Partidul Liberal
Partidul Liberal (PL) este un partid politic de dreapta din Republica Moldova. În perioada 2009–2013 și 2015–2017 PL a participat la înființarea alianțelor politice care au guvernat Republica Moldova, iar din 2017 și până în 2019 s-a aflat în opoziție parlamentară.
Partidul Liberal (PL) a fost înființat la 5 septembrie 1993 sub denumirea de Partidul Reformei (PR). La Congresul II din 24 aprilie 2005 formațiunea și-a schimbat denumirea în Partidul Liberal.
PL se identifică drept o formațiune politică de orientare liberală, care militează pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, pentru consolidarea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. Potrivit celor mai recente date, partidul are 10 600 membri.
Pe parcursul celor 31 de ani de activitate, Partidului Liberal s-a aflat la conducerea țării 5 ani și jumătate, în componența Alianței pentru Integrare Europeană (I, II și III). Aflați la guvernare, reprezentanții PL au ocupat funcții înalte, în mod special, funcția de prim-ministru interimar, președinte al Parlamentului și cea de Președinte interimar al Republicii Moldova.
Președinte al Partidului Liberal este Dorin Chirtoacă, asistat de președintele de onoare Mihai Ghimpu, prim-vicepreședintele Corina Fusu și 2 vicepreședinți. Funcția de secretar general al partidului este exercitată de Ion Apostol.
PL este membru observator al Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).
Ultimele alegeri la care a participat Partidul Liberal au fost alegerile parlamentare ordinare din 24 februarie 2019, în cadrul cărora PL a obținut doar 1,25% din voturile valabile exprimate.
Cuprins
- 1 Organele de conducere
- 2 Organizații interne
- 3 Istoricul PL
- 4 Gestiunea financiară
- 5 Încrederea populației
Organele de conducere
În conformitate cu prevederile statutare ale partidului, organele de conducere ale PL la nivel republican sunt: Congresul, Consiliul Republican, Biroul Politic, Președintele, Prim-vicepreședinții, Vicepreședinții, Secretarul general, Comisia Republicană de Cenzori și Comisia Republicană de Etică și Disciplină.
- Dorin Chirtoacă – președinte
- Mihai Ghimpu – președinte de onoare
- Corina Fusu – prim-vicepreședinte
- Veronica Herța – vicepreședinte
- Mihai Moldovanu – vicepreședinte
- Ion Apostol – secretar general
Congresul
Congresul este forul suprem de conducere și decizie al Partidului Liberal. Acesta se convoacă ordinar o dată la 4 ani sau în situații extraordinare. Congresul adoptă, în particular, modificări și completări în Programul și Statutul partidului, alege pe un termen de patru ani și revocă președintele partidului, prim-vicepreședinții, vicepreședinții și Secretarul general al partidului, alege componența Consiliului Republican.
Ultimul Congres al liberalilor și-a ținut lucrările la 1 decembrie 2018. Congresul l-a ales pe Dorin Chirtoacă în calitate de președinte al Partidului Liberal iar Mihai Ghimpu a fost desemnat președinte de onoare al formațiunii. Forul a aprobat noua siglă a partidului și Statutul cu noile modificări, a votat Declarația de Unire cu România și au fost adoptate două rezoluții.
Consiliul Republican
Consiliul Republican exercită conducerea partidului în intervalul dintre Congrese, fiind convocat trimestrial sau la necesitate. Reieșind din prevederile statutare, Consiliul este autoritatea care aprobă sau propune cele mai importante decizii ale Partidului Liberal, printre acestea se numără alegere/revocarea membrilor Biroului Politic, Comisiei Republicane de Cenzori și Comisiei de Etică și Disciplină, aprobă alianțele cu partidele politice și înaintează listele candidaților pentru alegerile parlamentare.
Ultima ședință a Consiliului Republican s-a desfășurat la 15 decembrie 2019, în cadrul căreia Partidul Liberal a aprobat formarea Mișcării politice Unirea. Potrivit PL, toate formațiunile unioniste din Republica Moldova vor fi invitate să se alăture Mișcării, urmând ca toate acțiunile să fie realizate în comun, inclusiv participarea în alegerile prezidențiale și parlamentare.
