Partidul Nostru la alegerile parlamentare din 2019

De la alegeri.md
Versiunea din 10 septembrie 2020 11:01, autor: Oleg (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Partidul Nostru (PN) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 fiind înscris pe poziția a 7-a în buletinul de vot. Lista candidaților PN pentru circumscripția națională conține 54 de persoane, iar în circumscripțiile uninominale din partea partidului s-au înregistrat 17 de candidați. Pentru a accede în Parlament formațiunea trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate.

Partidul Nostru
Simbolul electoral al Partidului Nostru la alegerile parlamentare din 2019 Ilian Cașu, cap de listă a Partidului Nostru la alegerile parlamentare din 2019
Denumirea prescurtată PN
Cap de listă Ilian Cașu
Sloganul electoral Moldova va fi liberă!

Lista de candidați 54 persoane
Programul electoral 2 februarie 2019

} |

Rezultat
41,769 voturi (2.95%)


Publicitatea electorală

Partidul Nostru participă la primul scrutin parlamentar după schimbarea denumirii formațiunii în februarie 2015. Partidul a fost constituit în 1994 și inițial a purtat denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova (PȚCDM), fiind condus de Vladimir Reus. La Conferința a V-a Națională a PȚCDM din 2004 conducerea a fost preluată de Nicolae Andronic, iar un an mai târziu a fost aprobată noua denumire a formațiunii – Partidul Popular Republican (PPR). În perioada 1998–2010 partidul a participat la patru scrutine parlamentare, fără a depăși pragul electoral.

În ajunul alegerilor parlamentare din 2014 a fost întreprinsă o primă încercare de modernizarea a partidului. În cadrul Congresului al IV-a al formațiunii, din aprilie 2014, la cârma partidului a fost ales Renato Usatîi. Din cauza refuzului Ministerului Justiției de a recunoaște valabilitatea lucrărilor congresului, formațiunea nu a putut participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 cu propria titulatură. Pentru a se încadra în competiția electorală, Renato Usatîi a găsit drept soluție să devină cap de lista a Partidului “Patria”, înregistrat cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale, pe 15 septembrie 2014. Însă nici această stratagemă nu i-a asigurat reprezentare parlamentară echipei lui Renato Usatîi, Partidul “Patria” fiind exclus din competiția electorală cu o zi înaintea scrutinului, motivul fiind încălcarea legislației electorale privind folosirea resurselor financiare de peste hotare. Învinuirile nu au fost dovedite ulterior de instanțele de judecată.

În cadrul Congresului repetat din februarie 2015, PPR reușind să-și modifice denumirea în Partidul Nostru și să-l aleagă pe Renato Usatîi în funcția de președinte al formațiunii. Primul exercițiu electoral al PN sub conducerea lui Renato Usatîi a fost participarea la alegerile locale generale din iunie 2015, la care formațiunea a obținut cel mai bun rezultat la alegerea primarilor centrelor raionale.

Perioada preelectorală

În perioada preelectorală Partidul Nostru și-a desfășurat activitatea organizând un șir de evenimente publice și comunicând cu cetățenii din localitățile conduse de primari aleși din partea PN. Mesaje PN au avut un caracter critic la adresa guvernării, inclusiv a Președinției.

Vicepreședintele PN, Ilian Cașu, a ținut să precizeze că PN este un partid non-sistem, care nu acceptă încadrarea în tipologiile tradiționale referitoare la doctrină, ideologie, poziționarea pe spectrul politic. Liderii PN consideră că Republica Moldova este un stat capturat de un regim oligarhic, care poate fi readusă la normalitate prin restructurarea profundă a instituțiilor statului și democratizarea societății. În acest sens, vicepreședintele PN, Dumitru Ciubașenco, s-a pronunțat repetat în favoarea proclamării celei de a V-a republici (prima republică fiind cea proclamată la 2 decembrie 1917, cea de a doua – la 12 octombrie 1924, cea de a treia – la 2 august 1940, și cea de patra – la 27 august 1991), care să asigure un nou cadru constituțional pentru Republica Moldova, bazat pe suveranitatea și independența statului, fără angajarea acestuia în competiția geopolitică regională a marilor puteri.