Amalgamarea voluntară a localităților în Republica Moldova
Amalgamarea voluntară este procesul prin care două sau mai multe localități de nivelul întâi, în baza deciziilor consiliilor locale, se unesc pentru a forma o singură entitate administrativă mai mare, cu scopul de a crește eficiența și transparența guvernării locale, precum și de a îmbunătăți furnizarea serviciilor publice și calitatea vieții locuitorilor.
Republica Moldova are o structură administrativă fragmentată, având 896 de unități administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul I și 35 de UAT de nivelul II, delimitate în 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Descreșterea continuă a populației țării, care a scăzut sub 3 milioane de locuitori, implică creșterea costurilor administrative pentru serviciile publice. O provocare semnificativă este că, din cauza scăderii populației, în mai mult de jumătate dintre unitățile administrative de nivelul I numărul locuitorilor a coborât sub pragul minim de 1 500, stabilit de legislația din 2001 pentru constituirea unei unități administrative capabile să se gestioneze și să se dezvolte eficient.
În scopul de a optimiza procesul de constituire și dezvoltare a administrației publice locale, Guvernul Republicii Moldova a aprobat la 15 martie 2023 Strategia de reformă a administrației publice pentru perioada 2023–2030. Documentul prevede un proces coerent și bine organizat de amalgamare voluntară la nivelul I al administrației publice locale. La prima etapă, care va dura până în 2026, accentul se va pune pe comasarea voluntară, benevolă a două sau mai multe UAT-uri pentru a crea entități administrative mai mari și mai eficiente. La finalul anului 2026 se vor evalua rezultatele procesului de amalgamare voluntară și vor fi definite politicile cele mai eficiente de continuare a consolidării teritoriale la nivelul I.
În conformitatea cu prevederile Legii nr. 225/2023 și metodologiei privind amalgamarea voluntară, teritoriile localităților implicate în procesul menționat trebuie să satisfacă următoarele cerințe: 1) să fie continue; 2) să aibă o populație totală de cel puțin 3 000 de locuitori; și 3) să aibă un centru administrativ situat la maximum 25 de kilometri distanță, în raport cu celelalte localități. Principiile care stau la baza comasării localităților sunt: caracterul voluntar; accesibilitatea serviciilor publice; transparența în procesul decizional; consolidarea coeziunii sociale și economice și colaborarea dintre autoritățile publice. Selectarea centrului administrativ al UAT amalgamate se face pe baza unor criterii clare: parametrii demografici; capacitatea fiscală pe locuitor; și capacitatea de furnizare a serviciilor publice.
Cadrul legal
Procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova începe cu propuneri inițiate de primar, o treime din consilieri sau 10% din cetățenii cu drept de vot. Aceste propuneri trebuie să includă o listă a localităților vizate și o analiză argumentată a beneficiilor și impactului potențial al amalgamării. După ce propunerile sunt adoptate de consiliile locale cu majoritatea voturilor, acestea sunt trimise celorlalte localități pentru examinare. În cazul în care unele refuză participarea, celelalte pot continua procesul, respectând condițiile legale.
Un grup de lucru comun, format din reprezentanți ai localităților implicate și experți din diverse domenii, elaborează proiectele de decizii necesare. Aceste proiecte sunt apoi supuse consultării publice pentru cel puțin 30 de zile, asigurând transparența și participarea cetățenilor prin diverse metode de informare și consultare, inclusiv publicarea proiectului pe paginile web oficiale, dezbateri publice, sondaje de opinie și, dacă este necesar, referendumuri locale consultative. Rezultatele consultărilor sunt documentate și anexate la proiectul de decizie.
După consultările publice, consiliile locale adoptă deciziile finale cu votul a două treimi din consilieri și le trimit Cancelariei de Stat pentru avizare. Cancelaria verifică conformitatea procesului cu condițiile legale și, în cazul unui aviz pozitiv, elaborează proiectul de lege necesar pentru modificarea structurii administrative. Localitățile amalgamate se consideră formate din momentul intrării în vigoare a legii de modificare a organizării administrativ-teritoriale și sunt înregistrate în Registrul de stat al unităților administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile. Odată finalizat procesul de amalgamare, se organizează alegeri noi, stabilite de Comisia Electorală Centrală, în termen de 30 de zile. Consiliul local și primarul desemnați ca centru administrativ își exercită mandatul până la constituirea noului consiliu și validarea noului primar, iar consiliile și primarii localităților comasate își continuă mandatele până la intrarea în vigoare a legii respective.
Etapele procesului de amalgamare voluntară

Cronica procesului de amalgamare voluntară
16 mai 2024 |
Satele Gura Bîcului, Telița, Calfa și Roșcani din raionul Anenii Noi fac parte dintr-un mare proiect de amalgamare voluntară, anunț făcut de prim-ministrul Dorin Recean, în cadrul unei vizite la piața din Gura Bîcului. Premierul a subliniat că unirea acestor localități va crea o administrație mai eficientă, capabilă să atragă fonduri europene și să îmbunătățească condițiile de trai pentru locuitori. | |
21 mai | Proiectul “Mă implic” anunță[1] Rezultatele concursului de selectare a APL-urilor partenere // ma-implic.md selectarea a 14 grupuri de autorități publice locale partenere, din 52 de dosare evaluate din regiunile Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia. Aprobate de Consiliul Coordonator, aceste grupuri vor beneficia de suport tehnic și financiar pentru eficientizarea serviciilor publice, îmbunătățirea gospodăriei comunale și promovarea dezvoltării economice locale. | |
14 iul | În emisiunea “Puncte de vedere, puncte de reper”[2] “Puncte de vedere, puncte de reper”, ediția din 14 iulie 2024 // voceabasarabiei.md, Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului, discută despre importanța amalgamării voluntare a localităților pentru consolidarea capacităților administrative și eficientizarea serviciilor publice, subliniind beneficiile economice și accesul sporit la fonduri europene. |