Biroul Politic
Biroul Politic exercită conducerea partidului între ședințele Consiliului Republican și este convocat la necesitate dar nu mai rar decât o dată pe săptămână. Biroul coordonează activitatea organizațiilor și a departamentelor de specialitate, stabilește concepția și modul de pregătire și desfășurare a campaniilor electorale, desemnează candidații pentru funcțiile din Guvern și Administrația Publică Centrală și propune Consiliului Republican lista candidaților pentru alegerile parlamentare.
Președintele
Președintele partidului exercită conducerea și coordonează activitatea organismelor la nivel republican și internațional, este ales de către Congres pe un termen de 4 ani. Potrivit Statutului, președintele reprezintă formațiunea în relațiile oficiale, exprimă mesajul politic și face declarații în numele partidului, convoacă și prezidează ședințele Biroului Politic și ale Consiliului Republican și prezidează orice alte ședințe ale partidului la care ia parte, conduce negocierile politice purtate în numele Partidului cu alte partide și organe social-politice din republică și de peste hotare.
Prim-vicepreședinții
Prim-vicepreședinții sunt aleși pe un termen de 4 ani și asigură coordonarea și funcționarea performantă a organelor centrale de conducere ale partidului. Aceștia sunt responsabili de promovarea politicii adoptate de către organele de conducere ale partidului, reprezintă formațiunea în relațiile oficiale și conduc ședințele organelor de conducere ale PL.
Vicepreședinții partidului
Vicepreședinții sunt aleși pe un termen de 4 ani, aceștia fiind responsabili de coordonarea activității departamentelor de specialitate ale partidului, reprezintă formațiunea în relațiile oficiale și îndeplinesc atribuțiile delegate de către președintele formațiunii, Consiliul Republican și Biroul Politic.
În prezent, Partidul Liberal are 2 vicepreședinți: Veronica Herța și Mihai Moldovanu.
Ex-vicepreședinți
Dorin Chirtoacă (2005-2010), Anatol Șalaru (2008-2010), Corina Fusu (2008-2014), Vlad Lupan (2010-2012), Valeriu Munteanu (2010-2018), Boris Vieru (2010-2013), Anatol Petrencu (2011-2012), Veaceslav Untilă (2011-2017), Vitalie Culicovschi (2013-2014), Victor Rusanovschi (2013-2014), Lilian Carp (2013-2018).
Secretarul general
Secretarul general coordonează la nivel central managementul organizațiilor Partidului Liberal și asigură buna comunicare între acestea. Secretarul ține evidența resurselor umane și financiare la nivel de partid, coordonează și este responsabil de procesele de comunicare și imagine a Partidului.
Comisia Republicană de Cenzori
Comisia Republicană de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă și financiară de verificare a patrimoniului PL care se întrunește anual sau la necesitate. Potrivit atribuțiilor statutare, Comisia efectuează controlul activității economico-financiare a organelor de conducere republicane și teritoriale (prin trezorier), modul de utilizare a patrimoniului, evidența și realizarea bugetului aprobat. În același timp, prezintă rapoarte Consiliul Republican și informează Consiliul Republican și Biroul Politic despre încălcările depistate.
Comisia Republicană de Etică și Disciplină
Comisia Republicană de Etică și Disciplină verifică respectarea prevederilor statutare și a disciplinei interne a partidului, întrunindu-se o dată la 6 luni ori la necesitate. Comisia cercetează litigiile apărute între organele de conducere ale organizațiilor locale, teritoriale, precum și dintre acestea și cele de la nivel central și soluționează conflictele apărute între membrii PL.
Conducerea Partidului Liberal
Organizații interne
În cadrul PL funcționează 2 organizații interne de profil, care își desfășoară activitatea în baza regulamentelor aprobate de Consiliul Republican, acestea sunt: Organizația Femeilor Liberale și Tineretul Liberal.
Organizația Femeilor Liberale
Organizația Femeilor Liberale (OFL) a Partidului Liberal a fost constituită la 25 ianuarie 2009. Organizația își desfășoară activitatea, în mod special, prin promovarea valorilor liberale, a programului, activităților și preocupărilor PL în rândul femeilor din Republica Moldova, de atragere și susținere a femeilor în structurile PL pe baza competenței și a competiției deschise.
