Alegeri în Republica Moldova

De la alegeri.md
Versiunea din 13 iulie 2019 09:26, autor: Admin3 (Discuție | contribuții) (Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia)
Salt la: navigare, căutare

Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. De la declararea independenței în 1991, în Republica Moldova se desfășoară toate tipurile posibile de alegeri și referendumuri. Alegerea în funcțiile elective la nivel local, regional, național, precum și participarea la referendumuri, reprezintă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi aleși.

Alegeri în Republica Moldova

Se aleg reprezentanții poporului, deputații în Parlamentul Republicii Moldova
2019 • 2014 • 2010 • iul 2009 • apr 2009 • 2005 • 2001 • 1998 • 1994


Alegeri prezidențiale

Se alege Președintele Republicii Moldova
2016 • 2012 • 2011 • noi 2009 • mai 2009 • 2005 • 2001 • 2000 • 1996 • 1991


Alegeri locale

Se aleg consilierii raionali, locali și primarii
2018 • 2015 • 2011 • 2007 • 2003 • 1999 • 1995


Adunarea Populară a Găgăuziei

Se alege Adunarea Populară (Halk Toplușu), organul legislativ al autonomiei
2016 • 2012 • 2008 • 2003 • 1999 • 1995


Guvernatorul Găgăuziei

Se alege Guvernatorul (Bașcanul), persoana oficială supremă a Găgăuziei
2019 • 2015 • 2010 • 2006 • 2002 • 1999 • 1995


Referendumuri

Poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și societății
2019 • 2010 • 1999 • 1994

Alegerile ordinare de orice tip au loc cu o periodicitate de 4 ani. Dacă încetează înainte de termen mandatul Parlamentului sau Președintelui republicii pot avea loc alegeri anticipate. În cazul intervenirii vacanței funcțiilor de deputat și primar, se organizează alegeri noi pentru suplinirea funcțiilor vacante, aceștia exercitându-și atribuțiile până la desfășurarea alegerilor generale.

Toate tipurile de alegeri – parlamentare, prezidențiale, locale, precum și referendumurile, se desfășoară în baza dreptului de vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Cetățenii Republicii Moldova pot vota la orice tip de alegeri de la vârsta de 18 ani împliniți. Prevederile privind desfășurarea oricărui tip de alegeri sunt standardizate în Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21.11.1997, cu modificările ulterioare.

Alegeri parlamentare

Alegerile parlamentare se desfășoară în conformitate cu prevederile Titlului III al Codului electoral. De la declararea independenței Republicii Moldova, în perioada 1994–2014, au avut loc 8 scrutine, dintre care 4 au fost anticipate – în 1994, 2001, iulie 2009 și 2010. Pentru toate cele 8 scrutine parlamentare a fost utilizat sistemul electoral proporțional.

Alegerile parlamentare ordinare din 24 februarie 2019 se desfășoară în baza unui sistem electoral nou. La 20 iulie 2017, cu votul deputaților fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Partidului Democrat din Moldova și grupului parlamentar al Partidului Popular European din Moldova, Codul electoral a fost modificat. Sistemul electoral proporțional a fost schimbat cu sistemul electoral mixt (paralel: proporțional și majoritar), alegerile desfășurându-se într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale iar în circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar. În acest sens, autoritățile au constituit 51 de circumscripții uninominale, dintre care 3 în străinătate, stabilite în baza unor criterii geografice, și 2 în Transnistria.

Alegeri prezidențiale

De la declararea independenței au avut loc trei scrutine prezidențiale directe – în 1991, 1996 și 2016, în urma cărora cetățenii au ales șeful statului. În perioada 2000–2012 Președintele a fost ales de către Parlament. În această perioadă au avut loc 7 tentative de alegere a Președintelui, dintre care doar trei s-au soldat cu succes: în 2001, 2005 și 2012. Imposibilitatea alegerii șefului statului a provocat în trei cazuri dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate, potrivit prevederilor Constituției.

