Partidul Național Liberal la alegerile parlamentare din 2019: Diferență între versiuni

De la alegeri.md
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{#seo:|title=PNL la alegerile parlamentare din 2019 - alegeri.md}}{{#set: S_nume_concurent = Partidul Național Liberal | S_abbr = PNL | S_cap_de_lista...)
 
Linia 12: Linia 12:
 
S_cost_vot              =  
 
S_cost_vot              =  
 
}}
 
}}
{{Brief|text=Partidul Naţional Liberal (PNL) participă la [[Alegeri în Republica Moldova|alegerile]] [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|parlamentare]] din [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova|24 februarie 2019]] fiind înscris '''pe poziţia a 8-a''' în buletinul de vot. [[Lista candidaților Partidului Național Liberal la alegerile parlamentare din 2019|Lista candidaților PNL]] pentru circumscripţia naţională conţine 40 de persoane în frunte cu preşedinta formaţiunii, Vitalia Pavlicenco. Pentru a fi reprezentată în Parlament, formaţiunea trebuie să depăşească pragul electoral de 6%. În [[Lista circumscripțiilor uninominale la alegerile parlamentare din 2019|circumscripţiile uninominale]] PNL a înregistrat 3 candidaţi.}}
+
{{Brief|text=Partidul Național Liberal (PNL) participă la [[Alegeri în Republica Moldova|alegerile]] [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|parlamentare]] din [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova|24 februarie 2019]] fiind înscris '''pe poziția a 8-a''' în buletinul de vot. [[Lista candidaților Partidului Național Liberal la alegerile parlamentare din 2019|Lista candidaților PNL]] pentru circumscripția națională conține 40 de persoane în frunte cu președinta formațiunii, Vitalia Pavlicenco. Pentru a fi reprezentată în Parlament, formațiunea trebuie să depășească pragul electoral de 6%. În [[Lista circumscripțiilor uninominale la alegerile parlamentare din 2019|circumscripțiile uninominale]] PNL a înregistrat 3 candidați.}}
 
{{Infocaseta Concurent/Alegeri Parlamentare
 
{{Infocaseta Concurent/Alegeri Parlamentare
 
|nume_partid_full      = Partidul Național Liberal
 
|nume_partid_full      = Partidul Național Liberal
Linia 32: Linia 32:
 
|declaratii_concurent  = PNL
 
|declaratii_concurent  = PNL
 
}}
 
}}
Partidul Naţional Liberal (PNL) participă la al treilea scrutin parlamentar de la constituirea formaţiunii în decembrie 2006. La alegerile parlamentare ordinare din 2009 candidaţii PNL au fost incluşi pe listă Mişcării Acţiunea Europeană. PNL a participat de sine stătător la alegerile parlamentare anticipate din 2010 şi la cele ordinare din 2014, nereuşind depăşească pragul electoral.
+
Partidul Național Liberal (PNL) participă la al treilea scrutin parlamentar de la constituirea formațiunii în decembrie 2006. La alegerile parlamentare ordinare din 2009 candidații PNL au fost incluși pe listă Mișcării Acțiunea Europeană. PNL a participat de sine stătător la alegerile parlamentare anticipate din 2010 și la cele ordinare din 2014, nereușind depășească pragul electoral.
  
