Alegerile din 2019 a Guvernatorului Găgăuziei

De la alegeri.md
Versiunea din 14 august 2019 09:38, autor: Admin3 (Discuție | contribuții) (Rapoarte de monitorizare)
Salt la: navigare, căutare

La 30 iunie 2019 în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) cu statut special Găgăuzia (Gagauz-Yeri), parte componentă a Republicii Moldova, s-au desfășurat alegerile ordinare ale Guvernatorului (Bașcanului), care reprezintă persoana oficială supremă a Găgăuziei. În alegeri au participat 50,43% din cetățenii cu drept de vot înscriși în listele electorale, iar Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, a fost realeasă pentru al doilea mandat.

Alegerile Guvernatorului din 2019
2015
Irina Vlah

Scrutinul din 30 iunie 2019 pentru alegerea Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei (Gagauz-Yeri) a fost cel de-al VII-lea de la instituirea, în 1995, a funcției respective și primul desfășurat în baza noului Cod electoral al Găgăuziei, adoptat în 2015. Alegerile s-au desfășurat în baza sistemului electoral majoritar, într-o singură circumscripție electorală. Pentru buna organizare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG) a constituit 3 circumscripții administrative în limitele hotarelor raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

Campania electorală a demarat pe 1 mai 2019 și a durat 60 de zile. Pentru a se înregistra în calitate de candidați, 8 pretendenți au solicitat autorității electorale listele de subscripție în vederea colectării semnăturilor. Dintre cei 5 pretendenți care au prezentat la CECG semnăturile colectate, doar 4 au fost înregistrați în calitate de candidați independenți. Totuși, 3 dintre aceștia au fost susținuți de structuri politice și obștești naționale sau regionale, inclusiv de Uniunea “Devlet” care inițial a chemat cetățenii la boicotarea alegerilor. Singurul refuz de înregistrare a fost motivat de depistarea mai multor inexactități și încălcări în listele de subscripție prezentate de către aspirantul la funcție, după verificarea acestora de către CEC Găgăuzia. Deși Curtea de Apel Cahul l-a restabilit în calitate de candidat la funcția de Guvernator, după refuzul repetat al CECG de a-l înregistra, candidatul a fost retras din cursă definitiv prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2019. În buletinele de vot, în dreptul numelui acestuia a fost aplicată ștampila “Retras”.

În ziua scrutinului, 27 secții de votare din 66 au dispus prelungirea votării după ora 21:00, când birourile electorale urmau să-și încheie activitatea. Această decizie a fost criticată de către unii candidați și observatori naționali, pe motiv că a fost luată în lipsa unor explicații clare din partea autorității electorale, cu riscul de a genera neîncredere în datele privind prezența reală la vot. Ca reacție, CECG a emis o Declarație, în care a argumentat dreptul birourilor electorale ale secțiilor de votare de a prelungi votarea cu cel mult două ore pentru a permite alegătorilor aflați în incinta secției să-și exercite dreptul de vot.

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a constatat că scrutinul din 30 iunie 2019 a avut o rată de participare de 50.43%, depășind la limită pragul de validare a alegerilor de 1/2 din alegătorii înscriși în listele electorale. Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, a acumulat 91.27% dintre voturi, fiind astfel realeasă în funcția de Guvernator al Găgăuziei.

Valabilitatea alegerilor a fost contestată la Curtea de Apel Comrat de către candidatul Serghei Cimpoeș, care a invocat prelungirea ilegală a votării în mai multe secții de votare, fapt ce a permis atingerea ratei de validare a alegerilor. Totuși, la 11 iulie Curtea de Apel Comrat a respins reclamația lui Cimpoeș și a confirmat legalitatea și rezultatele alegerilor Guvernatorului, validând totodată și mandatul Bașcanului ales Irina Vlah. Decizia instanței de judecată a fost urmată de ședința specială a Adunării Populare a Găgăuziei din 19 iulie 2019 în cadrul căreia Irina Vlah a fost învestită în funcția de Guvernator al Găgăuziei.

Alegerile au fost monitorizate de 49 de observatori internaționali din 13 țări și 143 de observatori naționali din partea a patru organizații neguvernamentale. În pofida unor încălcări minore, alegerile au fost recunoscute drept democratice de către Misiunea CSI de Observare a alegerilor.

Învestirea Irinei Vlah în funcția de Guvernator al Găgăuziei

Contextul preelectoral

Alegerile Guvernatorului s-au desfășurat pe fundalul unor disensiuni politice dintre Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, sprijinită de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), cu majoritatea deputaților afiliați Partidului Democrat din Moldova (PDM). Rivalitatea politică dintre Adunarea Populară și Comitetul executiv (Guvernatorul) este una de durată și a existat, practic, dintotdeauna, cu relaxări temporale, urmate de reluarea conflictelor așa cum s-a întâmplat în perioada alegerilor anticipate ale Guvernatorului în 2002 sau în perioada alegerilor în Adunarea Populară din 2012 și 2016. În același context, în anul 2013 Adunarea Populară a Găgăuziei a inițiat procedura de demitere a Guvernatorului de atunci, Mihail Formuzal, inițiativă care în cele din urmă nu a fost realizată, deoarece APG este în drept doar să inițieze procedura de demitere a Bașcanului însă demiterea acestuia are loc doar prin referendum.