În prezent, funcția de președinte al OFL este exercitată de Corina Fusu, aceasta fiind și prim-vicepreședinte al Partidului Liberal.
Tineretul Liberal
Tineretul Liberal (TL) este o organizație constituită din membrii Partidului Liberal care nu au împlinit vârsta de 35 de ani. Organizația promovează valorile liberale, a programului și activităților PL în rândul tineretului, aceasta urmărind și promovarea tinerilor în structurile partidului pe baza competenței și a liberei competiții pentru formarea unei noi generații de politicieni. În cadrul TL se constituie Clubul Studenților Liberali și Clubul Liceenilor Liberali.
În prezent, funcția de președinte al TL este exercitată de Ion Cebanu.
Istoricul PL
Înființarea Partidului Liberal
PL în anii ‘90
Conferința de constituire a Partidului Reformei (PR), predecesorul Partidului Liberal, a avut loc la 5 septembrie 1993, când au fost adoptate Statutul și Programul acestui partid. Primul președinte al noii formațiuni politice a fost ales activistul din cadrul Mișcării de Eliberare Națională, Anatol Șalaru. Pe parcursul anilor 1994–1998 Partidul Reformei nu s-a evidențiat pe arena politică, motiv pentru care, la 5 ianuarie 1998, Anatol Șalaru a demisionat din funcția de președinte al PR, iar în locul său a fost ales deputatul Mihai Ghimpu.
Partidul condus de Mihai Ghimpu a participat la alegerile parlamentare anticipate din 2001, pe listele Blocului electoral "Credință și Dreptate", fără a accede în Parlament. După rezultatele modeste înregistrate în alegeri, formațiunea politică s-a retras din viața politică activă și a revenit abia după alegerile parlamentare din 2005. Atunci, o parte din formațiunile democratice, inclusiv două dintre cele mai cotate pe segmentul de dreapta — Partidul Popular Creștin Democrat și Partidul Social-Liberal – au susținut, la 4 aprilie 2005, realegerea liderului comunist, Vladimir Voronin, în funcția de șef al statului. Acest pas a fost tratat de o bună parte a electoratului democrat drept o trădare, distanțându-se de cele două partide politice.
Dorin Chirtoacă – locomotiva electorală a liberalilor
La 24 aprilie 2005 delegații Congresului II al Partidului Reformei au decis schimbarea denumirii formațiunii din "Partidul Reformei" în "Partidul Liberal" (PL), au adoptat Statutul și Programul PL în redacție nouă, au aprobat noua siglă a formațiunii și au ales principalele organe de conducere ale PL, menținându-l pe Mihai Ghimpu în funcția de președinte al partidului. În același timp, formațiunea l-a înaintat pe tânărul politician, Dorin Chirtoacă, drept candidat la funcția de primar general al mun. Chișinău.
După două încercări eșuate de organizare a alegerilor locale noi și repetate pentru funcția de primar general, desfășurate în vara anului 2005, Dorin Chirtoacă a fost ales în funcția de edil al capitalei la 17 iunie 2007, în turul doi al alegerilor locale generale, devansându-l pe candidatul PCRM, Veaceslav Iordan. Ulterior, Dorin Chirtoacă a câștigat, consecutiv încă două mandate, la alegerile locale generale din 2011 și 2015.
După alegerile din 2007, PL a format, împreună cu alte partide democratice, coaliția majoritară din Consiliul Municipal Chișinău (CMC), iar Mihai Ghimpu a fost ales președinte al CMC. Totodată, începând cu anul 2007, PL demarează reconstrucția internă a partidului. În partid fuseseră atrase mai multe personalități, în special fostul lider al PR, Anatol Șalaru, jurnalista Corina Fusu, scriitorul Ion Hadârcă etc. Astfel, înainte de alegerile parlamentare din 2009, formațiunea și-a consolidat structurile interne, dar și poziția în societate.
