Partidul Nostru la alegerile parlamentare din 2019: Diferență între versiuni

Versiunea de la data 5 februarie 2019 21:20

Partidul Nostru (PN) participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 fiind înscris pe poziția a 7-a în buletinul de vot. Lista candidaților PN pentru circumscripția națională conține 54 de persoane, iar în circumscripțiile uninominale din partea partidului s-au înregistrat 17 de candidați. Pentru a accede în Parlament formațiunea trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate.

Partidul Nostru

Eroare de expresie: caracter de punctuație „{” necunoscut

Denumirea prescurtată	PN
Sloganul electoral	Moldova va fi eliberată!

Lista de candidați	54 persoane } \|

Declarațiile PN

27 februarie 2019
Ilian Cașu: Noi continuăm lupta. La mulți ani, “Partidul Nostru”!

6 februarie 2019
Patru membri ai “Partidului Nostru” nu au fost admiși la alegeri

Toate declarațiile

Partidul Nostru participă la primul scrutin parlamentar după schimbarea denumirii formațiunii în februarie 2015. Partidul a fost constituit în 1994 și inițial a purtat denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova (PȚCDM), fiind condus de Vladimir Reus. La Conferința a V-a Națională a PȚCDM din 2004 conducerea a fost preluată de Nicolae Andronic, iar un an mai târziu a fost aprobată noua denumire a formațiunii – Partidul Popular Republican (PPR). În perioada 1998–2010 partidul a participat la patru scrutine parlamentare, fără a depăși pragul electoral.

În ajunul alegerilor parlamentare din 2014 a fost întreprinsă o primă încercare de modernizarea a partidului. În cadrul Congresului al IV-a al formațiunii, din aprilie 2014, la cârma partidului a fost ales Renato Usatîi. Din cauza refuzului Ministerului Justiției de a recunoaște valabilitatea lucrărilor congresului, formațiunea nu a putut participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 cu propria titulatură. Pentru a se încadra în competiția electorală, Renato Usatîi a găsit drept soluție să devină cap de lista a Partidului “Patria”, înregistrat cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale, pe 15 septembrie 2014. Însă nici această stratagemă nu i-a asigurat reprezentare parlamentară echipei lui Renato Usatîi, Partidul “Patria” fiind exclus din competiția electorală cu o zi înaintea scrutinului, motivul fiind încălcarea legislației electorale privind folosirea resurselor financiare de peste hotare. Învinuirile nu au fost dovedite ulterior de instanțele de judecată.

În cadrul Congresului repetat din februarie 2015, PPR reușind să-și modifice denumirea în Partidul Nostru și să-l aleagă pe Renato Usatîi în funcția de președinte al formațiunii. Primul exercițiu electoral al PN sub conducerea lui Renato Usatîi a fost participarea la alegerile locale generale din iunie 2015, la care formațiunea a obținut cel mai bun rezultat la alegerea primarilor centrelor raionale.

Perioada preelectorală

În perioada preelectorală Partidul Nostru și-a desfășurat activitatea organizând un șir de evenimente publice și comunicând cu cetățenii din localitățile conduse de primari aleși din partea PN. Mesaje PN au avut un caracter critic la adresa guvernării, inclusiv a Președinției.

Vicepreședintele PN, Ilian Cașu, a ținut să precizeze că PN este un partid non-sistem, care nu acceptă încadrarea în tipologiile tradiționale referitoare la doctrină, ideologie, poziționarea pe spectrul politic. Liderii PN consideră că Republica Moldova este un stat capturat de un regim oligarhic, care poate fi readusă la normalitate prin restructurarea profundă a instituțiilor statului și democratizarea societății. În acest sens, vicepreședintele PN, Dumitru Ciubașenco, s-a pronunțat repetat în favoarea proclamării celei de a V-a republici (prima republică fiind cea proclamată la 2 decembrie 1917, cea de a doua – la 12 octombrie 1924, cea de a treia – la 2 august 1940, și cea de patra – la 27 august 1991), care să asigure un nou cadru constituțional pentru Republica Moldova, bazat pe suveranitatea și independența statului, fără angajarea acestuia în competiția geopolitică regională a marilor puteri.

