Format:Diaspora

Votarea peste hotarele Republicii Moldova

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, stabiliţi temporar sau permanent peste hotare, nu a fost identificat niciodată cu exactitate, motivele fiind diferite, precum deţinerea dublei cetăţenii sau traversarea frontierei prin segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Datele Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră arată că la începutul anului 2020 numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi din ţară pentru o perioadă mai mare de 3 luni constituia 555,7 mii persoane. O altă sursă administrativă, care permite estimarea volumului emigrării cetăţenilor, sunt datele Ministerului afacerilor externe şi integrării europene (MAEIE), obţinute de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova. Conform acestora, numărul estimativ al cetăţenilor moldoveni aflaţi în afara ţării la sfârşitul anului 2018 a fost de circa 561,8 mii persoane, deşi în 2014 aceleiaşi sursă indica circa 983,7 mii persoane. Ca alternativă pot fi considerate datele prezentate de Biroul Naţional de Statistică, potrivit cărora la începutul anului 2020 în Republica Moldova locuiau 2,64 milioane de persoane cu reşedinţă obişnuită – locul în care persoana a trăit preponderent în ultimul an.

версии

Точное кол-во cetăţenilor Republicii Moldova, stabiliţi temporar sau permanent peste hotare, никогда не было известно. Причины разные (или Это объясняется разными причинами (varii motive), среди которых...), precum deţinerea dublei cetăţenii sau trecerea frontierei prin segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Datele Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră arată că la începutul anului 2020 numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi din ţară pentru o perioadă mai mult de 3 luni constituia 555,7 mii persoane. O altă sursă administrativă, care permite estimarea volumului emigrării cetăţenilor, sunt datele Ministerului afacerilor externe şi integrării europene (MAEIE), obţinute de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova. Conform acestora, numărul estimativ al cetăţenilor moldoveni, stabiliţi temporar sau permanent peste hotare la sfârşitul anului 2018, a fost de circa 561,8 mii persoane, deși în 2014, согласно тем же данным, se înregistrau circa 983,7 mii persoane.

În prezent autorităţile statului nu deţin cifre exacte privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova plecaţi şi stabiliţi peste hotarele ţării. O explicaţie ar fi că o parte din cetăţenii moldoveni părăsesc şi revin în ţară prin segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean, fără ca Poliţia de Frontieră să deţină această informaţie. Un alt motiv se referă la faptul că deţinătorii dublei cetăţenii pot intra şi ieşi din ţară în baza diferitelor documente, eliberate de către statele a căror cetăţenie o deţin persoanele respective. Datele Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră arată că la începutul anului 2020 numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi din ţară pentru o perioadă de la 3 luni şi mai mult constituia 555,7 mii persoane. O altă sursă administrativă de date, care permite estimarea volumului emigrării cetăţenilor, sunt datele Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), obţinute de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova. Conform acestora numărul estimativ al cetăţenilor moldoveni, stabiliţi temporar sau permanent peste hotare la sfârşitul anului 2018, a fost de circa 561,8 mii persoane. Precizia datelor respective ridică semne de întrebare, întrucât în 2014 numărul oficial al cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare era de circa 983,7 mii persoane.

Deşi, la momentul actual nu sunt cifre exacte care ar indica numărul cetăţenilor Republicii Moldova plecaţi peste hotare, din varii motive, precum ar fi deţinerea dublei cetăţenii, conform datelor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, la începutul anului 2020 numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi din ţară pentru o perioadă de la 3 luni şi mai mult a constituit 555,7 mii persoane. O altă sursă administrativă de date care permite estimarea volumului emigrării cetăţenilor Republicii Moldova sunt datele Ministerului al afacerilor externe și integrării europene (MAEIE), obţinute de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova. Conform acestor date numărul estimativ al cetăţenilor moldoveni stabiliţi temporar sau permanent peste hotare la sfârşitul anului 2018 a fost de circa 561,8 mii persoane +deși, согласно тем же данным, în 2014+ comparativ cu 2014, atunci când se înregistrau circa 983,7 mii persoane. Подредактируйте, пожалуйста, чтобы избежать плагиата. Я изменил только цифры и даты

Astfel, se poate presupune că 20-30% din cetăţenii Republicii Moldova se află temporar sau permanent în străinătate. Având în vedere suportul imens oferit de aceştia pentru economia ţării prin intermediul transferurilor băneşti către membrii familiilor, autorităţile s-au văzut nevoite să implice diaspora în procesele social-politice din ţară. Din februarie 2013 în Republica Moldova activează Biroul Relaţii cu Diaspora (BRD), în calitate de subdiviziune a Cancelariei de Stat. BRD asigură coordonarea politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora de ordin cultural, educaţional, economic şi social. Modalitatea de bază a implicării diasporei în procesele politice din ţară rămâne participarea la alegerile naţionale. După declararea independenţei Republicii Moldova diaspora a participat la toate scrutinele, cu excepţia celor locale – nouă parlamentare, două prezidenţiale directe şi două referendumuri republicane.

версии

Având în vedere numărul mare, de aproximativ 20-30%, al cetăţenilor moldoveni stabiliţi în străinătate şi a suportului imens, cel puţin până la răspândirea pandemiei COVID-19, oferit de aceştia pentru economia ţării prin intermediul transferurilor băneşti către membrii familiilor, rămaşi în ţară, autorităţile s-au văzut nevoite să examineze posibilitatea implicării acestora în procesele social-politice din ţară. În acest context, din februarie 2013, în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea Biroul Relaţii cu Diaspora (BRD), în calitate de subdiviziune a Cancelariei de Stat. BRD asigură coordonarea politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, în special în domeniile de ordin cultural, educaţional, economic şi social. Principala modalitate de atragere a diasporei în procesele social-politice din ţară este oferirea oportunităţii de a participa la alegerile naţionale. După declararea independenţei Republicii Moldova diaspora a participat la toate scrutinele, cu excepţia celor locale – nouă parlamentare, două prezidenţiale directe şi două referendumuri republicane.

Având în vedere большое numărul cetăţenilor moldoveni stabiliţi în străinătate şi огромный, по крайней мере до пандемии COVID-19, suportul pentru economia ţării prin intermediul transferurilor băneşti către membrii familiilor, rămaşi în ţară, autorităţile s-au văzut nevoite să ia în consideraţie posibilitatea implicării acestora în procesele social-politice din ţară. În acest sens, с февраля 2013 действует Biroul Relaţii cu Diaspora (BRD) în calitate de subdiviziune a Cancelariei de Stat, care asigură coordonarea politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora. BRD - это activităţile de ordin cultural, educaţional, economic şi social. Una dintre cele mai accesibile metode Основным методом привлечения диаспоры в политическую жизнь остается участие в выборах. de implicare a diasporei în procesele politice din ţară a fost să i se ofere posibilitatea de a participa la alegerile naţionale, deschizând cât mai multe secţii de votare în localităţile cu cea mai mare concentraţie a conaţionalilor. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale directe se desfăşoară în secţiile de votare din ţară şi din afara acesteia. După declararea independenţei Republicii Moldova диаспора приняла участие во всех (кроме местных) au avut loc 11 astfel de scrutine – nouă parlamentare, două prezidenţiale directe şi două referendumuri.