Rivalitatea politică dintre Adunarea Populară și Comitetul executiv

Rivalitatea politică dintre Adunarea Populară și Guvernatorul Găgăuziei s-a intensificat după alegerile în Adunarea Populară din 9–23 septembrie 2012. În urma alegerilor, PDM a reușit să încropească o majoritate din deputați independenți, fără ca în organul reprezentativ să acceadă cel puțin un singur candidat din partea formațiunii. La fel s-a întâmplat și după alegerile din 20 noiembrie – 4 decembrie 2016, când în Adunarea Populară a ajuns un singur candidat al PDM – Vladimir Cîssa, ales ulterior Președinte al Adunării Populare, după ce majoritatea deputaților independenți s-a proclamat afiliată PDM. Totodată, deși candidații independenți au câștigat alegerile pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei din ultimele 2 cicluri electorale, aceștia s-au bucurat de sprijinul unor formațiuni politice aflate în concurență cu PDM. Astfel, alegerile pentru funcția de Bașcan din 12–26 decembrie 2010 au fost câștigate de Mihail Formuzal, care devenind membru al Guvernului Republicii Moldova în conformitate cu articolul 14(4) al Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), a ales să coopereze cu Premierul Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova. În următorul ciclu electoral, alegerile din 22 martie 2015 au fost, de asemenea, câștigate de candidatul independent Irina Vlah, susținută în mod deschis de PSRM.

Acest gen de afiliere a deputaților Adunării Populare la PDM, pe de o parte, și susținerea politică din partea partidelor naționale pentru Comitetul executiv (Guvernator), pe de altă parte, a generat controverse între cele două instituții. Acestea au degenerat uneori în conflicte, așa cum s-a întâmplat în 2013, când Adunarea Populară a inițiat procedura de demitere a Bașcanului în funcție, Mihai Formuzal, care din cauza unor circumstanțe nu a putut fi dusă până la capăt. Și în campania electorală pentru scrutinul din 30 iunie 2019 se resimt tensiunile dintre PDM și PSRM. În acest context, Guvernatorul în exercițiu și candidatul favorit la funcția de Bașcan, Irina Vlah, susținută de PSRM, a acuzat conducerea de vârf a țării de subminarea bunelor relații cu Federația Rusă, ceea ce ar fi împiedicat atragerea investițiilor rusești în economia Găgăuziei.

Opinii divergente privind data alegerilor

Rivalitatea dintre APG și Bașcanul Irina Vlah s-a manifestat în momentul inițierii discuțiilor privind data desfășurării alegerilor ordinare din 2019. Startul discuțiilor a fost dat în cadrul ședinței Adunării Populare din 21 septembrie 2018, când a fost respinsă inițiativa Guvernatorului de stabilire a datei alegerilor ordinare pentru ziua de 17 februarie 2019. Irina Vlah și-a argumentat propunerea prin dorința de a sincroniza alegerile Guvernatorului Găgăuziei cu cele parlamentare din 24 februarie 2019, astfel încât Guvernatorul nou-ales să poată conlucra într-un regim normal cu noul Parlament și Guvern al Republicii Moldova, în scopul menținerii în Găgăuzia a unei situații social-economice stabile. Contrar acestei argumentări, majoritatea deputaților din APG a stabilit data alegerilor pentru ziua de 19 mai 2019. Drept justificare a fost invocat aliniatul 1 al articolului 96 din Codul electoral al Găgăuziei care prevede că alegerile se desfășoară nu mai târziu de 3 luni de la expirarea mandatului Guvernatorului în exercițiu, adică în perioada 15 aprilie – 15 iulie 2019.