Din momentul înregistrării oficiale, în februarie 2007, formaţiunea este promotoare consecventă a idealului unirii Republicii Moldova cu România. În acest sens, PNL a lansat iniţiativa “Uniunea Interstatală România – Republica Moldova – un proiect românesc european!”. Ulterior, PNL şi-a desfăşurat activitatea utilizând sloganele unioniste: “Prin România – în Europa”, “Unirea cu România – cea mai scurtă cale de accedere în NATO şi UE”. De asemenea, în statutul formaţiunii, adoptat în 2011, a fost introdusă clauza privind <q>imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecinţelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuieşte în frontierele legale ale Republicii Moldova</q>. Obiectivul statutar unionist a fost apărat de PNL într-un proces de judecată, demonstrând în baza Articolului 141 din Constituţie opţiunea unionistă nu contravine prevederilor legii supreme. Cazul respectiv a încurajat şi alte formaţiuni politice să-şi asume în mod explicit obiectivul unionist, iar actualmente mai mult de 1/4 din cele 46 de partide existente în Republica Moldova se declară promotoare ale unionismului.
+
Din momentul înregistrării oficiale, în februarie 2007, formațiunea este promotoare consecventă a idealului unirii Republicii Moldova cu România. În acest sens, PNL a lansat inițiativa “Uniunea Interstatală România – Republica Moldova – un proiect românesc european!”. Ulterior, PNL și-a desfășurat activitatea utilizând sloganele unioniste: “Prin România – în Europa”, “Unirea cu România – cea mai scurtă cale de accedere în NATO și UE”. De asemenea, în statutul formațiunii, adoptat în 2011, a fost introdusă clauza privind <q>imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecințelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuiește în frontierele legale ale Republicii Moldova</q>. Obiectivul statutar unionist a fost apărat de PNL într-un proces de judecată, demonstrând în baza Articolului 141 din Constituție opțiunea unionistă nu contravine prevederilor legii supreme. Cazul respectiv a încurajat și alte formațiuni politice să-și asume în mod explicit obiectivul unionist, iar actualmente mai mult de 1/4 din cele 46 de partide existente în Republica Moldova se declară promotoare ale unionismului.
  
 
==Campania electorală==
 
==Campania electorală==
Linia 40: Linia 40:
 
===Perioada preelectorală===
 
===Perioada preelectorală===
  
În perioada preelectorală, după anunţarea datei alegerilor parlamentare, Partidul Naţional Liberal a întreprins un şir de măsuri pentru constituirea unui bloc electoral unionist cu participarea, atât a partidelor unioniste, cât şi a organizaţiilor civice care împărtăşesc acest ideal. În septembrie 2018 PNL a lansat un apel către 10 partide unioniste şi un şir de organizaţii civice pentru începerea unui dialog în privinţa participării în comun la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Două luni mai târziu, în noiembrie 2018, PNL împreună cu Partidul Verde Ecologist şi cu 15 entităţi civice, au anunţat despre [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#27 noi 2018|constituirea Convenţiei Euro-Unioniste]] (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare. Fondatorii CEU au făcut un apel către entităţile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetăţenii, care optează pentru Unirea celor două state româneşti, să aibă reprezentanţi în Parlamentul Republicii Moldova.
+
În perioada preelectorală, după anunțarea datei alegerilor parlamentare, Partidul Național Liberal a întreprins un șir de măsuri pentru constituirea unui bloc electoral unionist cu participarea, atât a partidelor unioniste, cât și a organizațiilor civice care împărtășesc acest ideal. În septembrie 2018 PNL a lansat un apel către 10 partide unioniste și un șir de organizații civice pentru începerea unui dialog în privința participării în comun la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Două luni mai târziu, în noiembrie 2018, PNL împreună cu Partidul Verde Ecologist și cu 15 entități civice, au anunțat despre [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#27 noi 2018|constituirea Convenției Euro-Unioniste]] (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova.
  
Ulterior, PNL a anunţat la 19 decembrie 2018 că şi-a convocat Biroul Permanent Central (BPC) pentru a decide, în baza împuternicirilor Delegaţiei Politice Naţionale, modalitatea de participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. După dezbateri, BPC a decis cu votul unanim al membrilor prezenţi că PNL [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#19 dec 2018|va participa ca entitate distinctă]], cu mesaj clar unionist, la viitorul scrutin, cu depunerea listei naţionale a partidului şi cu posibila participare a candidaţilor partidului în circumscripţiile unde vor exista doritori de a se înscrie în cursa electorală. Decizia a fost adoptată după încercările eşuate ale conducerii PNL şi ale Mişcării Civice Europene de a forma o platformă electorală euro-unionistă ca fundament al preconizatului bloc electoral “Convenţia Euro-Unionistă”.
+
Ulterior, PNL a anunțat la 19 decembrie 2018 că și-a convocat Biroul Permanent Central (BPC) pentru a decide, în baza împuternicirilor Delegației Politice Naționale, modalitatea de participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. După dezbateri, BPC a decis cu votul unanim al membrilor prezenți că PNL [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#19 dec 2018|va participa ca entitate distinctă]], cu mesaj clar unionist, la viitorul scrutin, cu depunerea listei naționale a partidului și cu posibila participare a candidaților partidului în circumscripțiile unde vor exista doritori de a se înscrie în cursa electorală. Decizia a fost adoptată după încercările eșuate ale conducerii PNL și ale Mișcării Civice Europene de a forma o platformă electorală euro-unionistă ca fundament al preconizatului bloc electoral “Convenția Euro-Unionistă”.
  
