Partidul Acțiune și Solidaritate

De la alegeri.md
(Redirecționat de la PAS)
Salt la: navigare, căutare

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) este un partid politic de centru-dreapta din Republica Moldova, reprezentat în Parlament și Guvern. Fracțiunea parlamentară a PAS este constituită din 13 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 în componența Blocului electoral “ACUM”. PAS împreună cu Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova exercită actul de conducere a Republicii Moldova prin Guvernul condus de Maia Sandu.

Partidul Acțiune și Solidaritate
Simbolul permanent al Partidului Acțiune și Solidaritate
Denumirea prescurtată PAS
Înregistrat 26 mai 2016
Președinte Maia Sandu
Programul politic 15 mai 2016
Statut 20 noiembrie 2018

} |

Doctrina Liberalism social

}}

Spectrul politic Centru-dreapta
Număr de membri (2018) 8 137
Subvenţii de la buget (2018) 0 lei
Mandate în Parlament
13 din 101

Sediu: MD-2009, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. A. Mateevici 31
tel.: (373) 78999800
e-mail: [email protected]
site web: www.unpaspentru.md

Maia Sandu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate
Congrese PAS
Congresul de constituire a PAS din 15 mai 2016

aprobat Statutul și Programul noului partid • Maia Sandu aleasă în calitate de președinte al PAS • vicepreședinți aleși: Sergiu Musteață și Liliana Nicolaescu-OnofreiIgor Grosu desemnat secretar general


Congresul II din 10 septembrie 2017

Maia Sandu realeasă în calitate de președinte al partidului • vicepreședinți noi aleși ai PAS: Dan Perciun și Mihai Popșoi • Igor Grosu reales secretar general • adoptată o rezoluție privind activitatea partidului înainte de alegerile parlamentare ordinare și parteneriatul cu Platforma DA

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost înființat la 15 mai 2016.

PAS se identifică drept o formațiune politică, care împărtășește și promovează doctrina liberalismului social, pledează pentru valorile democratice, promovează integrarea plenară a Republicii Moldova în UE, ca fiind calea cea mai firească de dezvoltare socială, economică, politică și de coeziune a societății. Potrivit celor mai recente date, partidul are 8 137 membri.

Președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate este Maia Sandu, asistată de 3 vicepreședinți. Funcția de secretar general al partidului este exercitată de Igor Grosu.

Reprezentarea în administrația publică

Parlamentul Republicii Moldova

La alegerile parlamentare din 2019 Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” a obținut 26 mandate de deputat, dintre care 14 mandate în circumscripția națională și 12 mandate în circumscripțiile uninominale. După alegeri, componentele ACUM au constituit fracțiuni parlamentare separate, PAS fiind reprezentat de 14 deputați.

  1. Igor Grosu – președinte al fracțiunii
  2. Dan Perciun – vicepreședinte
  3. Radu Marian – secretar
  4. Dumitru Alaiba
  5. Vladimir Bolea
  6. Lilian Carp
  7. Petru Frunze
  8. Doina Gherman
  9. Sergiu Litvinenco
  10. Oazu Nantoi
  11. Galina Sajin
  12. Mihai Popșoi
  13. Veronica Roșca

Guvernul Republicii Moldova

  1. Maia Sandu, prim-ministru
  2. Natalia Gavrilița, ministru al finanțelor
  3. Liliana Nicolaescu-Onofrei, ministru al educației, culturii și cercetării

Organele de conducere

În conformitate cu prevederile statutare ale partidului, organele de conducere ale PAS la nivel național sunt: Congresul, Consiliul Politic Național, Biroul Permanent Național, Președintele, Vicepreședinții, Secretarul general, Comisia Națională de Integritate și Disciplină, Comisia Națională de Audit, Comisiile Sectoriale de Politici Publice.

Congresul

Congresul este forul suprem de conducere al Partidului Acțiune și Solidaritate, convocat odată la 4 ani sau în situații extraordinare. Congresul adoptă, în particular, Programul și Statutul partidului, alege și revocă prin vot secret uninominal președintele partidului, vicepreședinții și membrii Biroului Permanent Național (BPN), decide reorganizarea sau dizolvarea partidului, dezbate și aprobă raportul BPN prezentat de președintele formațiunii.

