Platforma Demnitate și Adevăr

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Partidul politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA) este un partid politic de orientare populară, de centru, din Republica Moldova, aflat în opoziție față de actuala Coaliție de guvernare. La alegerile locale noi din vara anului 2018, liderul formațiunii, Andrei Năstase, a fost ales în calitate de primar general al mun. Chișinău, însă instanțele de judecată nu i-au validat mandatul, declarând nul rezultatul turului doi al alegerilor.

Platforma Demnitate și Adevăr
Simbolul permanent al Platformei Demnitate și Adevăr
Denumirea prescurtată PPPDA
Înregistrat 18 iunie 2013
Președinte Andrei Năstase
Programul politic 5 februarie 2017
Statut 5 februarie 2017

} |

Doctrina Popularism

}}

Spectrul politic Centru
Număr de membri (2018) 14 000
Subvenţii de la buget (2017) 155 414 lei
Mandate în Parlament
12 din 101

Sediu: MD-2001, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. 31 August 15
tel.: (373-22) 54-27-82, 54-31-37
e-mail: [email protected]
site web: www.platformada.md

Andrei Năstase, președintele Platformei Demnitate și Adevăr

Partidul politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA) a fost constituit la 21 aprilie 2013, cu denumirea Partidul Forța Poporului (PFP). La Congresul extraordinar din 13 decembrie 2015 formațiunea și-a schimbat denumirea în Platforma Demnitate și Adevăr.

PPPDA este un partid popular, de centru, a cărui doctrină reflectă aspirația cetățenilor Republicii Moldova spre libertate și solidaritate, echitate și responsabilitate socială, într-o democrație liberală autentică, cu un stat de drept funcțional, în care libertățile fundamentale, bazate pe demnitatea umană, ca sursă a tuturor drepturilor, sunt respectate și promovate. Partidul este o emanație politică a mișcării populare, ce s-a manifestat în cadrul Marilor Adunări Naționale din 6 și 13 septembrie 2015. Potrivit celor mai recente date, partidul are 14 000 membri.

Președinte al Platformei Demnitate și Adevăr este Andrei Năstase, asistat de 5 vicepreședinți. Funcția de secretar general al partidului este exercitată de Chiril Moțpan.

Reprezentarea în administrația publică

Parlamentul Republicii Moldova

  1. Maria Ciobanu
  2. Inga Grigoriu
  3. Chiril Moțpan
  4. Stela Macari
  5. Igor Munteanu
  6. Andrei Năstase
  7. Dinu Plîngău
  8. Iurie Reniță
  9. Alexandru Slusari
  10. Arina Spătaru
  11. Octavian Țîcu
  12. Liviu Vovc

Istoricul PPPDA

Constituirea PPPDA

Premisele creării partidului

Partidul politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA) a fost constituit în contextul unor evenimente social-politice de anvergură, care s-au desfășurat pe parcursul anilor 2014–2015 în Republica Moldova. La 24 februarie 2015, pe fundalul scandalului financiar-bancar din țară, cunoscut ca “Jaful secolului”, mai mulți lideri de opinie, jurnaliști și foști funcționari publici au anunțat într-o conferință de presă lansarea Platformei Civice “Demnitate și Adevăr” (DA). Printre principalele obiective anunțate de inițiatorii platformei au fost următoarele: lupta împotriva corupției, eliminarea “hoților” de la guvernare și menținerea vectorului european al Republicii Moldova.

Începând cu primăvara anului 2015, Platforma DA a organizat proteste de amploare pașnice, iar la 6 septembrie 2015, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău, a inițiat o acțiune de protest non-stop. Tot atunci a fost format Consiliul Marii Adunări Naționale – structura care și-a propus să-i reprezinte pe protestatari în dialogul cu guvernarea, iar mai mulți cetățeni și-au instalat corturi în PMAN, creând “Orășelul Demnității și Adevărului”. De asemenea, la protestul din 6 septembrie 2015, membrii platformei au formulat noi revendicări, printre care: demisia președintelui Nicolae Timofti; alegerea președintelui Republicii Moldova de către toți cetățenii; numirea în fruntea instituțiilor de drept a persoanelor integre, propuse de societatea civilă; declanșarea alegerilor parlamentare anticipate cel târziu la începutul lunii martie 2016 și formarea unui guvern de salvare națională. Ulterior, unele revendicări enunțate de Platforma DA au fost împărtășite și de o altă tabără de protestatari, condusă de Igor Dodon și Renato Usatîi, care din 24 septembrie 2015, au format un orășel de corturi în fața clădirii Parlamentului, numindu-l “Orășelul Victoriei”. Protestele demarate de cele două tabere s-au asociat și au continuat până în primăvara anului 2016.

Înființarea PPPDA

În decembrie 2015, o parte din grupul de lideri al Platformei DA au pus bazele formării Partidului politic “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA), prin redenumirea unei formațiuni deja existente – Partidul Forța Poporului (PFP). Astfel, la Congresul extraordinar al PFP din 13 decembrie 2015, au fost operate modificări în Statutul și Programul partidului și a fost schimbată denumirea Partidului “Forța Poporului” în Partidul politic “Platforma Demnitate și Adevăr”, iar în calitate de președinte a fost ales în unanimitate avocatul Andrei Năstase. La congres a fost adoptată și o declarație, în care se menționează despre situația politică din țară și necesitatea de a crea o forță alternativă de luptă împotriva oligarhiei.

