
Subvenţii de la buget (2018) 7,516,343.25 lei
Mandate în Parlament
35 din 101

Sediu: MD-2004, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. S. Lazo 25
tel.: (373 22) 81-78-77
e-mail: [email protected]
site web: socialistii.md

Zinaida Greceanîi, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a fost înființat la 29 iunie 1997. În perioada 2005–2011 formațiunea a avut denumirea de Partidul Socialiștilor din Moldova “Patria-Rodina” (PSMPR).

PSRM este chemat să apere interesele salariaților angajați în domeniul muncii intelectuale și fizice, ale producătorilor colectivi și individuali, a căror sursă de venit constituie munca proprie și proprietatea personală, precum și interesele populației din categoria socialmente vulnerabilă. Conform celor mai recente date, PSRM are 14,447 membri.

Funcția de președinte al Partidului Socialiștilor este ocupată de Zinaida Greceanîi. Secretar executiv al partidului este Vlad Batrîncea.

Reprezentarea în administrația publică

Parlamentul Republicii Moldova

La alegerile parlamentare din 2019 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 35 mandate de deputat, dintre care 18 mandate în circumscripția națională și 17 mandate în circumscripțiile uninominale.

  1. Zinaida Greceanîi – președinte al fracțiunii
  2. Corneliu Furculiță – vicepreședinte
  3. Vasile Bolea – secretar
  4. Vlad Batrîncea
  5. Victor Bologan
  6. Petru Burduja
  7. Ion Ceban
  8. Tatiana Cunețchi
  9. Alla Dolință
  10. Fiodor Gagauz
  11. Victor Gaiciuc
  12. Vladimir Golovatiuc
  13. Alexandru Jolnaci
  14. Ivanna Koksal
  15. Adrian Lebedinschi
  16. Oleg Lipskii
  17. Irina Lozovan
  18. Vladimir Mizdrenco
  19. Radu Mudreac
  20. Alexandr Nesterovschi
  21. Grigore Novac
  22. Vladimir Odnostalco
  23. Gheorghii Para
  24. Alla Pilipețcaia
  25. Adela Răileanu
  26. Oleg Savva
  27. Eduard Smirnov
  28. Alexandr Suhodolski
  29. Chiril Tatarlî
  30. Oleg Teterea
  31. Bogdat Țîrdea
  32. Vladimir Țurcan
  33. Alexandr Usatîi
  34. Gaik Vartanean
  35. Ivan Zabunov

Organele de conducere

În conformitate cu prevederile statutare ale partidului, organele de conducere ale PSRM sunt: Congresul, Consiliul Republican, Comitetul Executiv Politic, Președintele, Secretarul Executiv, Comisia Republicană de Control.

Congresul

Congresul este forul suprem de conducere a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Acesta se convoacă ordinar o dată la 4 ani sau după necesitate. Congresul adoptă, în special, modificări și completări în Programul și Statutul partidului, alege Președintele, membrii Consiliul Republican și ai Comisiei Republicane de Control, aprobă programul de activitate și poziția politică a PSRM pe durata unui ciclu electoral.

Ultimul Congres al socialiștilor și-a ținut lucrările la 18 decembrie 2016, acesta fiind marcat de alegerea liderului PSRM, Igor Dodon, în calitate de Președinte al Republicii Moldova. Funcția de Președinte al Partidului Socialiștilor a fost preluată de Zinaida Greceanîi, confirmată prin votul delegaților la congres.

Consiliul Republican

Consiliul Republican asigură conducerea politică și activitatea organizatorică a partidului între Congrese, fiind convocat după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trimestru. Reieșind din prevederile statutare, Consiliul este autoritatea care aprobă sau propune cele mai importante decizii ale socialiștilor, în special convoacă Congresul, alege membrii Comitetului Executiv Politic, Secretarul executiv, decide asupra poziției partidului în problemele politice, coordonează strategia partidului în campaniile electorale și coordonează activitatea reprezentanților partidului în organele puterii publice.

Ultima ședință a Consiliului Republican s-a desfășurat la 19 iunie 2019 unde s-a discutat despre strategiile Partidului Socialiștilor în condițiile actuale, pregătirea pentru alegerile locale, poziția fracțiunii parlamentare a PSRM și susținerea Guvernului Maiei Sandu, precum și despre refuzul categoric al “traseismului politic” în Parlament.