 
===Lansarea în campania electorală===
 
===Lansarea în campania electorală===
  
Partidul Naţional Liberal [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#27 ian 2019|s-a lansat în campania electorală]] pe 27 ianuarie 2019. În cadrul manifestaţiei de lansare a fost dată publicităţii Platforma electorală a formaţiunii şi sloganul de campanie – “Unirea, nu Agonia!” În acest context, membrii PNL au menţionat că <q>imperativul Unirii, nu doar ca un act de dreptate istorică pentru populaţia din stânga Prutului, care s-a aflat şi se mai află sub ocupaţie rusă prin prezenţa trupelor ruseşti în stânga Nistrului. UNIREA este şi o salvare de AGONIA ce urmăreşte ca un blestem populaţia din acest teritoriu, victimă, de 27 de ani, a guvernărilor cleptocratice ce alternează de 27 de ani în al doilea stat românesc, pentru că nu s-a adoptat o Lege a Lustraţiei, care să împiedice venirea foştilor agenţi ai securităţii ruse în Parlament şi în Guvern, promovaţi şi în prezent la Putere în Republica Moldova prin servilii de la Chişinău ai Sistemului nefast de la Kremlin</q>.
+
Partidul Național Liberal [[Declarațiile PNL în perioada alegerilor parlamentare din 2019#27 ian 2019|s-a lansat în campania electorală]] pe 27 ianuarie 2019. În cadrul manifestației de lansare a fost dată publicității Platforma electorală a formațiunii și sloganul de campanie – “Unirea, nu Agonia!” În acest context, membrii PNL au menționat că <q>imperativul Unirii, nu doar ca un act de dreptate istorică pentru populația din stânga Prutului, care s-a aflat și se mai află sub ocupație rusă prin prezența trupelor rusești în stânga Nistrului. UNIREA este și o salvare de AGONIA ce urmărește ca un blestem populația din acest teritoriu, victimă, de 27 de ani, a guvernărilor cleptocratice ce alternează de 27 de ani în al doilea stat românesc, pentru că nu s-a adoptat o Lege a Lustrației, care să împiedice venirea foștilor agenți ai securității ruse în Parlament și în Guvern, promovați și în prezent la Putere în Republica Moldova prin servilii de la Chișinău ai Sistemului nefast de la Kremlin</q>.
  
  

Versiunea de la data 3 februarie 2019 21:59

Partidul Național Liberal (PNL) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 fiind înscris pe poziția a 8-a în buletinul de vot. Lista candidaților PNL pentru circumscripția națională conține 40 de persoane în frunte cu președinta formațiunii, Vitalia Pavlicenco. Pentru a fi reprezentată în Parlament, formațiunea trebuie să depășească pragul electoral de 6%. În circumscripțiile uninominale PNL a înregistrat 3 candidați.

Partidul Național Liberal
Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut
Simbolul electoral al Partidului Național Liberal la alegerile parlamentare din 2019 Vitalia Pavlicenco, cap de listă a Partidului Național Liberal la alegerile parlamentare din 2019
Denumirea prescurtată PNL
Cap de listă Vitalia Pavlicenco
Sloganul electoral Unirea, nu Agonia

Lista de candidați 40 persoane


} |



Rezultate 2014 0.43%

Partidul Național Liberal (PNL) participă la al treilea scrutin parlamentar de la constituirea formațiunii în decembrie 2006. La alegerile parlamentare ordinare din 2009 candidații PNL au fost incluși pe listă Mișcării Acțiunea Europeană. PNL a participat de sine stătător la alegerile parlamentare anticipate din 2010 și la cele ordinare din 2014, nereușind să depășească pragul electoral.

