Brief
Alegerile Guvernatorului Găgăuziei
Alegerile ordinare din 30 iunie 2019
| Numărul concurenților
|
4
|
| Prezența la vot
|
50.43%
|
| Guvernatorul ales
|
Irina Vlah
|
Alegerile ordinare din 22 martie 2015
| Numărul concurenților
|
10 (12–2)
|
| Prezența la vot
|
58.21%
|
| Guvernatorul ales
|
Irina Vlah
|
Alegerile ordinare din 12–26 decembrie 2010
| Numărul concurenților
|
3
|
| Prezența la vot
|
56.95%
|
| Guvernatorul ales
|
Mihail Formuzal
|
Alegerile ordinare din 3–17 decembrie 2006
| Numărul concurenților
|
4
|
| Prezența la vot
|
63.14%
|
| Guvernatorul ales
|
Mihail Formuzal
|
Alegerile anticipate și repetate din 6 și 20 octombrie 2002
| Numărul concurenților
|
|
| Pragul de validare
|
|
| Prezența la vot
|
|
| Guvernatorul ales
|
Gheorghe Tabunșcic
|
Alegerile ordinare din 22 august – 5 septembrie 1999
| Numărul concurenților
|
6
|
| Prezența la vot
|
55.12%
|
| Guvernatorul ales
|
Dmitrii Croitor
|
Alegerile ordinare din 28 mai – 11 iunie 1995
| Numărul concurenților
|
4
|
| Prezența la vot
|
70.58%
|
| Guvernatorul ales
|
Gheorghe Tabunșcic
|
Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei prevede că aceasta este o Unitate Teritorială Autonomă (UTA) cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova. Aceeași lege prevede că Guvernatorul (Bașcanul) este persoana oficială supremă a Găgăuziei, căruia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale Găgăuziei. Guvernatorul este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de 4 ani, pe bază alternativă. De la constituirea organelor elective ale UTA Găgăuzia, în 1995, au avut loc 6 scrutine pentru alegerea Guvernatorului, ultimul desfășurându-se în martie 2015, când Irina Vlah a fost aleasă în funcția respectivă pentru un mandat de 4 ani, care a expirat la 15 aprilie 2019. În consecință, alegerile ordinare pentru funcția de Guvernator au fost programate inițial pentru 19 mai, dar au fost amânate pentru 30 iunie 2019 din cauza unor neconcordanțe dintre prevederile legislației electorale și ale legii de bază – Regulamentului Găgăuziei, referitoare la rata minimă de participare a alegătorilor pentru validarea scrutinului.
Istoria alegerilor
Funcţia de Guvernator (Başcan) al Găgăuziei a fost instituită prin Legea nr. 344-XIII din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. Primele alegeri pentru funcția de Başcan s-au desfășurat la 28 mai 1995 în baza unui Regulament provizoriu, aprobat de Guvernul Republicii Moldova la 17 ianuarie 1995. Următoarele 5 scrutine s-au desfășurat în baza legii UTA Găgăuzia nr.32-XXXIII/I din 11 septembrie 1998 privind alegerea Guvernatorului (Bașcanului) și a amendamentelor ulterioare. Cel de al 7-a scrutin pentru funcția de Guvernator, programat pentru 30 iunie 2019, se desfășoară pentru prima oară într-un cadrul legal nou, în baza Codului electoral al Găgăuziei, adoptat la 31 iulie 2015. Toate scrutinele pentru funcția de Guvernator s-au desfășurat pe bază de alternativă, numărul de candidați variind de la de la 3 până la 10.
În cele 7 scrutine doar 2 concurenți au fost înregistrați ca reprezentanți ai partidelor politice. 3. Табунщик в 2002 от ПКРМ Mihail Kendighelean a reprezentat Partidul Popular “Vatan” la alegerile din 1995, iar Irina Vlah – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) la alegerile din 2010. Ceilalți concurenți s-au înregistrat în calitate de candidați independenți, unii dintre ei fiind sprijiniți de partide naționale sau organizații obștești regionale. În total, în cele 7 scrutine, au candidat 22 de persoane, unele repetat, în mai multe scrutine. Printre cei candidați se regăsește o singură femeie – Irina Vlah, care a reușit performanța de a câștiga pentru prima oară 20 октября 2002 тоже alegerile din 2015 chiar din primul tur de scrutin, acumulând 51.1% din voturile valabil exprimate.