Activitatea PL în cadrul alianțelor de guvernare (2009–2013)
Alianța pentru Integrare Europeană (AIE)
La 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depășit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM și AMN — au semnat declarația de constituire a Coaliției de guvernare "Alianța pentru Integrarea Europeană" (AIE). Potrivit actului de constituire a Coaliției majoritare de guvernare, funcția de prim-ministru i-a revenit Partidului Liberal Democrat din Moldova, funcția de președinte al Parlamentului – Partidului Liberal, funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului – Alianței "Moldova Noastră", iar funcția de Președinte al țării – Partidului Democrat din Moldova. La 28 august 2009 liderul PL, Mihai Ghimpu, a fost ales în calitate de președinte al Parlamentului, legitimat în funcție cu votul celor 53 de deputați ai Coaliției de guvernare, iar, din 11 septembrie 2009, a exercitat și funcția de Președinte interimar al Republicii Moldova, funcție devenită vacantă după demisia anunțată de Vladimir Voronin.
Formarea Coaliției de guvernare și alegerea noului Guvern au fost precedate de evenimentele social-politice majore de după alegerile din 5 aprilie 2009, când PCRM obținu-se 60 de mandate în Parlament, iar acest rezultat a generat la scurt timp protestele din 7 aprilie. Acțiunile care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliție, au determinat PLDM, PL și AMN să ocupe o poziție intransigentă în raport cu PCRM. Astfel, cele trei formațiuni au declarat că nu vor să contribuie la menținerea comuniștilor la guvernare și că refuză să acorde "votul de aur" (cel de-al 61-lea vot), de care depindea alegerea președintelui țării. Prin urmare, tentativele eșuate de alegere a șefului statului au declanșat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.
Candidatul AIE la funcția de Președinte al țării
După constituirea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE I) și formarea noului Guvern, sarcina de bază a partidelor pro-europene a fost alegerea președintelui țării, perioadă marcată de o perpetuă instabilitate politică și multiple neînțelegeri în sânul Alianței. Căci majoritatea parlamentară deținea 53 mandate în Parlament, iar pentru alegerea președintelui republicii erau necesare 61 de voturi ale deputaților și, astfel, alegerea unui președinte implica și participarea PCRM. În pofida faptului că au avut loc două tentative de alegere a candidatului AIE la funcția de Președinte, la 10 noiembrie și 7 decembrie 2009, PCRM a boicotat de fiecare dată alegerea liderului democrat Marian Lupu la funcția de șef al statului, decizie catalogată ca revanșă pentru "votul de aur" negăsit în aprilie 2009, poziție pe care și-a menținut-o și mai târziu în raport cu membrii Alianței. Ca urmare, s-au creat circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Alianța pentru Integrare Europeană II
După alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, au urmat mai multe runde de negocieri privind formarea unei coaliții postelectorale, lucru care s-a produs abia la 30 decembrie 2010, când PLDM, PDM și PL au semnat Acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană II (AIE II). Mai târziu s-a vehiculat în spațiul public despre existența unei "anexe secrete" a acestui acord , unde partidele vizate au partajat funcțiile guvernamentale, ulterior aceasta fiind și principala sursă a neînțelegerilor și animozităților dintre cele trei formațiuni.
Pe parcursul anului 2011 conflictele din cadrul AIE II au avut un impact hotărâtor asupra amânării soluționării problemei alegerii șefului statului, în conformitate cu Acordul de constituire a Alianței. Printre evenimentele care au marcat funcționalitatea coaliției de guvernare și au subminat parcursul european al țării au fost: disputa din luna martie 2011 pe marginea bugetului și politicii bugetar-fiscale pentru 2011, care a fost însoțită de amenințarea Premierului de a-și prezenta demisia; anunțarea în adresarea Premierului Filat către cetățeni a riscului "mafiotizării" țării ; atacurile de tip "raider" asupra sistemului financiar-bancar etc. Abia la 16 decembrie 2011 a avut loc o nouă tentativă, și de această dată eșuată, de alegere a șefului statului. După mai multe discuții cu "grupul socialiștilor" pe marginea identificării unui candidat de compromis la funcția de șef al statului, liderii AIE II au anunțat că îl vor susține pe Nicolae Timofti, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de candidat neafiliat politic la funcția de șef al statului, care ulterior a fost ales în această funcție la data de 16 martie 2012, cu votul a 62 de deputați, inclusiv deputații PL.