Ultimul congres al PAS și-a ținut lucrările la 10 septembrie 2017. Delegații congresului au examinat activitatea partidului, Maia Sandu a fost realeasă în calitate de președinte al PAS, au fost aleși vicepreședinții partidului: Dan Perciun, Mihai Popșoi și Liliana Nicolaescu-Onofrei. În calitate de Secretar general a fost reales Igor Grosu.

Consiliul Politic Național

Consiliul Politic Național asigură conducerea partidului între două Congrese și se convoacă trimestrial sau la necesitate. Reieșind din prevederile statutare, Consiliul este autoritatea care aprobă sau propune cele mai importante decizii ale PAS, printre acestea se numără convocarea Congresului, modificarea Statutului, aprobarea listei de candidați la funcția de deputat și lista candidaților pentru alegerile locale, aprobarea programelor electorale și încheierea alianțelor politice și/sau electorale.

Ultima ședință a Consiliului Politic Național a avut loc la 5 iunie 2019 unde a fost aprobată decizia privind asumarea unui Guvern ACUM (PAS și Platforma DA) și votarea întregului pachet de dezoligarhizare, de scoatere a instituțiilor din captivitate, în urma votării unui speaker propus de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Biroul Permanent Național

Biroul Permanent Național este organul executiv al PAS, care se întrunește, de regulă, la fiecare 2 săptămâni sau la necesitate. Potrivit atribuțiilor statutare, Biroul adoptă pozițiile publice oficiale ale partidului în legătură cu evenimentele politice, sociale și economice curente din țară și din alte țări, coordonează campaniile electorale ale PAS pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, stabilește bugetul partidului și modul de distribuție al acestuia, validează constituirea Organizațiilor Teritoriale și rezultatele alegerilor desfășurate la nivel teritorial.

Președintele

Președintele este ales de către Congres pentru un termen de 4 ani. Acesta conduce activitatea generală a PAS, activitatea Biroului Permanent Național și a Consiliului Politic Național și răspunde în fața Congresului de activitatea politică a formațiunii. În plus, președintele coordonează negocierile politice, conduce delegațiile partidului și face declarații în numele PAS și semnează documentele oficiale ale partidului.

Actualul președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate este Maia Sandu, realeasă în această funcția la Congresul II al formațiunii din 10 septembrie 2017.

Vicepreședinții

Vicepreședinții sunt membri cu responsabilități de reprezentare a partidului în limita mandatului atribuit de Biroul Permanent Național și în limitele statutare. În concordanță cu atribuțiile statutare, vicepreședinții prezidează, prin mandat al președintelui partidului, ședințele structurilor naționale de conducere și coordonează diverse domenii de activitate ale Partidului atribuite conform actelor de aplicare a Statutului.

În prezent, PAS are trei vicepreședinți aleși la Congresul II al partidului din 10 septembrie 2017, după cum urmează: Liliana Nicolaescu-Onofrei, Dan Perciun și Mihai Popșoi.

Ex-vicepreședinți

Sergiu Musteață (20162017).

Secretarul general

Secretarul general este responsabil de activitatea de organizare și dezvoltare organizațională a partidului. Secretarul este responsabil de coordonarea și monitorizarea activității Organizațiilor teritoriale, elaborează și propune spre aprobare planul campaniei electorale, propune Biroului Permanent Național bugetul central al formațiunii și asigură colectarea cotizațiilor de membru și asigură buna organizare și desfășurare a ședințelor organelor de conducere ale partidului.

La Congresul II al PAS din 10 septembrie 2017 în calitate de secretar general a fost reales Igor Grosu.

Comisia Națională de Integritate și Disciplină

Comisia este o structură independentă care examinează întrunirea criteriilor de integritate în procesul de selecție și promovare, în funcții de conducere în partid și în funcții de demnitate publică, alese sau numite, cercetează faptele sesizate ca fiind abateri disciplinare și stabilește sancțiunile relevante, dar și soluționează litigiile dintre membrii PAS, sau dintre aceștia și organele de conducere ale partidului, sau dintre organele de conducere ale formațiunii.

Comisia Națională de Audit

Comisia Națională de Audit este independentă și este constituită din 3 membri aleși de congres. Comisia întocmește Regulamentul cu procedurile și criteriile de audit intern al organizațiilor de conducere de la nivel central, teritorial și local și îl supune aprobării Consiliului Politic Național și prezintă rapoarte de activitate și de performanță ale organelor de conducere în plenul congresului.