Comitetul Executiv Politic

Comitetul Executiv Politic asigură conducerea partidului între ședințele Consiliului Republican și se reunește în ședințe la necesitate, dar nu mai rar decât o dată pe lună. Comitetul este responsabil de realizarea hotărârilor Congresului și ale Consiliului Republican, coordonează activitatea curentă a organizațiilor teritoriale ale PSRM, formează staff-ul electoral central în campaniile electorale, examinează și propune lista de candidați în cadrul alegerilor parlamentare și locale, elaborează politica financiară și efectuează evidență contabilă a partidului.

Președintele

Președintele socialiștilor este ales de către Congres pe un termen de 4 ani. El conduce activitatea Consiliului Republican și a Comitetului Executiv Politic, exprimă poziția politică a partidului, asigură dialogul politic cu alte formațiuni social-politice din țară și de peste hotare, reprezintă socialiștii în relațiile cu organele administrației publice centrale și în structurile internaționale.

La Congresul din 18 decembrie 2016 în calitate de președinte al Partidului Socialiștilor a fost aleasă Zinaida Greceanîi. Anterior, funcția de conducere a fost ocupată succesiv de Eduard Smirnov cu Veronica Abramciuc (1997–2005), Veronica Abramciuc (2005–2011) și Igor Dodon (2011–2016).

Secretarul executiv

Secretarul executiv este responsabil, în special, de coordonarea activității organizațiilor teritoriale de partid, verifică executarea deciziilor Consiliului Republican și a Comitetului Executiv Politic, a instrucțiunilor și regulamentelor interne, a dispozițiilor Președintelui, dirijează și asigură activitatea aparatului partidului, pregătește proiectele deciziilor organelor executive de partid și asigură desfășurarea ședințelor acestora.

Din 4 iunie 2013 și până în prezent, Vlad Batrîncea ocupă funcția de Secretar executiv al Partidului Socialiștilor.

Comisia Republicană de Control

Comisia Republicană de Control este autoritatea care efectuează controlul asupra îndeplinirii prevederilor statutare și de program de către organizațiile și membrii Partidului Socialiștilor. Comisia este aleasă de către Congres pe o perioadă de 4 ani și se convoacă în ședințe anual sau la necesitate. Sarcinile statutare ale Comisiei se rezumă la verificarea activității financiare și gospodărești a organelor executive ale partidului, inclusiv evidența contabilă.

Conducerea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova

Organizații interne

Organizația de Tineret "Garda Tînără"

Organizația de Tineret a Partidului Socialiștilor a fost constituită la 11 decembrie 2011. Organizația are propriile organe de conducere și funcționează în baza propriului Statut. Tinerii socialiști își propun în special să promoveze proiecte orientate spre dezvoltarea tinerilor, educarea spiritului patriotic în rândul tinerilor, protecția drepturilor și libertăților acestora și implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor.

În prezent, Victor Poliakov exercită funcția de Secretar executiv al Organizației "Garda Tînără".

Istoricul PSRM

Constituirea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova

Înființarea partidului

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a fost înființat de către foști membri ai Partidului Socialist din Moldova, care părăsiseră partidul la începutul anului 1996, din motive de natură strategică și ideologice. La 29 iunie 1997 s-a desfășurat Congresul de constituire a PSRM la care au fost adoptate Statutul și Declarația programatică ale PSRM și au fost alese organele de conducere. Copreședinți ai partidului au fost aleși Veronica Abramciuc (în momentul alegerii deținea funcția de director general al departamentului relațiilor naționale de pe lângă Guvernul Republicii Moldova) și Eduard Smirnov (în momentul alegerii — viceprimarul mun. Chișinău).

Activitatea politică a partidului în perioada 1998-2010

În perioada 1998-2003 PSRM a participat la toate scrutinele electorale locale și parlamentare, unde a acumulat rezultate foarte modeste. Abia la alegerile parlamentare din 2005 Partidul Socialiștilor (care-și schimbase denumirea la Congresul V, din 17 decembrie 2004, în Partidul Socialiștilor din Moldova “Patria-Rodina”) a surprins prin rezultatul înregistrat, în componența blocului electoral "Patria-Rodina" (pe care l-a constituit împreună cu Partidul Socialist din Moldova), acumulând 4,97% din sufragii. Astfel socialiștii devin cea mai influentă forță politică extraparlamentară.