Divergențele de opinii privind data alegerilor s-au iscat din cauza prevederilor ambigui dintre aliniatele 1 și 2 ale art. 96 din Codul electoral al Găgăuziei, care în alin. 2 prevede că: alegerile pot fi fixate de către Adunarea Populară a Găgăuziei înainte de expirarea împuternicirilor Guvernatorului, dar acestea nu trebuie să aibă loc mai devreme de 3 luni înainte de expirarea mandatului acestuia. În circumstanțele create, CECG a anunțat începutul perioadei electorale cu 3 luni înaintea scrutinului, pe 18 februarie 2019, urmând ca înregistrarea candidaților să înceapă pe 20 martie, cu 2 luni înainte de alegeri. Însă la 18 martie 2019, APG s-a convocat într-o ședință extraordinară, la inițiativa a 3 deputați, pentru a amâna data alegerilor Bașcanului. Deputații și-au fundamentat decizia prin faptul că a fost identificată o discrepanță dintre prevederile Regulamentului Găgăuziei (legea de bază), care este ierarhic superioară, și cele ale Codului electoral. Astfel, art. 61(2) al Regulamentului prevede că alegerea Guvernatorului Găgăuziei se consideră nevalabilă dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/2, iar la al doilea tur de scrutin mai puțin de 1/3 din alegători, în timp ce art. 112 din Codul electoral al Găgăuziei prevede că CECG declară alegerile nevalabile dacă mai puțin de 1/3 din alegătorii din listele electorale au participat la primul și al doilea tur de scrutin. Problemele menționate au fost considerate de deputații APG drept importante, necesitând timp pentru a fi rezolvate, ceea ce i-a motivat să adopte decizia de amânare a datei alegerilor de pe 19 mai pe 30 iunie 2019.

Disensiuni privind întocmirea listelor electorale

Suplimentar, deputații APG au decis să modifice prevederile Codului electoral al Găgăuziei privind listele electorale, care să fie întocmite în baza Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA), deținut de Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova. Propunerea respectivă a luat în considerație faptul că potrivit RSA listele electorale din Găgăuzia la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 conțineau 131 299 alegători, în timp ce listele electorale întocmite pentru alegerea Guvernatorului în 2015 conțineau doar 105 469 alegători, diferența fiind de aproximativ 25 mii alegători.

Susținătorii Bașcanului Irina Vlah i-au suspectat pe deputații din majoritatea Adunării Populare de intenția de a împiedica desfășurarea alegerilor, întrucât pentru validarea lor este necesară participarea a 1/2 din numărul de alegători (~65,6 mii). Cunoscându-se că la alegerile Guvernatorului din 2015 participarea alegătorilor a fost sub cifra respectivă (~64 mii), iar populația autonomiei a fost în continuu afectată de fenomenul migrației, participarea la alegeri a 1/2 din numărul de alegători este practic intangibilă. De aceea, potrivit susținătorilor Irinei Vlah, decizia de întocmire a listelor electorale în baza RSA, în care sunt introduse zeci de mii de “suflete moarte” – cetățeni care demult au părăsit Găgăuzia, obținând cetățenia altor state, dar care sunt menținuți în RSA – este una incorectă. În acest context, Guvernatorul în exercițiu, Irina Vlah, și-a acuzat oponenții de dorința de a destabiliza situația din autonomie, iar susținătorii Bașcanului din Consiliul vârstnicilor i-au acuzat în mod direct de politicienii găgăuzi afiliați PDM de intrigi împotriva intereselor Găgăuziei.

Listele electorale și rata de participare la vot

Calcularea ratei de participare la alegeri este dependentă de acuratețea întocmirii listelor electorale. De la instituirea funcției de Guvernator, în 1995, numărul de alegători în listele electorale a variat de o manieră haotică, principala cauză al acestui fenomen a fost că atât la nivel național, cât și la nivel regional, listele electorale erau întocmite de primari pentru fiecare secție de votare, după care acestea erau verificate la locul de reședință al alegătorilor. După instituirea Registrului de Stat al Alegătorilor, în 2010, situația s-a schimbat considerabil pentru alegerile de nivel național, însă nu același lucru s-a întâmplat și la nivel regional.

După adoptarea Codului electoral al Găgăuziei, în 2015, întocmirea listelor electorale pentru alegerea Guvernatorului urma să se facă în baza unui Registru oficial al alegătorilor din Găgăuzia, creat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, în cooperare cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, în baza RSA. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat pe motiv că CECG nu a reușit să devină operator de date cu caracter personal.

Din considerentele menționate, la alegerile din 30 iunie 2019 în Găgăuzia a fost continuată practica întocmirii listelor electorale de către primari, fapt care a provocat nemulțumirea unora dintre concurenții electorali, aceștia chemând alegătorii să boicoteze scrutinul.

În tabelul de mai jos sunt afișate date despre numărul de alegători și rata de participare la diferite alegeri care s-au desfășurat în Republica Moldova, începând cu anul 1994.