Inițiativele de rezonanță ale Partidului Liberal (2009-2013)
În calitate de partid aflat la guvernare și membru al AIE I și AIE II, Partidul Liberal s-a remarcat în perioada 2009-2013 inclusiv prin activitatea liderului partidului, Mihai Ghimpu, în calitatea sa de președinte al Parlamentului și Președinte interimar al țării (2009-2010). În calitatea sa de Președinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a acordat 1021 distincții de stat și a decretat ziua de 28 iunie "Ziua ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist" . Cel din urmă decret a generat mai multe comentarii contradictorii în societate și între membrii AIE.
În calitatea sa de președinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu s-a remarcat și ca promotor al politicii "așilor din mânecă" pentru soluționarea problemei alegerii șefului statului, prin care își propunea să reducă cvorumul necesar alegerii președintelui de la trei cincimi (61 deputați) la majoritatea simplă de deputați (51 deputați). De asemenea, la 1 decembrie 2009, a dispus constituirea Comisiei pentru reforma constituțională, care urma să identifice și să analizeze lacunele sistemului constituțional și să elaboreze propuneri privind reforma constituțională în Republica Moldova . Comisia a elaborat un proiect de constituție, care a fost preluat de fracțiunea PL și înregistrat în Parlament la 23 septembrie 2011, însă a fost retras .
Totodată, în perioada de referință, fracțiunea parlamentară a PL s-a remarcat inclusiv prin inițiativa legislativă referitoare la politicile lingvistice în Republica Moldova, însoțită de sesizările fracțiunii PL la Curtea Constituțională (CC) privind interpretarea art. 13 din Constituție. În cele din urmă, la 5 decembrie 2013, CC a interpretat că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, sau în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul Declarației de Independență prevalează.
Partidul Liberal în opoziție (2013-2015)
Demiterea Guvernului Filat
La mai puțin de un an de zile de la alegerea lui Nicolae Timofti în funcția de șef al statului, componentele Alianței pentru Integrare Europeană (II) s-au pomenit într-un scandal, care de fapt a afișat cât de vulnerabil era sistemul politic și instituțional la acel moment. Dosirea incidentului tragic, întâmplat în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulți judecători, procurori și funcționari publici, a condus ulterior la demiterea mai multor demnitari, dar și la revizuirea unor funcții înalte, prevăzute în Acordul de constituire a AIE II. La 13 februarie 2013 președintele PLDM, Vlad Filat, a anunțat că formațiunea pe care o reprezintă se retrage din cadrul Acordului de constituire a AIE II . A urmat demiterea prim-vicepreședintelui și președintelui Parlamentului, ambele funcții deținute de PDM, dar și reținerea de către CNA a șefului Fisc, instituție subordonată PLDM. În acest context, la 5 martie 2013 a fost demis Guvernul Filat, cu votul comun al PCRM, PDM, al grupului socialiștilor și al deputaților neafiliați Mihai Godea și Sergiu Sîrbu. Partidul Liberal s-a abținut de la vot.
Scindarea Partidului Liberal
După demiterea Guvernului, noul candidat pentru funcția de prim-ministru, desemnat de PLDM, a fost iarăși Vlad Filat, decizie acceptată de Președintele țării, dar respinsă de către PDM și PL. În condițiile create, la 12 aprilie 2013 un grup de deputați, miniștri, viceminiștri și lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal au creat Consiliul ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal, mai târziu devenind Partidul Liberal Reformator. Grupul reformator a anunțat că vor continua discuțiile pentru depășirea crizei politice și alegerea unui prim-ministru. După hotărârea CC din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcția de premier, la 30 mai 2013 s-a constituit Coaliția Pro Europeană și a fost ales noul Guvern în frunte cu Iurie Leancă. Pentru învestirea Guvernului au votat PLDM, PDM, șapte deputați din grupul liberalilor reformatori, grupul Mișin și deputații Sergiu Sîrbu și Veronica Abramciuc. În acest context, conducerea PL a declarat trecerea în opoziție față de noua coaliție de guvernare.
Aflat în opoziție, Partidul Liberal a criticat acțiunile Guvernului prin care a fost pierdut pachetul de control din partea statului la Banca de Economii și a fost cedat Aeroportului Internațional Chișinău. Totodată, în preajma alegerilor parlamentare din 2014, Partidul Liberal a propus o serie de proiecte legislative, prin care solicitau modificarea cadrului legal în domeniul de apărare a țării, sugerând și revizuirea strategiei de securitate națională a Republicii Moldova . Acțiunile respective au precedat revendicările formulate în cadrul Congresului IV al PL, din 14 septembrie 2014, la care a fost adoptată Rezoluția privind aderarea Republicii Moldova la NATO .
Revenirea la guvernare (2015-2017)
Alianța pentru Integrare Europeană III
După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Partidul Liberal nu s-a regăsit în componența Alianței Politice pentru Moldova Europeană (APME), care a fost formată doar din PLDM și PDM. Motivul a fost neînțelegerile dintre cele trei formațiuni politice, în mod particular, refuzul PL de a face parte din majoritatea guvernamentală pe motiv că foștii parteneri au respins propunerile formațiunii de reformare a domeniului justiției și combaterea corupției, în contextul anunțării devalizării sistemului bancar, precum și de revizuire a modalității de partajare a funcțiilor ministeriale. După demisia Guvernului Gaburici, la 23 iulie 2015 a fost semnat acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană III , formată din PLDM, PDM și PL. Anexele 1 și 2 din acordul de constituire a AIE III, prevedeau și repartizarea între cele trei formațiuni politice a principalelor funcții în stat, a funcțiilor din cadrul cabinetului de miniștri, dar și a funcțiilor din cadrul agențiilor de stat. La 30 iulie 2015, cu votul deputaților celor trei formațiuni, a fost învestit noul Guvern, în frunte cu Valeriu Streleț .
La o distanță de trei luni de la învestire, Guvernul Streleț a fost demis la 29 octombrie 2015, cu votul deputaților PDM, PCRM și PSRM, împotrivă votând deputați PLDM, iar PL s-a abținut de la vot. Demiterea Guvernului a fost precedată de ridicarea imunității parlamentare a liderului PLDM, Vlad Filat, pentru care a votat și Partidul Liberal.
Parteneriatul politic PL–PDM
Partidul Liberal a decis să participe la crearea unei noi majorități parlamentare , coordonată de Partidul Democrat din Moldova, și a votat pentru învestirea Guvernului în frunte cu Pavel Filip, în condițiile în care în mun. Chișinău aveau loc ample proteste, prin care se contesta legitimitatea noului Executiv. Protestele stradale împotriva Guvernului și-au diminuat intensitatea după ce Curtea Constituțională a schimbat, la 4 martie 2016, modalitatea de alegere a Președintelui Republicii Moldova , iar Parlamentul a decis să organizeze alegeri prezidențiale în octombrie 2016, o dată ce expira și mandatul Președintelui țării, Nicolae Timofti. În cursa pentru funcția de șef al statului s-a înregistrat și președintele Partidul Liberal, Mihai Ghimpu, care s-a ales cu suportul a 1.80% din alegători, clasându-se pe locul cinci. Rezultatele modeste înregistrate la alegerile prezidențiale au fost criticate de prim-vicepreședintele PL, Anatol Șalaru, care l-a scurt timp a fost demis din funcția de conducere.
Referitor la activitatea legislativă a fracțiunii PL din această perioadă, este de remarcat faptul că, la 20 iunie 2016, la inițiativa PL, a fost adoptat proiectul noii legi cu privire la statutul municipiului Chișinău, cu votul coaliției majoritare în Parlament, proiect care oferă primarului general al mun. Chișinău dreptul să numească, prin dispoziție, viceprimarii, pretorii și șefii întreprinderilor municipale, în cazul în care Consiliul municipal Chișinău respinge de două ori, nemotivat, candidaturile propuse pentru aceste funcții . Inițiativa liberalilor a fost criticată atât în Parlament, cât și în societate, iar prevederile acestei noi legi au produs efecte surprinzătoare în anul 2017, o dată cu numirea în funcție a noilor viceprimari ai capitalei.