Rezultatele alegerilor parlamentare îi încurajează pe socialiști să participe și la cele două campanii ale alegerilor primarului capitalei din 2005, dar și la alegerile locale generale din 2007. Pentru participarea la scrutinele locale, socialiștii, împreună cu Mișcarea "Ravnopravie", au format blocul electoral "Patria-Rodina – Ravnopravie", însă blocul electoral a înregistrat rezultate modeste .

După alegerile locale din 2007 partidul nu s-a manifestat activ în viața politică din Republica Moldova. În preajma alegerilor parlamentare din aprilie 2009 partidul a anunțat că va susține Partidul Comuniștilor din Republica Moldova , iar, în consecință, președintele socialiștilor, Veronica Abramciuc, a fost aleasă în calitate de deputat în Parlamentul RM pe listele PCRM, scenariu repetat și la alegerile parlamentare anticipate din 2010.

Reformarea partidului

Grupul socialiștilor în Parlament

După alegerile locale generale din vara anului 2011, dar și pe fundalul incapacității partidelor parlamentare de alegere a șefului statului, la 4 noiembrie 2011 deputații comuniști Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc au anunțat că părăsesc fracțiunea parlamentară a PCRM, iar la 18 noiembrie 2011 au anunțat că formează grupul parlamentar al socialiștilor. Decizia celor trei deputați a fost motivul convocării Congresului X al PSRM din 18 decembrie 2011, unde în funcția de președinte al partidului a fost ales Igor Dodon, iar Veronica Abramciuc a fost aleasă în calitate de președintă de onoare a formațiunii. Procedura de vot a decurs conform metodei "primaries", potrivit căreia mai mulți candidați să fie desemnați de către membrii partidului, după care prin vot se alege președintele. Delegații la Congres au adoptat și o rezoluție prin care au condamnat incapacitatea AIE de a alege șeful statului, lipsa de responsabilitate a deputaților față de cetățeni, și a anunțat despre intenția de a lansa o campanie de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui referendum privind schimbarea procedurii de alegere a deputaților în Parlamentul țării, parțial – în cadrul circumscripțiilor uninominale .

După tentativa eșuată de alegere a președintelui republicii în decembrie 2011, în martie 2012 deputații din "grupul socialiștilor" au anunțat că vor susține candidatul desemnat de Alianța pentru Integrare Europeană la funcția de șef al statului doar dacă se vor respecta trei condiții: 1. candidatul la funcția de președinte să fie neafiliat politic; 2. candidatul să fie susținut de toți cei 59 deputați din AIE; 3. candidatul să susțină "testul statalității". După "susținerea testului", în ședința plenară a Parlamentului, din 16 martie 2012, candidatul AIE, Nicolae Timofti, a fost ales în funcția de președinte al Republicii Moldova, cu votul a 62 de deputați, inclusiv votul celor 3 deputați socialiști.

Inițiativele socialiștilor

Participarea socialiștilor la alegerea șefului statului a fost urmată de o serie de inițiative și mesaje lansate de PSRM, o bună parte din ele controversate, care au contribuit la poziționarea partidului în opoziție față de Alianța de guvernare și a pregătit formațiunea de alegerile parlamentare din 2014. Majoritatea proiectelor și inițiativelor propuse s-au focusat pe ideea de stat moldovenesc, identitate moldovenească, protejarea memoriei istorice, promovarea vectorului eurasiatic, introducerea Istoriei Moldovei în școli etc. O inițiativă de rezonanță lansată de socialiști în primăvara anului 2012 a vizat federalizarea Republicii Moldova , ca unică soluție viabilă de rezolvare a problemei transnistrene. Propunerea socialiștilor a fost reiterată în 2013, când a fost prezentat conceptul de federalizare a țării , dar și înainte de alegerile parlamentare din 2014 .

Totodată, în contextul dezbaterilor publice pe marginea proiectului legii privind asigurarea egalității, socialiștii au avut o poziție tranșantă în raport cu prevederile legii, solicitând abrogarea acesteia . Tot în această perioadă, PSRM a demarat inițiativa de organizare a unui referendum de demitere a Primarului general, Dorin Chirtoacă . În pofida multiplelor încercări de a organiza referendumul, de fiecare dată eșuate, abia în noiembrie 2017 socialiștii au reușit să organizeze referendumul de demitere a Primarului general, însă, din cauza prezenței joase la urnele de vot, referendumul a fost declarat nevalabil.

