Acte ale Comisiei Electorale Centrale, relevante pentru referendumul din 2019

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare

Comisia Electorală Centrală (CEC) este un organ de stat independent, înființat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfășurări a alegerilor, pentru supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Misiunea CEC este de a crea condiții optime pentru ca toți cetățenii Republicii Moldova să-și poată exercita nestingherit dreptul constituțional de a alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri libere și corecte.

Comisia Electorală Centrală
Simbolul Comisiei Electorale Centrale

Sediu: MD-2012, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. V. Alecsandri 119
tel.: (373-22) 25-14-51, fax: 23-40-47
e-mail: [email protected]
site web: www.cec.md

Componența Comisiei Electorale Centrale
Președinte Alina Russu
Vicepreședinte Rodica Ciubotaru
Secretar Veaceslav Agrigoroae
Membri Iurie Ciocan
Vadim Filipov
Vasile Gafton
Sergiu Gurduza
Vladimir Șarban
Andrei Volentir
Hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale

Codul de conduită privind desfășurarea și reflectarea campaniei electorale la alegerile Parlamentului Republicii Moldova și referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019
4 ianuarie 2019


Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 in mijloacele de informare in masă din Republica Moldova
Aprobat prin hotărârea CEC nr. 1992 din 21 decembrie 2018


Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a referendumului republican consultativ din data de 24 februarie 2019
Anexă la hotărârea CEC nr. 1930 din 18 decembrie 2018

Hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale

Hotărîre cu privire la participarea cetățenilor la votare în cadrul referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019

Nr. 2421, 3 martie 2019

În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 ale consiliilor electorale de circumscripție, Comisia Electorală Centrală a constatat următoarele:

  • pentru întrebarea “Sînteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?” supusă referendumului, numărul de alegători incluși în listele electorale de bază este de 2,803,608 persoane, iar la votare au participat 1,144,261 alegători sau 39.78 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
  • pentru întrebarea “Sînteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?” supusă referendumului, numărul de alegători incluși în listele electorale de bază este de 2,804,079 persoane, iar la votare au participat 1,143,397 alegători sau 39.74 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2), art. 26, art. 65, art. 176, art. 177 și art. 181 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală hotărăște:

  1. Se declară valabil referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 pentru ambele întrebări supuse referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.
  2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale cu privire la participarea cetățenilor la votare în cadrul referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019 se remite Curții Constituționale.
  3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Hotărîre privind cererea de înregistrare a Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019

Nr. 2134, 24 ianuarie 2019

La 18 ianuarie 2019, prim-vicepreședintele Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea partidului în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, la care au fost atașate următoarele documente:

  1. procesul-verbal al Consiliului Politic Național al Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” nr. 1 din 11 ianuarie 2019;
  2. declarația de participare a Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” cu opțiunea “BOICOT” la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019;
  3. demersul privind confirmarea doamnei Scripnic Olga în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier);
  4. copia autentificată de pe statutul partidului politic.


Examinînd documentele prezentate, Comisia reține prevederile art. 75 din Constituția Republicii Moldova, conform cărora sînt supuse referendumului cele mai importante probleme ale societății și statului, hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican avînd putere juridică supremă. La art. 1 din Codul electoral, referendumul este definit ca scrutinul prin care poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și societății în ansamblu, avînd drept scop soluționarea acestora, precum și consultarea cetățenilor în probleme locale de interes deosebit, iar art. 153 alin. (1) statuează că scopul referendumului republican este exercitarea puterii poporului și participarea lui nemijlocită la conducerea și administrarea treburilor de stat. Prin urmare, referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranității naționale, prin care alegătorii sînt chemați să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-și exprime voința în alte probleme de interes național.

Subliniem că, potrivit art. 2 din Codul electoral, unul dintre principiile participării la alegeri este libera voință, nimeni nefiind în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale voințe, normă reiterată la art. 7 al Codului care adaugă că presiunile nu trebuie să împiedice alegătorul să-și exprime voința independent. Susținerea opțiunii “boicot” de către un participant la campania electorală în cadrul referendumului republican, termenul de boicot însemnînd neparticiparea sau neimplicarea într-o o activitate, de fapt conduce în consecință la izolarea cetățeanului de la participarea lui nemijlocită la conducerea și administrarea treburilor de stat, ceea ce este contrar noțiunii legale de referendum. Esența democrației constă în asigurarea din partea statului a unui sufragiu universal și garantarea exprimării voinței libere a cetățenilor, care, în cazul referendumului republican, se înfăptuiește prin votarea uneia dintre cele două opțiuni: “pentru” sau “contra”, care reflectă însuși conceptul desfășurării acestui tip de scrutin.

Astfel, dat fiind faptul că termenul boicot presupune neparticiparea la o activitate, înregistrarea unei astfel de opțiuni pentru participanții la campania electorală în cadrul referendumului republican vine în contradicție cu principiile directoare ale desfășurării alegerilor în Republica Moldova.