Единственные La alegerile anticipate din 2002, provocate de demisia Guvernatorului Dmitrii Croitor ca urmare a conflictului pe care l-a avut cu șeful statului, Vladimir Voronin, rata de participare la alegeri a fost de doar 41.4%, sub pagul de validare de 50%. Din aceste motive, după scrutinul invalidat au fost organizate alegerile repetate, pe care le-a câștigat Gheorghe Tabunșcic, beneficiind de suportul PCRM, aflat la guvernare în acea perioadă. Cauza prezenței slabe la alegerile din 2002 s-a explicat prin scindarea elitelor politice regionale și descreșterea interesului cetățenilor față de alegeri pe fundalul crizei politice din Găgăuzia.
Problema validării alegerilor persistă și în cazul alegerilor din 30 iunie 2019. Cauza principală fiind legată de migrația constantă de-a lungul anilor a populației peste hotarele țării, inclusiv din Găgăuzia. Astfel, deși situația demografică se schimbă, rata de validare a alegerilor rămâne neschimbată – cel puțin 1/2 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. În acest context, merită menţionat faptul că la scrutinele anterioare, desfăşurate în condiţii de normalitate, rata participării a fost peste 50%.
Rata de participare la vot 1995–2019
| Alegeri
|
%
|
|
| 1995
|
70.58%
|
|
| 1999
|
55.12%
|
|
| 2002
|
41.43%
|
|
| 2006
|
63.14%
|
|
| 2010
|
56.95%
|
|
| 2015
|
58.21%
|
|
| 2019
|
50.43%
|
|
Candidați 1995–2019
| Candidat
|
1995
|
1999
|
6 oct 2002
|
20 oct 2002
|
2006
|
2010
|
2015
|
2019
|
#
|
| Irina Vlah
|
|
|
|
|
|
•
|
✓
|
✓
|
3
|
| Serghei Cimpoeș
|
|
|
|
|
|
|
|
•
|
1
|
| Ivan Burgudji
|
|
|
–
|
|
|
|
|
•
|
2
|
| Dmitrii Manol
|
|
|
|
|
|
|
|
•
|
1
|
| Ilia Anastasov
|
|
|
|
|
|
|
•
|
|
1
|
| Serghei Buzadji
|
|
|
|
|
|
|
–
|
|
1
|
| Oleg Caicî
|
|
|
|
|
|
|
–
|
|
1
|
| Serghei Cernev
|
|
|
|
|
|
|
•
|
|
1
|
| Dmitrii Croitor
|
•
|
✓
|
|
|
|
|
•
|
|
3
|
| Leonid Dobrov
|
|
|
|
|
|
|
•
|
|
1
|
| Nicolai Dudoglo
|
|
|
|
|
✓
|
✓
|
•
|
|
3
|
| Mihail Formuzal
|
|
|
•
|
•
|
✓
|
✓
|
|
|
3
|
| Ruslan Garbalî
|
|
|
|
|
|
|
•
|
|
1
|
| Oleg Garizan
|
|
|
|
|
|
|
•
|
|
1
|
| Valerii Ianioglo
|
|
|
|
|
|
|
•
|
|
1
|
| Mihail Kendighelean
|
✓
|
•
|
|
|
|
|
|
|
2
|
| Piotr Sarî
|
|
•
|
|
|
|
|
|
|
1
|
| Ilia Stamat
|
|
•
|
•
|
–
|
|
|
|
|
2
|
| Alexandr Stoianoglo
|
|
|
|
|
•
|
|
•
|
|
2
|
| Gheorghe Tabunșcic
|
✓
|
✓
|
•
|
✓
|
•
|
|
|
|
4
|
| Constantin Taușanji
|
|
•
|
•
|
•
|
|
|
|
|
2
|
| Stepan Topal
|
•
|
|
•
|
–
|
|
|
|
|
2
|