Trecerea PL în opoziție (2017-prezent)
Refuzul de a susține sistemul electoral propus de PDM
După alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 și a turului doi al alegerilor, din 13 noiembrie 2016, în cadrul coaliției de guvernare, în mod special între PL și PDM, s-au conturat disensiuni pe fundalul inițiativei PDM de schimbare a sistemului electoral . Liderul PL, Mihai Ghimpu, a reiterat poziția PL de a nu susține inițiativa PDM de trecere de la sistemul electoral proporțional la sistemul uninominal, deoarece "cetățenii nu au nevoie de circumscripții uninominale prin intermediul cărora să avem deputați precum primarul de Orhei — Ilan Șor" .
După decizia luată de PL, în primăvara anului 2017 în spațiul public au fost lansate informații despre "dosarul parcărilor cu plată" din Chișinău, un proiect dubios al Primăriei capitalei, criticat vehement de societatea civilă. La 25 aprilie 2017, în urma perchezițiilor CNA efectuate la Primăria mun. Chișinău în dosarul parcărilor cu plată, au fost reținute șapte persoane, inclusiv Igor Gamrețchi și Nistor Grozavu. Peste două zile CNA l-a reținut și pe ministrul liberal al transporturilor, Iurie Chirinciuc, fiind acuzat într-un dosar de corupție. Ulterior, la 25 mai 2017, dosarul parcărilor a culminat cu reținerea primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă. Ca urmare a acestor acțiuni, conducerea PL a declarat că reținerile nu au temei juridic, sunt decizii politice și spectacol. În această conjunctură, la 26 mai 2017 președintele PL, Mihai Ghimpu, a anunțat că părăsește coaliția de guvernare, pe motiv că "această coaliție ne-a costat foarte mult, inclusiv pierderea imaginii politice a mea și a colegilor mei" .
Cedarea conducerii Primăriei mun. Chișinău
Concomitent cu evenimentele menționate, la 27 aprilie 2017, Curtea de Apel Chișinău a înregistrat grupul de inițiativă al Partidului Socialiștilor privind colectarea semnăturilor pentru organizarea referendumului de demitere a Primarului general al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, inițiativă promovată intens de socialiști și de Partidul Popular European din Moldova după alegerile locale generale din 2015. După ce instanța de judecată a admis organizarea plebiscitului, iar Dorin Chirtoacă a fost suspendat din funcție în vara anului 2017, la 19 noiembrie 2017 s-a desfășurat referendumul de demitere a Primarului general al mun. Chișinău, însă acesta a fost declarat nevalabil din cauza prezenței joase a alegătorilor.
În același timp, în Primăria mun. Chișinău a avut loc "transferul" funcției de primar-interimar al capitalei, fiind desemnată în această funcție ex-președinta companiei Union Fenosa, Silvia Radu, după ce Nistor Grozavu a preferat să exercite doar atribuțiile de viceprimar. În contextul creat, la 16 februarie 2018 Dorin Chirtoacă și-a anunțat demisia din funcția de primar general al mun. Chișinău, iar în luna mai 2018 au avut loc alegeri locale noi ale primarului capitalei.
În cadrul alegerilor locale noi, Partidul Liberal l-a desemnat pe vicepreședintele formațiunii, Valeriu Munteanu, în calitate de candidat la funcția de Primar general, care s-a ales cu suportul a doar 3.61% din alegători, clasându-se pe locul cinci. Pentru turul II al alegerilor, PL și-a îndemnat alegătorii să-l voteze pe candidatul comun al Platformei Demnitate și Adevăr și al Partidului Acțiune și Solidaritate, Andrei Năstase. Totuși, instanța de judecată a invalidat alegerile din mun. Chișinău, iar calitatea de primar-interimar al capitalei este deținută, din iulie 2018, de reprezentantul PPEM, Ruslan Codreanu.
Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019
În toamna anului 2018 în spațiul public au fost lansate discuții privind formarea unui eventual bloc electoral, în perspectiva alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, care să includă mai multe formațiuni liberal-democratice, în frunte cu Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr, care mai devreme înființaseră Mișcarea de Rezistență ACUM. Conducerea Partidului Liberal și-a manifestat interesul față de o eventuală participare în componența blocului electoral ACUM, în acest sens fiind organizate câteva runde de negocieri cu reprezentanții partidelor vizate.
În același timp, la 1 decembrie 2018, și-a ținut lucrările Congresul V extraordinar al PL, la care Dorin Chirtoacă a fost ales președinte al formațiunii. Delegații congresului au adoptat și principalele mesaje ale partidului pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, focusate pe promovarea dezideratului Unirii Republicii Moldova cu România. La câteva zile după lucrările congresului, vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a anunțat că părăsește partidul , deoarece acesta ar amâna adoptarea unei decizii favorabile față de participarea la scrutinul parlamentar în componența blocului ACUM, declarații dezaprobate de conducerea PL.
În acest context, la 16 decembrie 2018 a fost convocat Consiliul Republican al PL, în cadrul căruia s-a decis participarea partidului alături de blocul electoral ACUM, în condițiile unui compromis, ce constă din 5 puncte: calendar comun; un membru-observator din partea PL în cadrul comisiei de meritocrație; participare pe listele de candidați și pe circumscripții; proces-verbal al ședințelor comisiei de meritocrație; stabilirea locului candidaților pe listă și pe circumscripții, având în vedere meritocrația, dar și așteptările cetățenilor.
Gestiunea financiară
Sursele de finanţare ale Partidului Liberal, veniturile acestuia şi principalele categorii de cheltuieli înregistrate anual conform datelor din rapoartele privind gestiunea financiară a partidului prezentate de către PL Comisiei Electorale Centrale și Ministerului Justiției.
Surse de finanţare/ venituri, total | 4 529 346 lei |
---|---|
1. Subvenţii de la bugetul de stat | 4 527 096 |
2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice | 600
|
4. Cotizaţii de membru de partid | 1 650
|
Plăţi/ cheltuieli, total | 7 552 832 lei |
1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor | 1 140 858 |
2. Cheltuieli de personal | 2 769 983 |
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale | 1 014 389 |
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate | 299 818 |
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii | 29 711 |
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale | 162 336 |
8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile | 253 731 |
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar | 46 851 |
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri | 191 995 |
13. Cheltuieli în campania electorală | 1 643 160 |
Anul | Venituri | Cheltuieli | Membri |
---|---|---|---|
iun 2019 | 1 311 372,50 | 2 575 737,02 | 16 865 |
2018 | 4 529 345,59 | 7 552 832,48 | 18 989 |
2017 | 4 538 550,59 | 1 533 777,90 | 20 778 |
2016 | 4 993 917,00 | 1 116 802,18 | 20 778 |
2015 | 5 126 050,00 | 5 154 073,00 | 20 778 |
2014 | 3 694 711,00 | 3 666 733,00 | ~20 000 |
2013 | 291 300,00 | 281 525,00 | ~20 000 |
2012 | 257 229,00 | 257 229,00 | |
2011 | 4 711 534,00 | 4 698 471,00 | |
2009 | 106 300,00 | 104 837,65 | ~12 000 |
Încrederea populației
Procentul populaţiei care are foarte multă sau oarecare încredere în Partidul Liberal, conform datelor Barometrului Opiniei Publice[1].
| |||||||||||||||||||
3,2 | 3,7 | 5,5 | 3,8 | 6,7 | 7,1 | 6,2 | 14,6 | 21,9 | 23,1 | 17,9 | 25,5 | 25,5 | 26,5 | 33,1 | 24,7 | 21,4 | 19,0 | 12,7 | 10,4
|
ian 2019 | noi 2018 | mai 2018 | dec 2017 | apr 2017 | oct 2016 | apr 2016 | noi 2015 | apr 2015 | noi 2014 | noi 2013 | noi 2012 | noi 2011 | noi 2010 | noi 2009 | iul 2009 | mar 2009 | oct 2008 | noi 2007 | mai 2007
|
- ↑ Barometrul Opiniei Publice // Institutul de Politici Publice