În baza acestor considerente, Comisia a dispus în mod expres la pct. 3 din Instrucțiunea privind modul de participare a partidelor politice și altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea nr. 1025 din 18 iulie 2017, că opțiunile la referendumul republican sînt “pentru” sau “contra”.

Relevantă pentru prezenta speță este și poziția Curții Constituționale subliniată în Adresa nr. JCC-06/29d din 23 septembrie 2010, unde a fost statuat că: “legislația trebuie să conțină norme exprese cu privire la […] libera formare a voinței electoratului și în acest scop neutralitatea autorităților publice pentru a nu influența rezultatul referendumului, interzicerea utilizării fondurilor publice în scopuri de campanie, inclusiv sancționarea cazurilor de încălcare de către autoritățile publice a obligației de neutralitate și a liberei formări a voinței electoratului și […] respectarea drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare și a libertății presei, a liberei circulații în interiorul țării, precum și a libertății de întrunire și de asociere în scopuri politice. Restrîngerea acestor libertăți trebuie să fie în concordanță cu prevederile art.54 din Constituția Republicii Moldova”. Prin aceeași adresă a Curții Constituționale se enunță că […], deși titlul VI intitulat “Referendumul” din Codul electoral conține unele prevederi referitoare la aspectele menționate, în viziunea Curții Constituționale, compartimentele respective nu conțin reglementări depline și clare privind referendumurile de natură să corespundă Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune din 16.12.2006 și de Comisia de la Veneția la cea de-a 70-a sesiune plenară din 16–17 martie 2007.

În context, Comisia Electorală Centrală reține că, potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum menționat mai sus, a recurge la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu, cu deosebire a regulilor procedurale… (p. III 1.) și că referendumurile democratice nu sînt posibile decît în condițiile respectării drepturilor omului, în special a libertății de exprimare… În mod special, demonstrațiile pe căi publice în favoarea sau în defavoarea unui text supus referendumului pot fi supuse autorizării (p. II 1. a.).

În plus, din procesul-verbal nr. 1 din 11 ianuarie 2019 al ședinței Consiliului Politic Național reiese că domnul Roșco Alexandr, prim-vicepreședintele Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova”, a fost delegat de Consiliul Politic Național pentru semnarea cererii și documentelor la Comisia Electorală Centrală, iar în conformitate cu pct. 4.82.6 din Statut, subiectul cu drept de reperezentare a partidului în relațiile oficiale cu instituțiile și cu autoritățile publice naționale este președintele partidului, iar prim-vicepreședintele, conform pct. 4.84.4, poate să reprezinte partidul doar în cazul delegării sale de către președintele partidului, prin urmare, Comisia constată că domnul Roșco Alexandr a depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum fără a fi mandatat în acest sens conform prevederilor statutare ale partidului.

Pornind de la cele expuse și luînd în considerare că opțiunea expusă în declarația Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” de participare la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 este “BOICOT”, Comisia Electorală Centrală ajunge la concluzia că cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendumul republican consultativ este pasibilă de respingere.

În temeiul art. 18 alin. (2) și art. 26 alin (1) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, pct. 3 și pct. 4 din Instrucțiunea privind modul de participare a partidelor politice și altor organizații social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1025 din 18 iulie 2017, Comisia Electorală Centrală hotărăște:

  1. Se respinge cererea privind înregistrarea Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.
  2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Hotărîre cu privire la stabilirea plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul “Fond electoral” al participanților la referendumul republican consultativ din data de 24 februarie 2019

Nr. 1990, 21 decembrie 2018

În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) lit. d) din Codul electoral și ale pct. 8 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a referendumului republican consultativ din data de 24 februarie 2019, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1930 din 18 decembrie 2018, plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul “Fond electoral” al participantului la referendum se stabilește de către Comisia Electorală Centrală, luînd ca bază de calcul un coeficient înmulțit cu numărul de alegători din circumscripția electorală în care are loc referendumul. Participanții la referendum sînt partidele politice, organizațiile social-politice și blocurile electorale înregistrate de Comisia Electorală Centrală.

Numărul de alegători din circumscripția națională la data de 21 decembrie 2018 constituie 2,825,101.

Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 54 din 17.01.2018, în sumă de 6,150.0 lei, mărimea coeficientului fiind 0.25% din salariul mediu respectiv, astfel coeficientul constituind în expresie bănească 15.38 lei.

În temeiul art.18 alin. (2) și art.41 alin. (2) lit. d) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală hotărăște:

  1. Se stabilește plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul “Fond electoral” al participanților la referendumul republican consultativ din data de 24 februarie 2019, în mărime de 43,450,053.38 lei.
  2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina-web oficială a Comisiei Electorale Centrale și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.