Partidul Nostru la alegerile parlamentare din 2019: Diferență între versiuni
(Pagină nouă: {{#seo:|title=PN la alegerile parlamentare din 2019 - alegeri.md}}{{#set: S_nume_concurent = Partidul Nostru | S_abbr = PN | S_cap_de_lista = | S_v...) |
|||
| Linia 16: | Linia 16: | ||
|nume_partid_full = Partidul Nostru | |nume_partid_full = Partidul Nostru | ||
|logo = [[Fișier:Logo-partidul-patria-2014.png|Simbolul electoral al Partidului Nostru la alegerile parlamentare din 2019|link=]] | |logo = [[Fișier:Logo-partidul-patria-2014.png|Simbolul electoral al Partidului Nostru la alegerile parlamentare din 2019|link=]] | ||
| − | |cap_de_lista = | + | |cap_de_lista = |
|slogan = Moldova va fi eliberată! | |slogan = Moldova va fi eliberată! | ||
|program_electoral = | |program_electoral = | ||
Versiunea de la data 1 februarie 2019 20:25
Partidul Nostru (PN) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 fiind înscris pe poziţia a 7-a în buletinul de vot. Lista candidaţilor PN pentru circumscripţia naţională conţine 54 de persoane, iar în circumscripțiile uninominale din partea partidului s-au înregistrat 17 de candidaţi. Pentru a accede în Parlament formaţiunea trebuie să depăşească pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate.
|
| Denumirea prescurtată | PN |
| Sloganul electoral | Moldova va fi eliberată! |
| Lista de candidați | 54 persoane
|
27 februarie 2019
Ilian Cașu: Noi continuăm lupta. La mulți ani, “Partidul Nostru”!
6 februarie 2019
Patru membri ai “Partidului Nostru” nu au fost admiși la alegeri
Partidul Nostru participă la primul scrutin parlamentar după schimbarea denumirii formaţiunii în februarie 2015. Partidul a fost constituit în 1994 şi iniţial a purtat denumirea de Partidul Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova (PŢCDM), fiind condus de Vladimir Reus. La Conferinţa a V-a Naţională a PŢCDM din 2004 conducerea a fost preluată de Nicolae Andronic, iar un an mai târziu a fost aprobată noua denumire a formaţiunii – Partidul Popular Republican (PPR). În perioada 1998–2010 partidul a participat la patru scrutine parlamentare, fără a depăşi pragul electoral.
În ajunul alegerilor parlamentare din 2014 a fost întreprinsă o primă încercare de modernizarea a partidului. În cadrul Congresului al IV-a al formaţiunii, din aprilie 2014, la cârma partidului a fost ales Renato Usatîi. Din cauza refuzului Ministerului Justiţiei de a recunoaşte valabilitatea lucrărilor congresului, formaţiunea nu a putut participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 cu propria titulatură. Pentru a se încadra în competiţia electorală, Renato Usatîi a găsit drept soluţie să devină cap de lista a Partidului “Patria”, înregistrat cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale, pe 15 septembrie 2014. Însă nici această stratagemă nu i-a asigurat reprezentare parlamentară echipei lui Renato Usatîi, Partidul “Patria” fiind exclus din competiţia electorală cu o zi înaintea scrutinului, motivul fiind încălcarea legislaţiei electorale privind folosirea resurselor financiare de peste hotare. Învinuirile nu au fost dovedite ulterior de instanţele de judecată.
În cadrul Congresului repetat din februarie 2015, PPR reuşind să-şi modifice denumirea în Partidul Nostru şi să-l aleagă pe Renato Usatîi în funcţia de preşedinte al formaţiunii. Primul exerciţiu electoral al PN sub conducerea lui Renato Usatîi a fost participarea la alegerile locale generale din iunie 2015, la care formaţiunea a obţinut cel mai bun rezultat la alegerea primarilor centrelor raionale.
Perioada preelectorală
În perioada preelectorală Partidul Nostru şi-a desfăşurat activitatea organizând un şir de evenimente publice şi comunicând cu cetăţenii din localităţile conduse de primari aleşi din partea PN. Mesaje PN au avut un caracter critic la adresa guvernării, inclusiv a Preşedinţiei.
Vicepreşedintele PN, Ilian Caşu, a ţinut să precizeze că PN este un partid non-sistem, care nu acceptă încadrarea în tipologiile tradiţionale referitoare la doctrină, ideologie, poziţionarea pe spectrul politic. Liderii PN consideră că Republica Moldova este un stat capturat de un regim oligarhic, care poate fi readusă la normalitate prin restructurarea profundă a instituţiilor statului şi democratizarea societăţii. În acest sens, vicepreşedintele PN, Dumitru Ciubaşenco, s-a pronunţat repetat în favoarea proclamării celei de a V-a republici (prima republică fiind cea proclamată la 2 decembrie 1917, cea de a doua – la 12 octombrie 1924, cea de a treia – la 2 august 1940, şi cea de patra – la 27 august 1991), care să asigure un nou cadru constituţional pentru Republica Moldova, bazat pe suveranitatea şi independenţa statului, fără angajarea acestuia în competiţia geopolitică regională a marilor puteri.