Activitatea PPPDA (2016–prezent)

Alegerile prezidențiale din 2016

După ce, la 4 martie 2016, Curtea Constituțională a adoptat hotărârea prin care a fost schimbată modalitatea de alegere a șefului statului, mai multe partide politice și-au antrenat forțele în alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Prin urmare, intensitatea protestelor stradale, demarate în 2015, s-a diminuat. Deși au fost organizate o serie de consultări privind identificarea unui candidat comun al forțelor politice pro-europene, doar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au anunțat că vor face front comun la alegerile prezidențiale. Totuși, la etapa inițială, PAS și PPPDA și-au desemnat propriii candidați, însă, după realizarea unor sondaje de opinie publică, candidatul Platformei DA, Andrei Năstase, s-a retras din competiția electorală în favoarea candidatului PAS, Maia Sandu. Decizia celor două formațiuni politice de a desemna un candidat unic la alegerile prezidențiale a fost salutată și susținută de mai multe partide politice din Republica Moldova, inclusiv de Partidul Popular European.

În ciuda unei campanii electorale marcată de manipulări și acuzații nocive, lansate de oponenții politici, Maia Sandu a obținut în primul tur de scrutin 38,71% din voturi, iar în al doilea tur a acumulat 47,89% din sufragii, clasându-se pe locul doi în preferințele alegătorilor. Rezultatele înregistrate de candidatul comun au fost influențate semnificativ și de mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni din diasporă.

Modificarea sistemului electoral

La 5 februarie 2017 s-a desfășurat Congresul II extraordinar al PPPDA. Delegații la congres au adoptat noua redacție a Statutului și Programului partidului, precum și o Rezoluție prin care au fost stabilite principalele obiective pentru următoarea perioadă, inclusiv: dezvoltarea durabilă și fortificarea Partidului “Platforma Demnitate și Adevăr”, aderarea la Partidul Popular European, crearea unui pol antioligarhic, continuarea unui dialog strâns cu cetățenii Republicii Moldova și apărarea intereselor acestora în mod prioritar, inclusiv prin reluarea protestelor de amploare.

Începând cu primăvara anului 2017, Platforma Demnitate și Adevăr, împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate, s-a opus inițiativei Partidului Democrat din Moldova (PDM) și a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) de schimbare a sistemului electoral proporțional în sistem electoral mixt. După ce, la 20 iulie 2017, deputații respectivelor fracțiuni parlamentare au votat modificările în Codul electoral, PPPDA și PAS au organizat ample acțiuni de protest, la care au solicitat abrogarea noului sistem electoral, iar în octombrie același an Platforma DA a lansat inițiativa de organizarea a unui referendum legislativ privind anularea sistemului electoral mixt. Deși au fost mai multe încercări de a înregistra grupul de inițiativă, care urma să colecteze semnăturile pentru inițierea referendumului, acestea s-au soldat cu eșec.

Alegerile locale noi din 2018

Pe fundalul evenimentelor care au urmat după schimbarea sistemului electoral, dar și a acțiunilor care s-au desfășurat în Primăria capitalei, la începutul anului 2018 s-au creat circumstanțele ce au justificat declanșarea alegerile locale noi în municipiul Chișinău. În acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a susținut plenar pe liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, în calitate de candidat la funcția de primar general. În primul tur de scrutin, Andrei Năstase a obținut 32,12% din sufragii, iar în al doilea tur, aflat în competiție cu candidatul socialiștilor, a obținut 52,57% din voturi, fiind ales în calitate de primar general al mun. Chișinău. Totuși, Comisia Electorală Centrală a adoptat, la 29 iunie 2018, Hotărârea nr. 1713, prin care a luat act de hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, declarând nule alegerile locale noi pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău. La baza deciziei se află motivul agitației electorale pe care Andrei Năstase și Ion Ceban ar fi făcut-o în ziua alegerilor. Decizia instanțelor de judecată de a invalida alegerile locale din capitala țării a provocat reacții și nedumeriri în societate, dar și la nivelul partenerilor externi.

Crearea blocului electoral ACUM

După anularea rezultatelor alegerilor primarului general al mun. Chișinău, din vara lui 2018, Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate au organizat ample acțiuni de protest împotriva invalidării alegerilor, la proteste alăturându-se și comunitățile de cetățeni moldoveni aflați peste hotarele țării. Totodată, cele două formațiuni politice, alături de PLDM și alte grupuri de cetățeni din Republica Moldova, au anunțat crearea Mișcării de Rezistență Națională “ACUM”, care și-a propus să influențeze validarea alegerilor în Chișinău, să anuleze sistemul electoral mixt, să demită președintele Curții Supreme de Justiție și să solicite urmărirea penală a judecătorilor care au invalidat alegerile locale noi din capitală.

Ulterior, la 3 noiembrie 2018, reprezentanții ACUM au lansat cinci angajamente, ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani, după alegerile parlamentare din 2019. În acest sens, la 16 decembrie 2018, conducerile celor două formațiuni politice au semnat actul de constituire a Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, acesta fiind apoi înregistrat de Comisia Electorală Centrală în calitate de concurent electoral.

Încrederea populației

Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Platforma Demnitate și Adevăr, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].












16,7 13,4 15,2 11,7 24,5 18,9 21,8 32,3












ian 2019 noi 2018 mai 2018 dec 2017 apr 2017 oct 2016 apr 2016 noi 2015