Votarea în străinătate la alegerile parlamentare din 2025
Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, inclusiv cei aflați în diasporă, au participat la alegerile parlamentare, votând atât la secțiile deschise pe teritoriul țării, cât și în străinătate. Pentru prima dată la acest tip de scrutin, alegătorii din zece state au avut posibilitatea de a vota prin corespondență, ca alternativă la votul în secție. Rezultatele alegerilor arată că, din totalul de peste 1,6 milioane de alegători care au participat la votare, 281 224 sau 17,5% au votat la secțiile de votare deschise în 41 de țări din afara Republicii Moldova.
| # | Țara | Înregistrări | Secții | Alegători | 2024 (I) | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 6 | Canada | 2 743 | 8 | 5 797 | 5 078 | |
| 15 | Franța | 9 550 | 26 | 25 739 | 22 670 | |
| 16 | Germania | 15 324 | 36 | 38 368 | 30 200 | |
| 19 | Irlanda | 5 451 | 12 | 11 488 | 9 770 | |
| 22 | Italia | 23 186 | 75 | 81 518 | 69 245 | |
| 28 | Marea Britanie | 16 538 | 24 | 27 627 | 22 694 | |
| 32 | Portugalia | 1 674 | 6 | 5 771 | 5 005 | |
| 34 | România | 7 421 | 23 | 29 383 | 24 611 | |
| 36 | Spania | 3 334 | 15 | 9 942 | 8 075 | |
| 37 | SUA | 4 789 | 23 | 10 636 | 9 158 | |
| Total (41 de țări) | 127 166 | 301 | 281 224 | 240 720 |
Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care s-au aflat în străinătate pe 28 septembrie 2025, au avut posibilitatea să participe la alegerile parlamentare, votând la orice secție de votare deschisă peste hotare, indiferent de statutul șederii lor în țara gazdă. La 24 august 2025, Comisia Electorală Centrală (CEC) a organizat[1] Hotărârea CEC nr. 3581 din 24.08.2025 cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate 301 secții de votare în 41 de țări, amplasate fie în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova, fie în alte locații identificate de Ministerul afacerilor externe (MAE), cu acordul autorităților țării respective.
Pentru determinarea locațiilor secțiilor de votare în străinătate, CEC a analizat participarea alegătorilor la ultimele trei scrutine naționale, înregistrările prealabile efectuate de cetățeni și datele furnizate de MAE privind numărul și distribuția moldovenilor peste hotare. Persoanele care s-au înregistrat în prealabil au primit notificări prin e-mail despre secțiile la care au putut vota.
Pe lângă votul la secțiile de votare, pentru prima dată la alegerile parlamentare, cetățenii moldoveni aflați în zece state – Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia – au avut și opțiunea de a vota prin corespondență, utilizând servicii poștale sau de curierat. Pentru acest tip de vot, a fost necesară înregistrarea prealabilă până la 14 august 2025.
În ziua alegerilor, procesul de vot peste hotare s-a desfășurat între orele 07:00 și 21:00, conform fusului orar local. Alegătorii au fost înscriși într-o listă electorală suplimentară și au semnat o declarație pe propria răspundere că nu au votat în altă parte. Votul a fost permis în baza cărții de identitate sau buletinului de identitate, cărții de identitate provizorii sau buletinului de identitate provizoriu, ori pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, chiar dacă documentul era expirat.
În total, peste hotarele Republicii Moldova au votat 281 224 de cetățeni moldoveni în 41 de țări, inclusiv 1 894 prin corespondență, reprezentând 17,5% din totalul alegătorilor care au participat la scrutin. Participarea din 2025 a fost printre cele mai mari înregistrate în diaspora, fiind depășită doar de turul II al alegerilor prezidențiale din 2024.
Cuprins
Înregistrarea prealabilă
Înregistrarea prealabilă[2] Regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2513 din 10.05.2024 este o procedură opțională prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, aflați în străinătate, își anunță intenția de a participa la alegeri. Aceasta poate fi realizată online, prin intermediul paginii oficiale ip.cec.md, sau prin cerere scrisă, individuală sau colectivă, depusă la Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.
Scopul acestei proceduri este de a oferi Comisiei date estimative privind prezența alegătorilor în afara țării în ziua scrutinului. Informațiile obținute reprezintă unul dintre cele trei criterii utilizate de CEC pentru determinarea numărului și amplasării secțiilor de votare în străinătate.
Datele acumulate începând cu anul 2018 rămân valabile și pentru scrutinele ulterioare. În 2025, aceste date au fost completate cu înregistrările prealabile pentru alegerile parlamentare, astfel că numărul total a ajuns la 127 166. Totodată, în cele zece state unde a fost disponibil votul prin corespondență ca opțiune alternativă, s-au înscris 2 606 alegători.