Concomitent cu inițiativele lansate și promovate, socialiștii s-au concentrat și pe consolidarea partidului. Astfel, în toamna anului 2012, PSRM, împreună cu "grupul Mișin", au constituit în Parlament "Fracțiunea deputaților neafiliați" . După crearea fracțiunii parlamentare, PSRM a convocat, la 5 februarie 2013, forumul "Moldova: alternativa de stânga", unde, împreună cu alte patru formațiuni politice de stânga, au creat Consiliului Coordonator comun , cu scopul de a promova ideile și proiectele promovate de partidele politice de pe stânga eșichierului politic.

Disensiuni între fruntașii partidului

Pe fundalul retoricii și a deciziilor asumate de conducerea PSRM în primăvara anului 2013, în special exprimarea votului de neîncredere Guvernului Filat, dar și refuzul partidului de a susține învestirea noului Guvern în frunte cu Iurie Leancă, în cadrul partidului au fost generate neînțelegeri, care au dus în cele din urmă la crearea unei platforme ideologice distincte în cadrul partidului, în frunte cu Valentin Crîlov și Veronica Abramciuc . Potrivit inițiatorilor, platforma avea scopul "de a proteja partidul de uzurparea puterii și influența din afara formațiunii, de falimentarea politică și financiară a partidului". Mai târziu membrii platformei au fost demiși din organele de conducere ale PSRM.

După aceste evenimente, la 3 august 2013 a avut loc congresul XI al PSRM, în cadrul căruia a fost adoptată o Rezoluție , prin care socialiștii și-au propus, între altele, să elaboreze Conceptul de federalizare a Republicii Moldova, iar Integrarea Eurasiatică a fost declarată ca vector de dezvoltare a politicii externe a țării.

Ascensiunea politică a PSRM

Alegerile parlamentare din 2014

Sondajele de opinie nu au atestat creșterea ponderii în societate a Partidului Socialiștilor, după aderarea "grupului Dodon" la formațiune. Dimpotrivă, participarea "grupului Dodon" la alegerea președintelui țării, Nicolae Timofti, a avut impact negativ asupra suportului din partea cetățenilor, acesta oscilând în preajma la 2%. În acele circumstanțe, a contat foarte mult poziționarea tranșantă a Partidului Socialiștilor pe marginea unor subiecte extrem de sensibile, precum referendumul din 2 februarie 2014 din autonomia Găgăuzia și anexarea Crimeii de către Federația Rusă. În acest sens, la 17 ianuarie 2014 PSRM a organizat un miting de susținere a referendumului inițiat de autoritățile găgăuze împotriva Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană . De asemenea, președintele formațiunii, Igor Dodon, și-a exprimat tranșant susținerea față de anexarea Crimeii de către Rusia, produsă la 18 martie 2014. În aceeași ordine de idei, liderul socialiștilor a dat de înțeles că, după accederea la putere a noilor forțe politice din Ucraina, s-a creat o nouă conjunctură politică ce ar face posibilă retrocedarea teritoriilor istorice pierdute ale Republicii Moldova.

Totodată, un alt factor, care a contribuit indirect la ascensiunea PSRM, a fost și decizia autorităților moldovenești de a exclude Partidul "Patria", în frunte cu Renato Usatîi, din cursa electorală din noiembrie 2014 .

Prin urmare, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 socialiștii au surprins cu rezultatele înregistrate, acumulând 20,51% din sufragii sau 25 de mandate, PSRM devenind cea mai mare fracțiune parlamentară.

Alegerile din U.T.A. Găgăuzia și alegerile locale din 2015

După alegerile parlamentare din 2014, în U.T.A. Găgăuzia a demarat campania electorală pentru alegerea Guvernatorului autonomiei. În acest context, Comitetul Executiv Politic al PSRM a decis, la 3 februarie 2015, să o susțină pe Irina Vlah, candidat independent, ex-deputat PCRM, la funcția de Bașcan al Găgăuziei . După o campanie electorală, în care principalele mesaje lansate au fost concentrate pe anularea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală, unde mai mulți demnitari și personalități din Federația Rusă au vizitat autonomia găgăuză, Irina Vlah, a fost aleasă în cele din urmă în calitate de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia, cu 51.11% din voturile valabil exprimate.