Din momentul înregistrării oficiale, în februarie 2007, formațiunea este promotoare consecventă a idealului unirii Republicii Moldova cu România. În acest sens, PNL a lansat inițiativa “Uniunea Interstatală România – Republica Moldova – un proiect românesc european!”. Ulterior, PNL și-a desfășurat activitatea utilizând sloganele unioniste: “Prin România – în Europa”, “Unirea cu România – cea mai scurtă cale de accedere în NATO și UE”. De asemenea, în statutul formațiunii, adoptat în 2011, a fost introdusă clauza privind imperativul reîntregirii neamului românesc, prin lichidarea consecințelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ca să se restabilească adevărul istoric pentru partea poporului român ce locuiește în frontierele legale ale Republicii Moldova. Obiectivul statutar unionist a fost apărat de PNL într-un proces de judecată, demonstrând în baza Articolului 141 din Constituție că opțiunea unionistă nu contravine prevederilor legii supreme. Cazul respectiv a încurajat și alte formațiuni politice să-și asume în mod explicit obiectivul unionist, iar actualmente mai mult de 1/4 din cele 46 de partide existente în Republica Moldova se declară promotoare ale unionismului.

Campania electorală

Perioada preelectorală

În perioada preelectorală, după anunțarea datei alegerilor parlamentare, Partidul Național Liberal a întreprins un șir de măsuri pentru constituirea unui bloc electoral unionist cu participarea, atât a partidelor unioniste, cât și a organizațiilor civice care împărtășesc acest ideal. În septembrie 2018 PNL a lansat un apel către 10 partide unioniste și un șir de organizații civice pentru începerea unui dialog în privința participării în comun la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Două luni mai târziu, în noiembrie 2018, PNL împreună cu Partidul Verde Ecologist și cu 15 entități civice, au anunțat despre constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova.

Ulterior, PNL a anunțat la 19 decembrie 2018 că și-a convocat Biroul Permanent Central (BPC) pentru a decide, în baza împuternicirilor Delegației Politice Naționale, modalitatea de participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. După dezbateri, BPC a decis cu votul unanim al membrilor prezenți că PNL va participa ca entitate distinctă, cu mesaj clar unionist, la viitorul scrutin, cu depunerea listei naționale a partidului și cu posibila participare a candidaților partidului în circumscripțiile unde vor exista doritori de a se înscrie în cursa electorală. Decizia a fost adoptată după încercările eșuate ale conducerii PNL și ale Mișcării Civice Europene de a forma o platformă electorală euro-unionistă ca fundament al preconizatului bloc electoral “Convenția Euro-Unionistă”.

Lansarea în campania electorală

Partidul Național Liberal s-a lansat în campania electorală pe 27 ianuarie 2019. În cadrul manifestației de lansare a fost dată publicității Platforma electorală a formațiunii și sloganul de campanie – “Unirea, nu Agonia!” În acest context, membrii PNL au menționat că imperativul Unirii, nu doar ca un act de dreptate istorică pentru populația din stânga Prutului, care s-a aflat și se mai află sub ocupație rusă prin prezența trupelor rusești în stânga Nistrului. UNIREA este și o salvare de AGONIA ce urmărește ca un blestem populația din acest teritoriu, victimă, de 27 de ani, a guvernărilor cleptocratice ce alternează de 27 de ani în al doilea stat românesc, pentru că nu s-a adoptat o Lege a Lustrației, care să împiedice venirea foștilor agenți ai securității ruse în Parlament și în Guvern, promovați și în prezent la Putere în Republica Moldova prin servilii de la Chișinău ai Sistemului nefast de la Kremlin.