Este important de menționat că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie pentru participarea la vot în secțiile de votare, însă este obligatorie pentru alegătorii care doresc să voteze prin corespondență. Astfel, orice cetățean cu drept de vot își poate exercita acest drept la orice secție de votare constituită în afara țării sau în localitatea de domiciliu ori reședință din Republica Moldova, chiar și fără a fi înregistrat prealabil.
Diferența dintre datele din anul 2025 și cele prezentate la alegerile prezidențiale din 2024 se explică prin actualizarea informațiilor de către Comisia Electorală Centrală. Au fost excluse persoanele care și-au anulat înregistrarea, au decedat sau au pierdut cetățenia Republicii Moldova.
Înregistrarea prealabilă 2025
Pentru alegerile parlamentare, prezidențiale și referendumurile naționale, procedura de înregistrare prealabilă a cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate începe odată cu stabilirea datei scrutinului și se încheie cu 45 de zile înainte de vot. Astfel, la parlamentarele din 28 septembrie 2025, înregistrarea s-a desfășurat între 22 aprilie și 14 august.
Pe parcursul acestei perioade au fost depuse 16 149 de cereri din 58 de țări. Creșterea cea mai mare s-a înregistrat în Rusia, cu 13 040 de cereri noi, dublu față de numărul acumulat în perioada 2018–2024. În celelalte state, creșterea medie a fost de 3%, într-un contrast pronunțat cu dinamica din Rusia. Cumulat, din anul 2018, numărul total de înregistrări a ajuns la 127 166, din 88 de țări.
| # | Țara | Înregistrări | ± 2025 | Localități | |
|---|---|---|---|---|---|
| 9 | Austria | 517 | 35 ↑ | 36 | |
| 12 | Belgia | 1 884 | 67 ↑ | 114 | |
| 16 | Canada | 2 743 | 89 ↑ | 113 | |
| 17 | Cehia | 816 | 40 ↑ | 57 | |
| 19 | Cipru | 203 | 19 ↑ | 8 | |
| 25 | Danemarca | 923 | 37 ↑ | 51 | |
| 26 | EAU | 198 | 49 ↑ | 4 | |
| 28 | Elveția | 1 001 | 56 ↑ | 102 | |
| 31 | Finlanda | 233 | 21 ↑ | 29 | |
| 32 | Franța | 9 550 | 263 ↑ | 532 | |
| 34 | Germania | 15 324 | 435 ↑ | 1 028 | |
| 35 | Grecia | 650 | 90 ↑ | 41 | |
| 42 | Irlanda | 5 451 | 106 ↑ | 105 | |
| 43 | Islanda | 89 | 14 ↑ | 11 | |
| 44 | Israel | 754 | 15 ↑ | 46 | |
| 45 | Italia | 23 186 | 484 ↑ | 1 107 | |
| 53 | Luxemburg | 273 | 39 ↑ | 6 | |
| 58 | Marea Britanie | 16 538 | 258 ↑ | 421 | |
| 63 | Norvegia | 476 | 37 ↑ | 61 | |
| 65 | Olanda | 1 400 | 104 ↑ | 122 | |
| 66 | Polonia | 268 | 34 ↑ | 48 | |
| 67 | Portugalia | 1 674 | 44 ↑ | 105 | |
| 69 | România | 7 421 | 253 ↑ | 109 | |
| 70 | Rusia | 26 070 | 13 040 ↑ | 169 | |
| 76 | Spania | 3 334 | 137 ↑ | 211 | |
| 77 | SUA | 4 789 | 225 ↑ | 630 | |
| 79 | Suedia | 313 | 30 ↑ | 53 | |
| 83 | Turcia | 216 | 14 ↑ | 18 | |
| 85 | Ucraina | 99 | 11 ↑ | 15 | |
| [+/-] | Toate țările | 127 166 | 16 149 ↑ | 5 516 |
Votarea prin corespondență
Votul prin corespondență[3] Regulamentul privind votul prin corespondență, modificat prin Hotărârea CEC nr. 3640 din 10.07.2025[4] Lege nr. 109 din 26.04.2024 privind implementarea parțială a votului prin corespondență reprezintă o metodă alternativă de exercitare a dreptului de vot pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat.
La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, această opțiune a fost disponibilă pentru cetățenii moldoveni cu drept de vot care, în perioada votării, s-au aflat în una dintre următoarele zece țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii și Suedia.
Cetățenii care au optat pentru votul prin corespondență au trebuit să se înregistreze în prealabil, în mod obligatoriu, pe pagina vpc.cec.md, administrată de Comisia Electorală Centrală. Înregistrarea s-a desfășurat între 3 iunie și 14 august 2025. Alegătorii care nu s-au înregistrat în termen nu au putut utiliza această metodă la scrutinul din 28 septembrie 2025, însă au avut posibilitatea să voteze la orice secție de votare din străinătate, conform regulilor generale.