După scrutinul din Găgăuzia, PSRM a participat la alegerile locale generale din iunie 2015, inclusiv la alegerile pentru funcția de Primar general al mun. Chișinău. În calitate de candidat la funcția de Primar general al capitalei a fost desemnată Zinaida Greceanîi, care în primul tur de scrutin a acumulat 35,68% din voturi, iar în al doilea tur — 46,46%, clasându-se pe locul doi în preferințele alegătorilor. La nivel republican, socialiștii au obținut 52 de mandate de primar, 1,293 mandate în consiliile sătești/comunale/orășenești și 159 mandate în consiliile raionale și municipale .

Protestele stradale din 2015

Pe fundalul protestelor organizate de membrii Platformei DA în primăvara anului 2015 împotriva fraudei bancare și a situației social-economice și politice din țară, la 24 septembrie 2015 o altă tabără de protestatari, condusă de liderii politici Igor Dodon și Renato Usatîi, a format un orășel de corturi în fața clădirii Parlamentului Republicii Moldova, numindu-l "Orășelul Victoriei". În pofida unor neînțelegeri care au existat la etapa inițială între cele două tabere de protestatari, revendicările lor au fost similare: demisia procurorului general și a președintelui țării, exprimarea votului de neîncredere Guvernului Streleț, modificarea art. 78 din Constituție, organizarea alegerilor parlamentare anticipate etc.

După coagularea forțelor protestatare împotriva guvernării, dar și în baza tensiunilor din cadrul Alianței de guvernare, la 15 octombrie 2015, la prima ședință a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputați ai fracțiunilor PDM, PL, PCRM și PSRM. Ulterior, la 22 octombrie 2015, un grup de deputați din PSRM și PCRM au înregistrat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Streleț , care la 29 octombrie 2015 a fost demis cu votul a 65 de deputați, inclusiv socialiști. După aceste evenimente, Partidul Socialiștilor a continuat protestele, inclusiv s-a opus învestirii noului guvern în frunte cu Pavel Filip. Ulterior, în iulie și septembrie 2016, socialiștii au înregistrat două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Filip, însă n-au fost susținute în Parlament.

În contextul hotărârii Curții Constituționale din 4 martie 2016 privind alegerea președintelui țării de către popor , dar și din cauza animozităților create între Igor Dodon și Renato Usatîi, PSRM a anunțat la 30 iulie 2016 că "Orășelul Victoriei" își suspendă temporar activitatea. Totodată, socialiștii au anunțat că scopurile intermediare ale protestelor au fost realizate, în special: arestul și condamnarea lui Vlad Filat, demiterea Guvernului Streleț, declararea alegerilor prezidențiale directe etc.

Igor Dodon, ales Președinte al Republicii Moldova

Pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, Partidul Socialiștilor l-a desemnat pe liderul formațiunii, Igor Dodon, în calitate de candidat la funcția de șef al statului. Angajându-se în campania electorală prezidențială, Igor Dodon a făcut publice principalele obiective pe care și le-a asumat în calitate de candidat: păstrarea statalității, neutralității și identității moldovenești; o economie performantă și echitate socială; credința ortodoxă și revigorarea relațiilor de prietenie cu Federația Rusă. În pofida neînțelegerilor și a replicilor acide lansate pe parcursul anului 2016 între Renato Usatîi, pus sub urmărire penală din octombrie 2016, și președintele PSRM, Igor Dodon, primul a îndemnat alegătorii să susțină candidatul socialiștilor în turul doi al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016. De asemenea, Igor Dodon a fost susținut și de alte grupuri de cetățeni: Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul "Renaștere", Partidul Ruso-Slavean din Moldova; de clerici, în frunte cu episcopul de Bălți și Fălești, PS Marchel, dar și de Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, ÎPS Vladimir; de ex-prim-ministrul Vasile Tarlev, Mișcarea "Voievod" ș.a. Totodată, conform rapoartelor de monitorizare a campaniei electorale , Igor Dodon a fost susținut indirect și de posturile de televiziune afiliate Partidului Democrat din Moldova.

Susținerea pe care a avut-o candidatul socialiștilor a dat roade, astfel că, în primul tur de scrutin Igor Dodon a acumulat 47.98% din voturi, iar în al doilea tur — 52.11%, fiind ales președinte al Republicii Moldova.