Alegeri Alegători Rata
Parlamentare 1994 101 142 82.63%
Bașcan 1995 107 081 70.58%
Prezidențiale 1996 103 178 58.92%
Parlamentare 1998 99 013 70.59%
Bașcan 1999 97 715 55.12%
Parlamentare 2001 94 829 58.06%
Bașcan 2002 89 674 41.43%
Parlamentare 2005 92 057 60.64%
Bașcan 2006 83 551 63.14%
Parlamentare 2009 107 172 53.72%
Bașcan 2010 102 542 56.95%
Parlamentare 2010 112 213 51.32%
Parlamentare 2014 130 986 48.34%
Bașcan 2015 105 469 58.21%
Prezidențiale 2016 130 170 40.68%
Parlamentare 2019 131 299 45.90%
Bașcan 2019 106 306 50.43%

Presiuni asupra CECG

Tensiunile dintre politicienii din autonomie s-au răsfrânt și asupra activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, membrii căreia, în ședința din 24 aprilie 2019, au dezvăluit presiunile politice care se exercită asupra instituției: deschiderea dosarelor penale împotriva unor membri CECG; acuzații publice de fraude financiare, nerespectarea legislației și comiterea falsificărilor; exercitarea intimidărilor din partea politicienilor asupra membrilor CECG pentru a-i determina să demisioneze din funcție etc.

Cadrul juridic

Legislație și reglementări relevante

Constituția Republicii Moldova (extras)
modificată prin Legea nr. 344-XV din 25.07.2003


Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
modificată prin Legea nr. 191-XV din 08.05.2003


Regulamentul Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
modificat prin Legea nr. 47-ХIХ/III din 08.06.2006


Codul electoral al GăgăuzieiRU
modificat prin Hotărârea Curții de Apel Comrat din 12.12.2018


Codul electoral al Republicii Moldova


Codul bunelor practici în materie electorală
adoptat de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, 18–19 octombrie 2002


Convenția privind standardele alegerilor democratice, drepturilor și libertăților electorale în statele membre ale CSIRU
ratificată prin Legea nr. 267-XV din 16.07.2004

Cadrul juridic pentru desfășurarea alegerilor în UTA Găgăuzia a fost dezvoltat într-un context politic specific, strâns legat de evoluția procesului electoral din autonomia Găgăuză, dar și a proceselor politice și electorale din Republica Moldova. Prevederile inițiale privind constituirea și funcționarea instituțiilor publice elective din autonomie, durata mandatului și sistemul electoral utilizat pentru alegerea acestora au fost consacrate în Legea organică nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) din 23.12.1994. Regulamentul Găgăuziei, adoptat de Adunarea Populară la 14 mai 1998, a dezvoltat și precizat prevederile Legii nr. 344 privind alegerea și funcționarea instituțiilor publice eligibile ale Găgăuziei.

Codificarea în 1997 a legislației electorale a Republicii Moldova într-un singur Cod electoral a convins autoritățile Găgăuziei să adapteze prevederile Codului electoral al Republicii Moldova la necesitățile legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și Guvernatorul Găgăuziei. În acest sens, în 1998 au fost adoptate două legi cu privire la alegerea Adunării Populare și alegerea Guvernatorului (Bașcanului). Legea cu privire la organele electorale ale Găgăuziei din 1999 a venit să completeze cele două legi, creând cadrul juridic necesar pentru organizarea și desfășurarea proceselor electorale din autonomie. Inconsistențele din cele trei legi au impus codificarea legislației electorale găgăuze într-un singur Cod electoral, după modelul Codului electoral al Republicii Moldova.

Adoptarea la 31 iulie 2015 a Codului electoral al Găgăuziei a permis eliminarea unui șir de prevederi contradictorii și discrepanțe dintre cele 3 legi, legate de statutul temporar al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, care capătă un statut permanent; modalitatea neuniformă de formare a consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare; carențele privind asigurarea transparenței și controlului public al activității organelor electorale etc. În același timp, în noul Cod au fost admise mai multe prevederi contradictorii în raport cu cele ale Codului electoral al Republicii Moldova.

Cadrul juridic electoral din Găgăuzia mai cuprinde și un șir de hotărâri și regulamente ale CECG pentru punerea în aplicare a legilor naționale și locale privind desfășurarea alegerilor.

Organele electorale ale Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei este organul electoral ierarhic superior permanent din UTA Găgăuzia, responsabil de asigurarea bunei organizări și desfășurări a alegerilor Adunării Populare, Bașcanului și referendumurilor locale pe teritoriul autonomiei. Adoptarea Codului electoral al Găgăuziei, la 31 iulie 2015, a permis eliminarea inconsistențelor din legislația precedentă referitoare la activitatea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, care a devenit instituție permanentă. Actuala componență a CECG a fost aprobată la 22 decembrie 2015, când au fost confirmați în funcție cei 9 membri ai instituției pentru un mandat de 5 ani, câte 3 desemnați de cele 3 ramuri ale puterii: legislativă, executivă și judecătorească.

Nominalizați de Adunarea Populară

  1. Elena Cazanji – secretar
  2. Ilia Ciolac
  3. Marina Croitor – vicepreședinte

Nominalizați de Comitetul executiv

  1. Valentin Cara
  2. Ivan Comur – președinte
  3. Elena Dimitroglo

Nominalizați de instanțele de judecată

  1. Igor Izvecov
  2. Anna Mihalciuc
  3. Svetlana Mironova

O astfel de reprezentare are menirea să asigure un grad mai înalt de independență a instituției, echilibrând interesele și asigurând controlul reciproc în activitatea membrilor. Modalitatea de constituire a CECG o repetă pe cea din Codul electoral al Republicii Moldova de până la revizuirea din 2005, când a fost introdus un mecanism de reprezentare a intereselor fracțiunilor parlamentare în Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

Organele electorale inferioare

Pentru buna desfășurare a alegerilor Guvernatorului, la 30 aprilie 2019 Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a dispus crearea unei singure circumscripții electorale în limitele hotarelor teritorial-administrative ale raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, iar la 8 mai 2019 a format Consiliile electorale de circumscripție (CECE) corespunzătoare celor trei raioane. La 21 mai 2019, CECG a aprobat Hotărârea privind componența numerică a birourilor secțiilor de votare, iar la ședința din 23 mai a stabilit numerotarea unică a celor 66 de secții de votare, create de CECE-uri.

Campania electorală

Perioada electorală, care cuprinde toate procesele legate de organizarea și desfășurarea alegerilor Guvernatorului Găgăuziei, inclusiv validarea acestora de către Curtea de Apel Comrat, a demarat la 18 martie 2019, când a fost stabilită data scrutinului. În conformitate cu Programul calendaristic, adoptat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei în baza Codului electoral al Găgăuziei, concurenții electorali s-au lansat în campania electorală pe măsura înregistrării. Agitația electorală a fost permisă până pe 28 iunie 2019, fiind interzisă în ziua premergătoare alegerilor și în ziua alegerilor. Cetățenii au avut de ales în buletinele de vot pe unul dintre cei 4 candidați independenți înregistrați la funcția de Bașcan.

Pretendenți la funcția de Guvernator

Înregistrarea fiecărui candidat s-a desfășurat în două etape. La prima etapă s-a constituit grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Guvernator, care a fost înregistrat la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. Sarcina grupurilor de inițiativă a fost colectarea autorizată a 1 500–2 000 semnături în cel puțin 1/3 de localități din autonomie, câte cel puțin 75 de semnături în fiecare localitate. Înregistrarea grupurilor de inițiativă s-a desfășurat în perioada 1–25 mai 2019.

Cea de-a doua etapă a demarat odată cu depunerea la CECG a cererilor de înregistrare a pretendenților la funcția de Guvernator cu anexarea documentelor necesare, inclusiv a listelor de subscripție cu semnăturile colectate de grupurile de inițiativă. Procesul a durat o lună de zile, mai exact de la 1 până la 30 mai 2019, inclusiv. Odată cu depunerea cererilor de înregistrare, pretendenții au susținut o testare obligatorie la limba găgăuză, organizată de o comisie lingvistică specială constituită din profesori și filologi ai limbii găgăuze. Susținerea cu succes a testării s-a încheiat cu înmânarea unui certificat, pe care pretendenții la funcția de Bașcan l-au prezentat CECG. Doar după această etapă autoritatea electorală a aprobat deciziile privind înregistrarea pretendenților și a anunțat candidații înregistrați în cursa electorală. Potrivit legislației, procedura de înregistrare a candidaților nu trebuia să depășească termenul de 7 zile de la data primirii întregului pachet de documente.

 # Pretendent Formațiune Înregistrarea grupului de inițiativă Colectarea semnăturilor Înregistrarea candidatului
Cerere Înregistrare Membri Susținători Perioada Demers Înregistrare Nr.
1 Irina Vlah CI 01.05.2019 01.05.2019 34 2 000 1 963 2 zile 03.05.2019 10.05.2019 1
2 Vasilii Aladov CI 01.05.2019 01.05.2019 1 1 816 1 465
1 443
1 539
1 443
29 zile 30.05.2019 06.06.2019
14.06.2019

29.06.2019
30.06.2019


5
5
3 Mihail Vlah CI 01.05.2019 03.05.2019 17
4 Serghei Cimpoeș CI 08.05.2019 08.05.2019 26 1 802 1 566 7 zile 15.05.2019 21.05.2019 2
5 Ivan Burgudji CI 14.05.2019 14.05.2019 26 1 777 1 549 2 zile 16.05.2019 21.05.2019 3
6 Anatolii Sachevici CI 22.05.2019 22.05.2019 1
7 Dmitrii Manol CI 22.05.2019 23.05.2019 17 2 000 1 542 5 zile 28.05.2019 04.06.2019 4
8 Elena Novac CI 23.05.2019 23.05.2019 27

Cu o zi înainte de ziua alegerilor, Curtea Supremă de Justiție l-a retras din cursă pe Vasilii Aladov, după ce Curtea de Apel Cahul l-a restabilit în calitate de candidat la funcția de Guvernator pe 28 iunie 2019. Anterior, CECG a refuzat de 2 ori să-l înregistreze pe Aladov, după ce a identificat mai multe încălcări și inexactități în listele de subscripție prezentate de acesta. În buletinele de vot din 30 iunie 2019 în dreptul numelui lui Vasilii Aladov a fost aplicată ștampila “Retras”.

