Mișcarea Populară Antimafie la alegerile parlamentare din 2019

De la alegeri.md
Versiunea din 1 februarie 2019 09:55, autor: Admin3 (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{#seo:|title=MPA la alegerile parlamentare din 2019 - alegeri.md}}{{#set: S_nume_concurent = Mișcarea Populară Antimafie | S_abbr = MPA | S_cap_de_lista...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Mişcarea Populară Antimafie (MPA) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 doar în circumscripţia naţională, refuzând să înainteze candidaţi în vreo circumscripţie uninominală din cele 51 constituite. Lista candidaţilor MPA conţine 32 de persoane în frunte cu preşedintele formaţiunii, Sergiu Mocanu. În buletinul de vot MPA este pe locul al 6-lea, conform ordinii înregistrării în calitate de concurent electoral. Pentru a accede în Parlament partidul trebuie să depăşească pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate.

Mișcarea Populară Antimafie
Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut
Simbolul electoral al Mişcării Populare Antimafie la alegerile parlamentare din 2019 Sergiu Mocanu, cap de listă a Mişcării Populare Antimafie la alegerile parlamentare din 2019
Denumirea prescurtată MPA
Cap de listă Sergiu Mocanu
Sloganul electoral E timpul să spui NU!

Lista de candidați 32 persoane


} |



Rezultate 2014 1.74%


Mişcarea Populară Antimafie participă la al doilea scrutin parlamentar de la constituirea formaţiunii la 6 martie 2011. La alegerile parlamentare precedente, din 30 noiembrie 2014, formaţiunea nu a trecut pragul electoral, acumulând 1,74% din voturile valabil exprimate ale cetăţenilor. MPA, de obicei, se manifestă prin epatarea opiniei publice. În acest sens, la alegerile parlamentare din 2014 formaţiunea s-a manifestat printr-o ofertă electorală negativă, expusă în forma unui decalog în care se subliniază ce nu va face MPA, în contrast cu practica obişnuită de mixare a promisiunilor pozitive cu cele negative. Abordarea respectivă a avut drept punct de pornire principala teză a MPA – Republica Moldova este un stat eşuat, capturat de mafie. Scopul formaţiunii este luptă fără compromis cu mafia în interesul public.

Perioada preelectorală

În perioada preelectorală Mişcarea Populară Antimafie (MPA) a făcut “exerciţii de luciditate” săptămânale, îndreptate spre “ruperea legămintelor” dezonorante de altă dată, îndemnându-i pe toţi actorii din spaţiul public să-i urmeze exemplu. La 2 septembrie 2018, MPA a organizat un Forum cu genericul – Republica Unirii, care reprezintă noua viziune politică a formaţiunii privind unirea Republicii Moldova cu România. Punctul de pornire al noii viziuni evocă tezele viziunii precedente, aprobate la congresul al II-lea al formaţiunii din 27 august 2013, care a proclamat crearea celei de a II-a Republici. Noua viziune este o ajustare a precedentei la noul context politic din Republica Moldova, marcat de creşterea numărului cetăţenilor ce împărtăşesc opţiunea unionistă. În acest sens, oferta MPA este: Republica Unirii – instrument pentru reunirea Republicii Moldova cu România. Noua viziune a MPA prevede:

  • instituirea Republicii Unirii în baza unei noi Constituţii, adoptă de o Adunarea Constituantă;
  • declararea de către Adunarea Constituantă a Satului Republica Moldova, proclamat la 27 august 1991, drept Stat eşuat, capturat de grupări politice de tip mafiot;
  • proclamarea Republicii Unirii drept a doua republică, după cea declarată la 27 august 1991, scopul unirii teritoriilor aflate sub controlul autorităţilor de la Chişinău cu România;
  • renunţarea Republicii Unirii la statutul de stat neutru al Republicii Moldova la momentul proclamării şi cererea aderării neîntârziate la Blocul Nord-Atlantic;
  • transformarea Republicii Unirii în mecanismul principal şi unic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană printr-un proces de fuzionare politică completă cu România;
  • Transformarea procesului de unificare a Republicii Moldova cu România într-un proces complimentar celui de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu Principiile de la Copenhaga şi cu aceleaşi mecanisme de aderare;
  • adoptarea Documentul final al unificării celor două state prin Decizia “Adunării Parlamentare a Uniunii Europene”;
  • elaborarea şi negocierea internaţională a statutului teritoriilor din stânga Nistrului, în paralel cu procesul de reîntregire a României.

În perioada preelectorală MPA a lansat apeluri publice către alte formaţiuni politice, îndemnându-le să boicoteze alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, pe motiv că acestea vor fi, oricum, câştigate prin fraudă de actualului partid de guvernământ – Partidul Democrat din Moldova (PDM). Potrivit MPA, participarea partidelor de opoziţie la scrutinul parlamentar va da legitimitatea guvernării post-electorale a PDM. În lipsa susţinerii ideii de boicotare a MPA, formaţiunea a decis să se înscrie în competiţia electorală doar din circumscripţia naţională. Scopul este de a promova mesajul MPA în timpul campaniei electorale.