Perioada de votare prin corespondență a început odată cu recepționarea materialelor de către alegător (cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor) și s-a încheiat odată cu primirea de către organul electoral a plicurilor cu buletinele completate. Acestea au trebuit să ajungă cel târziu la ora 18:00 (ora locală a țării-gazdă), în ziua de vineri dinaintea scrutinului.
Secretul votului este garantat printr-un plic special, fără date de identificare, în care alegătorul introduce buletinul completat. Acesta se sigilează cu etichete de securitate și se plasează într-un al doilea plic, destinat expedierii către autoritatea electorală.
Statistica înregistrărilor
După încheierea perioadei de înregistrare, în cele zece state în care a fost disponibilă înregistrarea pentru votul prin corespondență, s-au înscris 2 606 alegători. La alegerile prezidențiale din 2024, numărul total al înregistrărilor pentru această opțiune a fost de 1 997.
| # | Țara | Înregistrări votare prin corespondență | 2024 | |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Australia | 57 | – | |
| 2 | Canada | 682 | 584 | |
| 3 | Coreea de Sud | 13 | – | |
| 4 | Finlanda | 121 | 72 | |
| 5 | Islanda | 38 | 26 | |
| 6 | Japonia | 14 | – | |
| 7 | Norvegia | 109 | 134 | |
| 8 | Noua Zeelandă | 7 | – | |
| 9 | SUA | 1 399 | 1 088 | |
| 10 | Suedia | 166 | 93 | |
| Total | 2 606 | 1 997 | ||
Secții de votare
Secțiile de votare constituite în străinătate[5] Regulamentul privind constituirea secțiilor de votare peste hotare, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2542 din 28.05.2024, la fel ca și cele din țară, sunt organizate cu cel puțin 35 de zile înainte de data scrutinului și funcționează în conformitate cu particularitățile prevăzute de Codul electoral[6] Codul electoral al Republicii Moldova.
Responsabilitatea pentru constituirea acestora revine Comisiei Electorale Centrale, în baza unui aviz prealabil emis de Ministerul afacerilor externe, care confirmă existența acordului din partea autorităților competente ale statului gazdă, precum și posibilitatea desfășurării procesului electoral în condiții tehnice și logistice corespunzătoare.
Secțiile de votare pot fi deschise pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova sau, cu acordul autorităților locale, în alte localități în care, conform datelor MAE, se află temporar sau domiciliază permanent cel puțin 500 de alegători – cetățeni ai Republicii Moldova.
Numărul și amplasarea secțiilor de votare în afara țării sunt stabilite în baza a trei criterii: (1) dinamica participării alegătorilor la secțiile de votare din străinătate în ultimele trei scrutine; (2) înregistrarea prealabilă a cetățenilor aflați peste hotare; (3) numărul și locul aflării cetățenilor moldoveni stabiliți în străinătate, potrivit informațiilor Ministerului afacerilor externe. Toate cele trei criterii au o pondere egală în procesul de constituire a secțiilor de votare.
Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota la oricare secție de votare constituită peste hotare, indiferent de statutul aflării lor pe teritoriul țării gazdă.
Secții de votare în străinătate în 2025
La data de 22 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală, în baza propunerilor[7] Avizul MAE din 17.07.2025 privind lista preliminară a 294 de secții de votare din străinătate prezentate de Ministerul afacerilor externe, a publicat pentru consultări informațiile preliminare privind posibilele locații ale secțiilor de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit hărții interactive[8] Harta preliminară a secțiilor de votare din străinătate // arcgis.com, s-a propus deschiderea a 294 de secții de votare în 41 de state.
În anul 2024, pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie, CEC a publicat inițial o listă preliminară de 278 de secții de votare, însă decizia finală a fost de organizare a 234 de secții peste hotare.
La 24 august 2025, Comisia Electorală Centrală a aprobat[1] Hotărârea CEC nr. 3581 din 24.08.2025 cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate lista definitivă de 301 secții de votare în străinătate, în 41 de state, inclusiv patru secții speciale pentru procesarea voturilor prin corespondență (Washington, Ottawa, Stockholm și Tokyo). În comparație cu scrutinul din 2024, au fost constituite 69 de secții suplimentare pentru votul direct.