Poziționarea forțelor politice în ajunul scrutinului

De-a lungul campaniilor electorale candidații la funcția de Guvernator pledează în mod prioritar pentru consolidarea statutului juridic al Găgăuziei în componența Republicii Moldova și integrarea țării în structurile regionale eurasiatice, alături de Rusia. Experiența alegerilor precedente arată că majoritatea concurenților la funcția de Bașcan preferă să participe la alegeri în calitate de candidați independenți. În astfel de circumstanțe, diferența în poziționarea candidaților este determinată de suportul informal din partea formațiunilor politice naționale sau a organizațiilor obștești locale, care substituie activitatea partidelor regionale în Găgăuzia. Similar, și în alegerile din 30 iunie 2019, deși toți cei 4 concurenți electorali s-au înregistrat în calitate de candidați independenți, 3 dintre aceștia au fost susținuți de structurile politice și obștești naționale sau regionale.

Irina Vlah a fost sprijinită în perioada electorală de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Fruntașii formațiunii au evidențiat în declarațiile lor realizările Irinei Vlah de-a lungul mandatului său de guvernator din perioada 2015–2019. Susținerea a fost reciprocă, Irina Vlah sprijinind candidații PSRM din cele 2 circumscripții uninominale (45 și 46) din Găgăuzia la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Serghei Cimpoeș deține mandatul de deputat independent în Adunarea Populară, ales în circumscripția Tomai. În activitatea sa politică regională nu și-a manifestat afilierea cu vreo forță politică națională sau regională.

Ivan Burgudji este unul dintre exponenții Mișcării “Gagauz Halkî”, care de la fondarea din 1989, în calitate de mișcare social-politică, promovează valorile renașterii naționale a găgăuzilor. După repunerea în drepturi în 2011, formațiunea s-a reînregistrat în calitate de organizație obștească, alegându-l pe Ivan Burgudji drept președinte al mișcării.

Dmitrii Manol este membru al Partidului Democrat din Moldova și unul dintre liderii Uniunii popular-patriotice “Devlet”, constituită la 13 august 2018 și avându-l președinte pe ex-deputatul Nicolai Dudoglo, fost lider regional al PDM. “Devlet” își propune să promoveze și să apere interesele Găgăuziei.

Candidați înregistrați

Termenul-limită pentru înregistrarea candidaților a expirat la 6 iunie 2019. Din cei 8 pretendenți la postul de Guvernator care și-au înregistrat grupurile de inițiativă, 5 au depus cererile la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, ca într-un final doar 4 să fie înregistrați în calitate de candidați.

Irina Vlah

candidat independent
Irina Vlah, candidat independent

Născută: 26 februarie 1974 (45 de ani) în mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Domiciliul: mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Profesia: Jurist, doctor în drept


Funcția deținută: Guvernator al Găgăuziei, membru al Guvernului


Sloganul electoral: Ne mândrim cu Găgăuzia!Гордимся Гагаузией!


Programul electoralПредвыборная программаRU


Declarația de avere și interese personale

Serghei Cimpoeș

candidat independent
Serghei Cimpoeș, candidat independent

Născut: 18 octombrie 1966 (53 de ani) în or. Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia


Domiciliul: s. Tomai, UTA Găgăuzia


Profesia: Manager


Funcția deținută: Director al “Basarabia-Agroexport” S.R.L.


Programul electoralПредвыборная программаRU


Declarația de avere și interese personale

Ivan Burgudji

candidat independent
Ivan Burgudji, candidat independent

Născut: 30 ianuarie 1953 (66 de ani) în s. Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia


Domiciliul: s. Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia


Profesia: Jurist


Funcția deținută: Cercetător, Centrul de cercetări științifice al Găgăuziei “M. Marunevici”


Programul electoralПредвыборная программаRU


Declarația de avere și interese personale

Dmitrii Manol

candidat independent
Dmitrii Manol, candidat independent

Născut: 1 noiembrie 1969 (50 de ani) în mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Domiciliul: mun. Comrat, UTA Găgăuzia


Profesia: Inginer


Funcția deținută: Șef al SEI Comrat, “Moldtelecom” S.A., consilier în Consiliul municipal Comrat


Afiliere politică: Președinte al Organizației municipale Comrat a Partidului Democrat din Moldova


Declarația de avere și interese personale

Fluxul mijloacelor bănești

Pentru alegerile din 30 iunie 2019, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a stabilit plafonul mijloacelor financiare ce puteau fi transferate în Fondul electoral al concurenților la alegerile Guvernatorului, reieșind din suma de 40 de lei pentru un alegător. Din moment ce numărul total de alegători în UTA Găgăuzia constituie 106 306 de persoane, Fondul electoral al concurenților nu trebuie să depășească 4 252 240 lei.