După alegerile prezidențiale, la 18 decembrie 2016 a fost convocat Congresul XIV al Partidului Socialiștilor, la care Zinaida Greceanîi a fost aleasă în calitate de președinte al partidului. Noul președinte a semnat pe parcursul anului 2017 mai multe acorduri de colaborare cu formațiuni politice din alte state, în special cu Partidul Justiției și Dezvoltării din Turcia și Partidul "Edinaia Rossia" . Colaborarea interpartinică cu formațiunea politică din Turcia s-a extins și asupra colaborării între șefii de stat. Astfel, clădirea Președinției, deteriorată în timpul protestelor din aprilie 2009, a fost reparată din banii oferiți de partea turcă , iar pe 17-18 octombrie 2018 Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova.

Colaborarea PSRM cu PDM

Desemnarea Procurorului general

După alegerea lui Igor Dodon în funcția de Șef al statului, fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor a susținut mai multe proiecte și inițiative lansate de Partidul Democrat din Moldova. La 25 noiembrie 2016, cu participarea socialiștilor a fost votat în Parlament proiectul PDM de modificare a Constituției cu privire la numirea Procurorului general de către Președintele țării. La scurt timp după adoptarea modificărilor, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat în calitate de Procuror general pe Eduard Harunjen, despre care în spațiul public s-a scris că ar fi susținut de conducerea PDM. Acesta a fost confirmat în funcție la 8 decembrie 2016, prin decret prezidențial emis de Nicolae Timofti, decizie criticată de Igor Dodon, care aștepta învestirea sa în funcția de Președinte al RM.

Schimbarea sistemului electoral

În primăvara anului 2017, Partidul Democrat a relansat inițiativa privind schimbarea sistemului electoral, inițial din sistem proporțional în uninominal, ulterior, la propunerea Președintelui țării, Igor Dodon, a fost acceptat sistemul electoral mixt. Prin urmare, la 20 iulie 2017 Parlamentul a adoptat modificările în Codul electoral cu votul a 74 de deputați PDM, PSRM și GPPE. Aceasta s-a produs, chiar dacă instituțiile europene specializate – Comisia de la Veneția, OSCE/ODIHR, dar în special principalele instituții europene – au recomandat autorităților moldovene să se abțină de la modificarea sistemului electoral.

Numirea Ambasadorilor și judecătorilor

Pe parcursul anului 2017–2018 colaborarea dintre cele două formațiuni politice s-a extins și asupra numirii noilor Ambasadori ai Republicii Moldova în mai multe state. În acest sens, la 2 martie 2017 a avut loc o întrevedere între Șeful statului, Igor Dodon și Prim-ministrul Pavel Filip, unde a fost agreată o listă compusă din 8 candidați la funcțiile de Ambasadori, dintre care doi candidați, Andrei Neguța și Victor Sorocean, deputați socialiști, au fost desemnați în calitate de Ambasadori în Federația Rusă și, respectiv, în Republica Belarus. După aprobarea celor 8 candidați de către Guvern, printre care persoane apropiate Partidului Democrat, aceștia au fost acceptați cu mici rezerve și de Președintele țării, Igor Dodon. Acesta a semnat în mai 2018 și decretul de numire în funcție a Ambasadorului RM în Statele Unite ale Americii, funcție preluată de vicepreședinta PDM, Cristina Bălan, anterior fiind administratoarea companiei Prime Management S.R.L., deținută de Vlad Plahotniuc.

Tot pe parcursul anilor 2017–2018, Președintele Igor Dodon a semnat decrete privind numirea mai multor judecători, inclusiv candidați compromiși, despre care portalurile de investigații jurnalistice au depistat mai multe probleme de integritate.

Pregătiri pentru alegerile parlamentare din 2019

Șef de stat cu atribuții limitate

După ce a fost ales în calitate de Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a dat asigurări că va fi "președintele tuturor" , deși la scurt timp și-a revizuit declarația , în contextul unor acțiuni publice desfășurate de minoritățile naționale în primăvara anului 2017. De asemenea, odată cu preluarea mandatului, Igor Dodon, fiind deranjat de prerogativele limitate ale șefului statului, prevăzute de Constituție, în partea ce ține de dizolvarea Parlamentului, a semnat, în martie 2017, decretul privind desfășurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes național , inițiativă susținută plenar de Partidul Socialiștilor. Potrivit decretului, cetățenii urmau să răspundă la patru întrebări, inclusiv la întrebarea dacă susțin acordarea Președintelui RM a drepturilor suplimentare de dizolvare a Parlamentului. Până la urmă, inițiativa socialiștilor a fost declarată neconstituțională prin hotărârea Curții Constituționale din 27 iulie 2017 . Mai târziu, mandatul președintelui țării a fost suspendat de cinci ori, prin hotărârile Curții Constituționale, adoptate în octombrie 2017, ianuarie 2018 – de 2 ori, septembrie și decembrie 2018, în care se constatau circumstanțele ce justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unor miniștri (propuși de coaliția de guvernare) și de promulgare a unor legi.