Comisiile Sectoriale de Politici Publice

Comisiile reprezintă un instrument de formulare a politicilor publice, de construire a programelor de guvernare, a altor programe politice, de asigurare a expertizei privind inițiativele legislative, de formulare de poziții în raport cu diferite evenimente, de evaluare a calității altor programe.

Conducerea Partidului Acțiune și Solidaritate

Istoricul PAS

Constituirea PAS

Premisele creării partidului

Congresul de constituire a Partidului Acțiune și Solidaritate

Partidul Acțiune și Solidaritate a fost constituit pe fundalul unor evenimente social-politice de anvergură, care s-au desfășurat pe parcursul anilor 2014–2015, marcate inclusiv de scandalul din domeniul financiar-bancar și de situația precară din domeniul justiției, admise sub auspiciile partidelor de la guvernare.

La 23 decembrie 2015, într-o postare video distribuită pe rețelele sociale, ex-ministrul educației (2012–2015), Maia Sandu, a anunțat despre lansarea unei mișcări cu genericul “În /pas/ cu Maia Sandu”, care își propunea să contribuie la crearea unui partid politic. Potrivit inițiatoarei, noua formațiune politică urma să fie construită de jos în sus, să promoveze oameni onești în funcții, iar donațiile pentru existența partidului să fie transparente.

Înființarea PAS

Congresul de constituire a Partidului Acțiune și Solidaritate a avut loc 15 mai 2016, Maia Sandu fiind aleasă președintele noii formațiuni politice. În calitate de vicepreședinți ai partidului au fost aleși Sergiu Musteață și Liliana Nicolaescu-Onofrei, iar în funcția de secretar general al partidului a fost ales Igor Grosu. Potrivit prevederilor programatice ale partidului, acesta își propune să aplice reforme sistematice, prin care să fie puse bazele unei economii reale de piață, care să asigure locuri de muncă, să continue reformele pentru o educație de calitate și protecție socială a păturilor vulnerabile.

Activitatea PAS (2016–prezent)

Alegerile prezidențiale din 2016

După ce, la 4 martie 2016, Curtea Constituțională a adoptat hotărârea prin care a fost schimbată modalitatea de alegere a șefului statului, mai multe partide politice și-au antrenat forțele în alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Deși au fost organizate o serie de consultări privind identificarea unui candidat comun al forțelor politice pro-europene, doar Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul “Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA) și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au anunțat că vor face front comun la alegerile prezidențiale. Totuși, la etapa inițială, PAS și PPPDA și-au desemnat propriii candidați, însă, după realizarea unor sondaje de opinie publică, candidatul Platformei DA, Andrei Năstase s-a retras din competiția electorală în favoarea candidatului PAS, Maia Sandu. Decizia celor două formațiuni politice, de a desemna un candidat unic la alegerile prezidențiale, a fost salutată și susținută de mai multe partide politice din Republica Moldova, dar și de Partidul Popular European. Totodată, vicepreședintele Partidului Popular European din Moldova (PPEM), Oazu Nantoi, și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu, după ce liderul PPEM, Iurie Leancă, a refuzat repetat să se retragă din competiția electorală în favoarea candidatului unic.

În cursa electorală pentru alegerea șefului statului s-a înregistrat și candidatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, însă cu trei zile înainte de ziua alegerilor acesta s-a retras din campania electorală și a anunțat că o va susține pe Maia Sandu, președinta PAS, deși, în perioada electorală posturile TV afiliate PDM au reflectat contrariul în buletinele de știri.

Printre angajamentele asumate de Maia Sandu în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, se regăseau: lupta împotriva corupției, investigarea furtului miliardului, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, integritatea persoanelor cu funcții de demnitate publică, contestarea deciziilor abuzive ale Guvernului și Parlamentului etc. În ciuda unei campanii electorale marcată de manipulări și acuzații nocive, lansate de oponenții politici, Maia Sandu a reușit să obțină în primul tur de scrutin 38,71% din voturi, iar în al doilea tur a acumulat 47,89% din sufragii sau locul doi în preferințele alegătorilor. Rezultatele înregistrate de candidatul comun în primul și al doilea tur de scrutin au fost influențate semnificativ de mobilizarea fără precedent a cetățenilor moldoveni din Diasporă.