Către sfârșitul campaniei electorale, pe 28 iunie 2019, CECG a adoptat hotărârea privind rapoartele financiare finale ale candidaților la funcția de Bașcan în care a dispus publicarea datelor privind finanțarea campaniilor electorale desfășurate de Irina Vlah și Serghei Cimpoeș și a constatat faptul că Ivan Burgudji nu a deschis un cont electoral. În același timp, autoritatea electorală l-a avertizat pe Dmitrii Manol pentru faptul că nu a prezentat un raport financiar, deși candidatul a făcut declarații publice privind resursele financiare utilizate în campanie, obligându-l să prezinte urgent informații relevante în acest sens.

În tabel sunt prezentate date despre veniturile și cheltuielile în lei raportate de către concurenții electorali în campania pentru alegerile Guvernatorului Găgăuziei din 2019. Ultima coloană indică cheltuielile estimative ale candidatului pentru fiecare vot obținut în ziua alegerilor.

Concurentul Venituri Cheltuieli 1 vot
329 380 329 380 <span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>6,62
180 000 177 504 <span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>45,14
<span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>0,00
<span Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut>0,00

Ziua alegerilor

Prezența la vot
Ora Alegători %
9:00 6 218 5,80%
12:00 24 142 22,48%
15:00 34 855 32,24%
18:00 43 223 39,72%
21:00 55 210 50,35%
Date finale 55 380 50,43%

Pentru desfășurarea alegerilor Guvernatorului Găgăuziei din 30 iunie 2019 au fost constituite 66 secții de votare. Observatorii locali au stabilit că în ziua votării 10 secții de votare au fost deschise cu întârziere, după ora 7:00. Cauza întârzierii a fost explicată prin faptul că membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare s-au văzut nevoiți să aplice ștampila “Retras” în dreptul candidatului Vasilii Aladov, înscris în cele peste 100 mii buletinele de vot, după ce la 28 iunie 2019 Curtea de Apel Cahul a obligat Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei să-l înregistreze în calitate de concurent electoral, iar Curtea Supremă de Justiție a dispus, la 29 iunie, anularea înregistrării acestuia.

Organizarea procesului de votare în ziua alegerilor a fost apreciată pozitiv de către observatorii locali și internaționali. Principala îngrijorare a fost legată de atingerea ratei de participare de 50% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale pentru validarea scrutinului.

Singura problemă majoră relatată de observatorii locali în ziua alegerilor s-a referit la continuarea votării după ora 21:00 în 27 secții de votare, care s-au închis cu o întârziere de la un sfert de oră, până la o oră. În această perioadă, în principiu, ar fi putut vota 472 de alegători, contribuind la depășirea pragului de participare de 50% pentru validarea alegerilor. Anume depășirea timpului de activitate a celor secții de votare a servit drept temei pentru nemulțumirea activiștilor și organizațiilor care au chemat la boicotarea alegerilor și, eventual, pentru contestarea validării acestora. În acest context, CECG a emis o declarație unde a oferit explicații pe marginea acțiunilor din seara zilei alegerilor. Potrivit autorității electorale, președinții celor 27 birouri electorale au fost în drept să decidă de sine stătător dacă este oportun să dea curs solicitărilor recepționate din partea cetățenilor privind extinderea perioadei votării.

În ziua alegerilor CECG a examinat 5 contestații din partea candidatului la funcția de Guvernator – Dmitrii Manol, care a invocat un șir de presupuse abuzuri comise de diverse persoane în favoarea candidatului Irina Vlah: transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare; oferirea unor sume de bani alegătorilor pentru a vota un candidat anume; înregistrarea neregulamentară a unor cetățeni în anumite localități pentru a le oferi posibilitatea votării pentru un candidat anume; amenințarea cu răfuiala fizică împotriva membrilor familiei contestatarului; achitarea unor sume de bani pentru motivarea cetățenilor să participe la votare. Toate cele 5 contestații au fost, fie respinse de CECG ca fiind nefondate, fie au fost redirecționate poliției pentru investigări suplimentare a veridicității faptelor contestate.

Rezultatele alegerilor

Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a constatat că la scrutinul din 30 iunie 2019 au participat 55 380 din cei 106 306 alegători înscriși în listele electorale, ceea ce a însemnat că rata de participare la vot a fost de 50,43%, suficient pentru a considera alegerile valabile.