Activitatea socialiștilor în mun. Chișinău

Concomitent cu inițiativa de organizare a referendumului republican, Partidul Socialiștilor a demarat și pregătirile pentru desfășurarea unui referendum de demitere a Primarului general al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă. Ce-a de-a doua inițiativă, deși lansată în repetate rânduri anterior, dar eșuată de fiecare dată, a fost totuși organizată, în special după ce Primarul general a fost reținut la 25 mai 2017, bănuit în "dosarul parcărilor cu plată". Referendumul a avut loc la 19 noiembrie 2017, însă a fost declarat nevalabil, deoarece la votare au participat mai puțin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

O altă tentativă a socialiștilor de a prelua conducerea capitalei, la fel eșuată, a fost în primăvara lui 2018 după ce Primarul general, aflat în arest la domiciliu, și-a anunțat demisia, iar în luna mai 2018 au avut loc alegeri locale noi pentru funcția de primar al municipiilor Chișinău și Bălți (precum și în alte localități). În calitate de candidat la funcția de primar al mun. Chișinău, socialiștii l-au înaintat pe consilierul Ion Ceban, iar la funcția de primar al mun. Bălți a fost propus consilierul Alexandr Usatîi. În cele din urmă, candidații socialiștilor au ieșit pe locul doi în preferințele alegătorilor din cele două municipii .

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

Pe 5 septembrie 2018, PSRM a convocat Consiliul Republican, în cadrul căruia a discutat agenda politică de până la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, adoptând o Rezoluție, în care, între altele, PSRM anunța lansarea campaniei de înaintare a candidaților săi în circumscripțiile electorale uninominale.

Președintele țării, Igor Dodon, după ședința Consiliului Republican la care a participat, a declarat că ar putea candida pe listele electorale ale PSRM la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

În lunile septembrie-octombrie 2018 formațiunea a anunțat numele candidaților săi pentru aproape toate circumscripțiile uninominale, listă confirmată și în ședința Consiliului Republican al PSRM din 26 decembrie 2018.

Gestiunea financiară

Sursele de finanţare ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, veniturile acestuia şi principalele categorii de cheltuieli înregistrate anual conform datelor din rapoartele privind gestiunea financiară a partidului prezentate de către PSRM Comisiei Electorale Centrale și Ministerului Justiției.


Anul 2018
Surse de finanţare/ venituri, total 14,662,852.25 lei
1. Subvenţii de la bugetul de stat 7,516,343.25
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid 925,650.00
2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice 125,450.00


4. Cotizaţii de membru de partid 6,095,409.00


Plăţi/ cheltuieli, total 9,836,033.61 lei
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor 2,365,765.57
2. Cheltuieli de personal 1,045,701.20
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale 4,572,179.67
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii 292,266.87


8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile 17,115.00
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar 20,398.41
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri 448,740.92
12. Alte cheltuieli 1,625.97
13. Cheltuieli în campania electorală 1,072,240.00
Anul Venituri Cheltuieli Membri
iun 2019 4,487,343.81 7,861,529.00 14,447
2018 14,662,852.25 9,836,033.61 13,794
2017 10,702,193.25 13,288,762.84 12,844
2016 12,088,238.96 9,307,369.27 11,100
2015 27,165,858.00 27,161,007.00 9,100
2014 29,015,023.00 29,015,106.00
2013 3,536,340.00 3,535,561.00
2012 3,166,363.00 3,166,803.00 ~7,000
2011 788,220.00 771,102.00
2009 71,238.00 71,252.00 ~6,000

Încrederea populației

Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].







31.2 28.0 31.0 25.4 37.7 35.7 30.8 30.5 30.2 30.5 9.8 6.3 4.2 6.3 8.3






7.9


7.8
ian 2019 noi 2018 mai 2018 dec 2017 apr 2017 oct 2016 apr 2016 noi 2015 apr 2015 noi 2014 apr 2014 noi 2013 apr 2013 noi 2012 mai 2012






noi 2006


noi 2004