Numărul secțiilor de votare din străinătate
| # | Țara | Secții de votare | ± 2024 | |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Austria | 3 | 1 ↑ | |
| 2 | Azerbaidjan | 1 | ||
| 3 | Belarus | 1 | ||
| 4 | Belgia | 5 | 1 ↑ | |
| 5 | Bulgaria | 1 | ||
| 6 | Canada | 7 | 1 ↑ | |
| 7 | Cehia | 2 | ||
| 8 | China | 1 | ||
| 9 | Cipru | 1 | ||
| 10 | Danemarca | 2 | ||
| 11 | EAU | 2 | 1 ↑ | |
| 12 | Elveția | 2 | ||
| 13 | Estonia | 1 | ||
| 14 | Finlanda | 1 | 1 ↑ | |
| 15 | Franța | 26 | 6 ↑ | |
| 16 | Germania | 36 | 10 ↑ | |
| 17 | Grecia | 4 | 2 ↑ | |
| 18 | India | 1 | ||
| 19 | Irlanda | 12 | 2 ↑ | |
| 20 | Islanda | 1 | 1 ↑ | |
| 21 | Israel | 2 | ||
| 22 | Italia | 75 | 15 ↑ | |
| 23 | Japonia | 1 | ||
| 24 | Kazahstan | 1 | 1 ↑ | |
| 25 | Letonia | 1 | ||
| 26 | Lituania | 1 | ||
| 27 | Luxemburg | 1 | 1 ↑ | |
| 28 | Marea Britanie | 24 | 7 ↑ | |
| 29 | Norvegia | 2 | 1 ↑ | |
| 30 | Olanda | 3 | 1 ↑ | |
| 31 | Polonia | 1 | ||
| 32 | Portugalia | 6 | ||
| 33 | Qatar | 1 | ||
| 34 | România | 23 | 7 ↑ | |
| 35 | Rusia | 2 | ||
| 36 | Spania | 15 | 4 ↑ | |
| 37 | SUA | 22 | 6 ↑ | |
| 38 | Suedia | 1 | ||
| 39 | Turcia | 2 | ||
| 40 | Ucraina | 2 | ||
| 41 | Ungaria | 1 | ||
| Total | 297 | 69 ↑ | ||
Rezultatele alegerilor
Rezultatele votării în străinătate au reconfirmat poziția dominantă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care, la fel ca în 2021, s-a clasat pe primul loc, la o distanță considerabilă de ceilalți concurenți. În 2025, pentru această formațiune au votat 218 503 alegători, ceea ce reprezintă 78,6% din totalul voturilor exprimate peste hotare și 27,6% din totalul voturilor obținute de partid la nivel național. Deși ponderea s-a diminuat față de cele 86,2% înregistrate la scrutinul precedent, PAS rămâne principalul beneficiar al voturilor din diaspora.
Reprezentând 17,5% din totalul alegătorilor, votul cetățenilor aflați în afara țării a influențat semnificativ distribuția mandatelor în viitorul Parlament. Fără voturile diasporei, Partidul Acțiune și Solidaritate ar fi obținut 48 de mandate (55 conform rezultatului național), Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei – 31 (26), Blocul electoral “Alternativa” – 10 (8), Partidul Nostru și Partidul “Democrația Acasă” – câte 6 (fără modificări).
| # | Concurent electoral | Voturi în diaspora | |
|---|---|---|---|
| 1 | Partidul Acțiune și Solidaritate 27,6% din totalul de voturi obținute |
218 503 voturi 78,61% | |
| 2 | Partidul “Democrația Acasă” 16,1% |
14 235 5,12% | |
| 3 | Coaliția pentru Unitate și Bunăstare 14,0% |
1 867 0,67% | |
| 4 | Andrei Năstase 10,0% |
1 336 0,48% | |
| 5 | Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa 13,5% |
481 0,17% | |
| 6 | Olesea Stamate 9,7% |
508 0,18% | |
| 7 | Partidul Social Democrat European 8,9% |
1 337 0,48% | |
| 8 | Partidul Național Moldovenesc 15,0% |
724 0,26% | |
| 9 | Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei 3,7% |
13 979 5,03% | |
| 10 | Blocul electoral “Alternativa” 4,6% |
5 780 2,08% | |
| 11 | Mișcarea “Respect Moldova” 5,3% |
539 0,19% | |
| 12 | Blocul electoral “Împreună” 14,4% |
723 0,26% | |
| 13 | Liga Orașelor și Comunelor 11,4% |
696 0,25% | |
| 14 | Alianța pentru Unirea Românilor 20,4% |
327 0,12% | |
| 15 | Victoria Sanduța 12,9% |
368 0,13% | |
| 16 | Alianța “Moldovenii” 7,9% |
276 0,10% | |
| 17 | Blocul Unirea Națiunii 8,3% |
66 0,02% | |
| 18 | Partidul “Noua Opțiune Istorică” 9,9% |
140 0,05% | |
| 19 | Partidul Liberal 18,9% |
301 0,11% | |
| 20 | Uniunea Creștin-Socială din Moldova 11,8% |
216 0,08% | |
| 21 | Tatiana Crețu 17,3% |
276 0,10% | |
| 22 | Partidul Nostru 15,6% |
15 285 5,50% |