Bașcanul în exercițiu, Irina Vlah, a acumulat 49 742 din voturile valabil exprimate, respectiv 91,27%, fiind astfel realeasă în funcția de Guvernator al Găgăuziei. Ea a avut o concurență reală din partea candidatului Serghei Cimpoeș în localitatea de baștină a acestuia – satul Tomai, unde la alegerile din 2016 a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. Respectiv, Irina Vlah a acumulat 60,8% iar Serghei Cimpoeș – 37,9%. În celelalte localități din autonomie Irina Vlah a obținut de la 85 până la 99% din voturile valabil exprimate, rezultatul fiind cel mai mare din tot istoricul alegerilor Guvernatorului.

Concurentul Voturi
Irina Vlah CI 49 742 91,27%
Serghei Cimpoeș CI 3 932 7,21%
Ivan Burgudji CI 481 0,88%
Dmitrii Manol CI 346 0,63%

Participarea alegătorilor

Numărul de alegători incluși în listele electorale 106 306
Numărul de alegători incluși în listele suplimentare 3 511 (3,2%)
Numărul de alegători care au primit buletine de vot 55 380
Numărul de alegători care au participat la votare 55 380
Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile 879 (1,6%)
Numărul total de voturi valabil exprimate 54 501
Rata de participare 50,43%

Rezultatele obținute de Irina Vlah pe localități

Circumscripție Voturi
Total 49 742 91,27%
Comrat 7 621 89,02%
Avdarma 1 054 93,19%
Beșalma 1 417 94,15%
Bugeac 578 93,08%
Chioselia Rusă 298 99,00%
Chirsova 2 406 93,36%
Cioc-Maidan 1 134 95,21%
Congaz 4 120 96,08%
Congazcicul de Sus 692 88,27%
Cotovscoe 383 97,21%
Dezghingea 1 427 92,01%
Ferapontievca 336 91,55%
Svetlîi 641 95,96%
Ceadîr-Lunga 6 081 85,53%
Baurci 2 421 95,81%
Beșghioz 1 195 94,09%
Cazaclia 2 501 95,17%
Chiriet-Lunga 735 89,31%
Copceac 3 140 94,35%
Gaidar 1 234 93,98%
Joltai 707 93,39%
Tomai 1 102 60,82%
Vulcănești 5 394 95,32%
Carbalia 173 92,51%
Cișmichioi 1 734 92,53%
Etulia 1 218 95,60%

Monitorizarea alegerilor

Pentru monitorizarea alegerilor Guvernatorului Găgăuziei din 30 iunie 2019 Comisia Electorală Centrală și Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei au acreditat 49 de observatori internaționali din 13 țări și 143 de observatori naționali din partea a patru organizații neguvernamentale (Asociațiile obștești “Piligrim-Demo”, “TinerED”, “Za Russkii Iazîk” și “Vesta”). “Piligrim-Demo” a desfășurat o Misiune de observare a alegerilor, care a demarat odată cu startul înregistrării candidaților și s-a încheiat cu validarea alegerilor de către Curtea de Apel Comrat. Numărătoarea paralelă a rezultatelor alegerilor de către observatorii “Piligrim-Demo” a confirmat rezultatele oficiale, arătând o prezență de vot de 50,41% și 91,2% de voturi pentru candidatul câștigător.

Alegerile au fost monitorizate și de o Misiune Internaţională a Adunării Interparlamentare a CSI, care a constatat caracterul democratic al acestora. Potrivit observatorilor CSI, scrutinul a corespuns principiilor şi normelor general admise ale democraţiei, alegerilor libere şi democratice. Existența unor abateri și deficiențe, cum ar fi accesibilitatea redusă a unor secții de votare pentru persoanele cu dizabilități, nu a avut un caracter determinant asupra rezultatelor scrutinului.

Rapoarte de monitorizare

Final ReportEN, Piligrim-Demo
14 august 2019


Параллельная агрегация результатов голосованияRU, Piligrim-Demo
5 iulie 2019


Промежуточный отчет № 2RU, Piligrim-Demo
25 mai – 21 iunie 2019


Промежуточный отчет № 1RU, Asociația obștească “Piligrim-Demo”
Interim Report No 1EN
1–24 mai 2019




Simbolul misiunii OSCE în Moldova

Pagina web dedicată alegerilor Guvernatorului Găgăuziei din 2019 a fost realizată cu sprijinul financiar al Misiunii OSCE în Moldova în cadrul proiectului “Sporirea nivelului de sensibilizare politică și participare a populației din Găgăuzia cu privire la alegerile Bașcanului UTA Găgăuzia din 2019”, implementat în colaborare cu Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT”.
Suportul oferit nu presupune aprobarea de către Misiune a conținutului, designului sau modului de prezentare a informațiilor și opiniilor pe această pagina web.


Alegerile Guvernatorului Găgăuziei

1995  1999  2002  2006  2010  2015  2019