Modificarea sistemului electoral

Protestul din 30 iulie 2017 (Foto: TV8)

După alegerile prezidențiale, Partidul Acțiune și Solidaritate, împreună cu Platforma Demnitate și Adevăr, s-a opus inițiativei Partidului Democrat din Moldova și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova privind schimbarea sistemului electoral proporțional în sistem electoral mixt. După ce, la 20 iulie 2017, deputații fracțiunilor parlamentare au votat modificările în Codul electoral, PAS și PPPDA au organizat ample acțiuni de protest, la care au solicitat abrogarea sistemului electoral mixt.

Pe fundalul protestelor, la 10 septembrie 2017 și-a ținut lucrările Congresul II al PAS, în cadrul căruia formațiunea politică și-a trasat principalele obiective de activitate pentru perioada următoare. În acest sens, a fost adoptată o Rezoluție, care prevede, printre altele, pregătirea pentru viitoarele scrutine electorale la nivel național și local, consolidarea structurilor de partid, instituirea unui parteneriat strategic cu Platforma DA, abrogarea sistemului electoral mixt, demascarea acțiunilor clanului Plahotniuc-Dodon, sporirea vizibilității partidului și a eforturilor sale de recuperare a miliardului furat, precum și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Alegerile locale noi din 2018

La începutul anului 2018 s-au creat circumstanțele care au declanșat alegerile locale noi în mun. Chișinău. În acest context, PAS l-a susținut plenar pe liderul PPPDA, Andrei Năstase, în calitate de candidat la funcția de Primar general. În al doilea tur al alegerilor, care a avut loc la 3 iunie 2018, Andrei Năstase, aflat în competiție cu candidatul socialiștilor, a obținut 52,57% din sufragii.

Totuși, la scurt timp după anunțarea rezultatelor oficiale, Comisia Electorală Centrală a adoptat, la 29 iunie 2018, Hotărârea nr. 1713, prin care a luat act de hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018, declarând nule alegerile locale noi pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău.

Crearea blocului electoral ACUM

Acord de constituire a Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”

După deciziile pronunțate de instanțele de judecată, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr au demarat ample acțiuni de protest împotriva invalidării alegerilor locale noi din mun. Chișinău, la proteste alăturându-se și comunitățile de moldoveni aflați peste hotarele țării. Totodată, cele două formațiuni politice, alături de PLDM și alte grupuri de cetățeni din Republica Moldova, au anunțat la 27 iunie 2018 despre crearea Mișcării de Rezistență Națională “ACUM”, care își propunea să continue protestele și să solicite anularea sistemului electoral mixt, precum și tragerea la răspundere penală a judecătorilor care au invalidat alegerile primarului capitalei.

Ulterior, la 3 noiembrie 2018, reprezentanții ACUM au lansat cinci angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani, după alegerile parlamentare din 2019. În acest sens, la 18 decembrie 2018 conducerile celor două formațiuni politice au semnat actul de constituire a Blocului electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, acesta fiind apoi înregistrat de Comisia Electorală Centrală în calitate de concurent electoral.

Gestiunea financiară

Sursele de finanţare ale Partidului Acțiune și Solidaritate, veniturile acestuia şi principalele categorii de cheltuieli înregistrate anual conform datelor din rapoartele privind gestiunea financiară a partidului prezentate de către PAS Comisiei Electorale Centrale.


Anul 2018
Surse de finanţare/ venituri, total 1 059 370 lei
2.1. Donaţii din partea membrilor de partid 488 428
2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice 433 985


4. Cotizaţii de membru de partid 101 166
5. Venituri în urma activităţilor economice 35 790
Plăţi/ cheltuieli, total 755 986 lei
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor 184 871
2. Cheltuieli de personal 91 114
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale 253 022
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii 3 755


8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile 4 200
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar 13 208
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri 84 902
12. Alte cheltuieli 109 187
13. Cheltuieli în campania electorală 11 728
Anul Venituri Cheltuieli Membri
iun 2019 1 073 941,26 428 559,44 8 137
2018 1 059 369,75 755 986,21 8 113
2017 551 060,42 686 036,90 7 456
2016 1 900 819,10 1 744 434,16 7 456

Încrederea populației

Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Partidul Acțiune și Solidaritate, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].













16,7[2] 13,5 23,6 16,9 38,0 22,0 26,4













ian 2019 noi 2018 mai 2018 dec 2017 apr 2017 oct 2016 apr 2016