Curtea Constituțională a adoptat la 4 martie 2016 Hotărârea nr. 13 prin care a dispus, după o perioadă de 16 ani, revenirea la alegerea directă a Președintelui Republicii Moldova. Parlamentul a acționat în consecință, restabilind Titlul IV al Codului electoral, referitor la alegerea directă a șefului statului, cu o întârziere de mai bine de jumătate de an după expirarea mandatului Președintelui în exercițiu. Alegerile ordinare ale Președintelui Republicii Moldova s-au desfășurat la 30 octombrie – 13 noiembrie 2016. În rezultatul scrutinului, candidatul PSRM, Igor Dodon, a fost ales Președinte al Republicii Moldova, învingând-o în al doilea tur de scrutin pe reprezentanta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu.

Alegeri locale

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală, sunt consiliile locale alese și primarii aleși.

Modul de alegere a consiliilor locale și a primarilor este stabilit de Titlul V al Codului electoral. De la declararea independenței, în Republica Moldova au avut loc 6 scrutine locale generale. Din diverse motive, atunci când funcțiile de primari devin vacante, Comisia Electorală Centrală organizează alegeri locale noi, de obicei de cel mult 2 ori pe an, primăvara și toamna, cu excepția ultimului an de mandat al autorităților locale. Astfel, în municipiul Chișinău au fost organizate alegeri noi ale primarului în 2005 și 2018. Ultimele alegeri noi ale primarului general al municipiului Chișinău s-au desfășurat la 20 mai – 3 iunie 2018. Alegerile au fost câștigate de candidatul Platformei Demnitate și Adevăr (PPPDA), Andrei Năstase, însă instanțele de judecată au invalidat scrutinul.

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

În conformitatea cu Legea organică nr. 344-XIII din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova. Găgăuzia soluționează de sine stătător, în limitele competențelor sale, în interesul întregii populații, problemele dezvoltării politice, economice și culturale. Pe teritoriul Găgăuziei sunt garantate toate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția și legislația Republicii Moldova.

Statutul de autonomie a Găgăuziei presupune alegerea organelor de conducere ale acesteia. De aceea, în afara alegerilor de nivel național, în Republica Moldova se desfășoară scrutine regionale pentru alegerea Adunării Populare (Halk Toplușu) – autoritate reprezentativă, și a Guvernatorului (Bașcanului) – persoana oficială supremă a Găgăuziei, căruia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale Găgăuziei.

După adoptarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei în regiunea autonomă au avut loc 6 scrutine ordinare privind alegerea Adunării Populare, desfășurate în baza sistemului electoral majoritar. Ultimele alegeri ale Adunării Populare din 2016 au scos în evidență fenomenul camuflării candidaților partinici în reprezentanți ai unor organizații civice. Din 35 de mandate de deputați, doar 7 au fost obținute de candidați partinici. În pofida rezultatelor electorale, în Adunarea Populară a fost creată o majoritate partinică.

În aceeași perioadă au avut loc 5 scrutine ordinare pentru alegerea Guvernatorului Găgăuziei. În 2002 au avut loc alegeri anticipate ale Guvernatorului, urmare a unui conflict între puterea centrală și cea regională. Ultimele alegeri ale Bașcanului au avut loc la 30 iunie 2019, câștigate din primul tur de scrutin de candidatul independent Irina Vlah.

Referendumuri

Cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului, care se desfășoară în conformitate cu prevederile Titlului VI al Codului electoral. Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.

De la declararea independenței Republicii Moldova au avut loc 3 exerciții referendare naționale, în 1994, 1999 și 2010. Primele două au fost consultative, fără efecte juridice exprese. Acestea s-au referit la atitudinea cetățenilor față de suveranitatea și, respectiv, față de forma de guvernare. Referendumul din 2010 a fost unul constituțional, referindu-se la alegerea directă a șefului statului. Rezultatele acestuia au fost invalidate, din cauza prezenței reduse a cetățenilor la urnele de vot.

La 24 februarie 2019 se va desfășura un referendum republican consultativ, în aceeași zi cu alegerile parlamentare 2019. Referendumul urmează să clarifice dacă cetățenii își doresc reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 și introducerea mandatului imperativ, care să permită revocarea (demiterea) deputaților dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile.