Acte ale Comisiei Electorale Centrale, relevante pentru referendumul din 2019
Comisia Electorală Centrală (CEC) este un organ de stat independent, înființat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfășurări a alegerilor, pentru supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Misiunea CEC este de a crea condiții optime pentru ca toți cetățenii Republicii Moldova să-și poată exercita nestingherit dreptul constituțional de a alege și de a fi ales în cadrul unor alegeri libere și corecte.
Sediu: MD-2012, Republica Moldova
mun. Chișinău, str. V. Alecsandri 119
tel.: (373-22) 25-14-51, fax: 23-40-47
e-mail: [email protected]
site web: www.cec.md
| Președinte | Alina Russu |
| Vicepreședinte | Rodica Ciubotaru |
| Secretar | Veaceslav Agrigoroae |
| Membri | Iurie Ciocan Vadim Filipov Vasile Gafton Sergiu Gurduza Vladimir Șarban Andrei Volentir |
Înregistrarea Partidului “Casa Noastră – Moldova”
Nr. 2134, 24 ianuarie 2019
Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 in mijloacele de informare in masă din Republica Moldova
Aprobat prin hotărârea CEC nr. 1992 din 21 decembrie 2018
Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din data de 24 februarie 2019
Anexă la hotărârea CEC nr. 1898 din 5 decembrie 2018
Hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale
Hotărîre privind cererea de înregistrare a Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019
La 18 ianuarie 2019, prim-vicepreşedintele Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea partidului în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, la care au fost ataşate următoarele documente:
- procesul-verbal al Consiliului Politic Naţional al Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” nr. 1 din 11 ianuarie 2019;
- declaraţia de participare a Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” cu opţiunea “BOICOT” la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019;
- demersul privind confirmarea doamnei Scripnic Olga în calitate de persoană responsabilă de finanţe (trezorier);
- copia autentificată de pe statutul partidului politic.
Examinînd documentele prezentate, Comisia reţine prevederile art. 75 din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora sînt supuse referendumului cele mai importante probleme ale societăţii şi statului, hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican avînd putere juridică supremă. La art. 1 din Codul electoral, referendumul este definit ca scrutinul prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop soluţionarea acestora, precum şi consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit, iar art. 153 alin. (1) statuează că scopul referendumului republican este exercitarea puterii poporului şi participarea lui nemijlocită la conducerea şi administrarea treburilor de stat. Prin urmare, referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranităţii naţionale, prin care alegătorii sînt chemaţi să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-şi exprime voinţa în alte probleme de interes naţional.
Subliniem că, potrivit art. 2 din Codul electoral, unul dintre principiile participării la alegeri este libera voinţă, nimeni nefiind în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe, normă reiterată la art. 7 al Codului care adaugă că presiunile nu trebuie să împiedice alegătorul să-şi exprime voinţa independent. Susţinerea opţiunii “boicot” de către un participant la campania electorală în cadrul referendumului republican, termenul de boicot însemnînd neparticiparea sau neimplicarea într-o o activitate, de fapt conduce în consecinţă la izolarea cetăţeanului de la participarea lui nemijlocită la conducerea şi administrarea treburilor de stat, ceea ce este contrar noţiunii legale de referendum. Esenţa democraţiei constă în asigurarea din partea statului a unui sufragiu universal şi garantarea exprimării voinţei libere a cetăţenilor, care, în cazul referendumului republican, se înfăptuieşte prin votarea uneia dintre cele două opţiuni: “pentru” sau “contra”, care reflectă însuşi conceptul desfăşurării acestui tip de scrutin.
Astfel, dat fiind faptul că termenul boicot presupune neparticiparea la o activitate, înregistrarea unei astfel de opţiuni pentru participanţii la campania electorală în cadrul referendumului republican vine în contradicţie cu principiile directoare ale desfăşurării alegerilor în Republica Moldova.
În baza acestor considerente, Comisia a dispus în mod expres la pct. 3 din Instrucţiunea privind modul de participare a partidelor politice şi altor organizaţii social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea nr. 1025 din 18 iulie 2017, că opţiunile la referendumul republican sînt “pentru” sau “contra”.
Relevantă pentru prezenta speţă este şi poziţia Curţii Constituţionale subliniată în Adresa nr. JCC-06/29d din 23 septembrie 2010, unde a fost statuat că: “legislaţia trebuie să conţină norme exprese cu privire la […] libera formare a voinţei electoratului şi în acest scop neutralitatea autorităţilor publice pentru a nu influenţa rezultatul referendumului, interzicerea utilizării fondurilor publice în scopuri de campanie, inclusiv sancţionarea cazurilor de încălcare de către autorităţile publice a obligaţiei de neutralitate şi a liberei formări a voinţei electoratului şi […] respectarea drepturilor fundamentale, în special a libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, a liberei circulaţii în interiorul ţării, precum şi a libertăţii de întrunire şi de asociere în scopuri politice. Restrîngerea acestor libertăţi trebuie să fie în concordanţă cu prevederile art.54 din Constituţia Republicii Moldova”. Prin aceeaşi adresă a Curţii Constituţionale se enunţă că […], deşi titlul VI intitulat “Referendumul” din Codul electoral conţine unele prevederi referitoare la aspectele menţionate, în viziunea Curţii Constituţionale, compartimentele respective nu conţin reglementări depline şi clare privind referendumurile de natură să corespundă Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune din 16.12.2006 şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară din 16–17 martie 2007.
În context, Comisia Electorală Centrală reţine că, potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum menţionat mai sus, a recurge la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu, cu deosebire a regulilor procedurale… (p. III 1.) şi că referendumurile democratice nu sînt posibile decît în condiţiile respectării drepturilor omului, în special a libertăţii de exprimare… În mod special, demonstraţiile pe căi publice în favoarea sau în defavoarea unui text supus referendumului pot fi supuse autorizării (p. II 1. a.).
În plus, din procesul-verbal nr. 1 din 11 ianuarie 2019 al şedinţei Consiliului Politic Naţional reiese că domnul Roşco Alexandr, prim-vicepreşedintele Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova”, a fost delegat de Consiliul Politic Naţional pentru semnarea cererii şi documentelor la Comisia Electorală Centrală, iar în conformitate cu pct. 4.82.6 din Statut, subiectul cu drept de reperezentare a partidului în relaţiile oficiale cu instituţiile şi cu autorităţile publice naţionale este preşedintele partidului, iar prim-vicepreşedintele, conform pct. 4.84.4, poate să reprezinte partidul doar în cazul delegării sale de către preşedintele partidului, prin urmare, Comisia constată că domnul Roşco Alexandr a depus documentele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum fără a fi mandatat în acest sens conform prevederilor statutare ale partidului.
Pornind de la cele expuse şi luînd în considerare că opţiunea expusă în declaraţia Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” de participare la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 este “BOICOT”, Comisia Electorală Centrală ajunge la concluzia că cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendumul republican consultativ este pasibilă de respingere.
În temeiul art. 18 alin. (2) şi art. 26 alin (1) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, pct. 3 şi pct. 4 din Instrucţiunea privind modul de participare a partidelor politice şi altor organizaţii social-politice la campania electorală pentru referendumul republican, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1025 din 18 iulie 2017, Comisia Electorală Centrală hotărăşte:
- Se respinge cererea privind înregistrarea Partidului Politic “Casa Noastră – Moldova” în calitate de participant la referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019.
- Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.