Vezi și
Link-uri

@@ Linia 12: / Linia 12: @@
 S_cost_vot              =
 }}
-{{Brief|text=Partidul Nostru (PN) participă la [[Alegeri în Republica Moldova|alegerile]] [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|parlamentare]] din [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova|24 februarie 2019]] fiind înscris '''pe poziţia a 7-a''' în buletinul de vot. [[Lista candidaților Partidului Nostru la alegerile parlamentare din 2019|Lista candidaţilor PN]] pentru circumscripţia naţională conţine 54 de persoane, iar în [[Lista circumscripțiilor uninominale la alegerile parlamentare din 2019|circumscripțiile uninominale]] din partea partidului s-au înregistrat 17 de candidaţi. Pentru a accede în Parlament formaţiunea trebuie să depăşească pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate.}}
+{{Brief|text=Partidul Nostru (PN) participă la [[Alegeri în Republica Moldova|alegerile]] [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|parlamentare]] din [[Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova|24 februarie 2019]] fiind înscris '''pe poziția a 7-a''' în buletinul de vot. [[Lista candidaților Partidului Nostru la alegerile parlamentare din 2019|Lista candidaților PN]] pentru circumscripția națională conține 54 de persoane, iar în [[Lista circumscripțiilor uninominale la alegerile parlamentare din 2019|circumscripțiile uninominale]] din partea partidului s-au înregistrat 17 de candidați. Pentru a accede în Parlament formațiunea trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate.}}
 {{Infocaseta Concurent/Alegeri Parlamentare
 |nume_partid_full       = Partidul Nostru
@@ Linia 32: / Linia 32: @@
 |declaratii_concurent   = PN
 }}
-Partidul Nostru participă la primul scrutin parlamentar după schimbarea denumirii formaţiunii în februarie 2015. Partidul a fost constituit în 1994 şi iniţial a purtat denumirea de Partidul Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova (PŢCDM), fiind condus de Vladimir Reus. La Conferinţa a V-a Naţională a PŢCDM din 2004 conducerea a fost preluată de Nicolae Andronic, iar un an mai târziu a fost aprobată noua denumire a formaţiunii – Partidul Popular Republican (PPR). În perioada 1998–2010 partidul a participat la patru [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|scrutine parlamentare]], fără a depăşi pragul electoral.
+Partidul Nostru participă la primul scrutin parlamentar după schimbarea denumirii formațiunii în februarie 2015. Partidul a fost constituit în 1994 și inițial a purtat denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova (PȚCDM), fiind condus de Vladimir Reus. La Conferința a V-a Națională a PȚCDM din 2004 conducerea a fost preluată de Nicolae Andronic, iar un an mai târziu a fost aprobată noua denumire a formațiunii – Partidul Popular Republican (PPR). În perioada 1998–2010 partidul a participat la patru [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova|scrutine parlamentare]], fără a depăși pragul electoral.
-În ajunul [[Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova|alegerilor parlamentare din 2014]] a fost întreprinsă o primă încercare de modernizarea a partidului. În cadrul Congresului al IV-a al formaţiunii, din aprilie 2014, la cârma partidului a fost ales Renato Usatîi. Din cauza refuzului Ministerului Justiţiei de a recunoaşte valabilitatea lucrărilor congresului, formaţiunea nu a putut participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 cu propria titulatură. Pentru a se încadra în competiţia electorală, Renato Usatîi a găsit drept soluţie să devină cap de lista a Partidului “Patria”, înregistrat cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale, pe 15 septembrie 2014. Însă nici această stratagemă nu i-a asigurat reprezentare parlamentară echipei lui Renato Usatîi, Partidul “Patria” fiind [[Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova#Excluderea Partidului “Patria”|exclus din competiţia electorală]] cu o zi înaintea scrutinului, motivul fiind încălcarea legislaţiei electorale privind folosirea resurselor financiare de peste hotare. Învinuirile nu au fost dovedite ulterior de instanţele de judecată.
+În ajunul [[Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova|alegerilor parlamentare din 2014]] a fost întreprinsă o primă încercare de modernizarea a partidului. În cadrul Congresului al IV-a al formațiunii, din aprilie 2014, la cârma partidului a fost ales Renato Usatîi. Din cauza refuzului Ministerului Justiției de a recunoaște valabilitatea lucrărilor congresului, formațiunea nu a putut participa la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 cu propria titulatură. Pentru a se încadra în competiția electorală, Renato Usatîi a găsit drept soluție să devină cap de lista a Partidului “Patria”, înregistrat cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale, pe 15 septembrie 2014. Însă nici această stratagemă nu i-a asigurat reprezentare parlamentară echipei lui Renato Usatîi, Partidul “Patria” fiind [[Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova#Excluderea Partidului “Patria”|exclus din competiția electorală]] cu o zi înaintea scrutinului, motivul fiind încălcarea legislației electorale privind folosirea resurselor financiare de peste hotare. Învinuirile nu au fost dovedite ulterior de instanțele de judecată.
-În cadrul Congresului repetat din februarie 2015, PPR reuşind să-şi modifice denumirea în Partidul Nostru şi să-l aleagă pe Renato Usatîi în funcţia de preşedinte al formaţiunii. Primul exerciţiu electoral al PN sub conducerea lui Renato Usatîi a fost participarea la alegerile locale generale din iunie 2015, la care formaţiunea a obţinut cel mai bun rezultat la alegerea primarilor centrelor raionale.
+În cadrul Congresului repetat din februarie 2015, PPR reușind să-și modifice denumirea în Partidul Nostru și să-l aleagă pe Renato Usatîi în funcția de președinte al formațiunii. Primul exercițiu electoral al PN sub conducerea lui Renato Usatîi a fost participarea la alegerile locale generale din iunie 2015, la care formațiunea a obținut cel mai bun rezultat la alegerea primarilor centrelor raionale.
 ==Perioada preelectorală==
-În perioada preelectorală Partidul Nostru şi-a desfăşurat activitatea organizând un şir de evenimente publice şi comunicând cu cetăţenii din localităţile conduse de primari aleşi din partea PN. Mesaje PN au avut un caracter critic la adresa guvernării, inclusiv a Preşedinţiei.
+În perioada preelectorală Partidul Nostru și-a desfășurat activitatea organizând un șir de evenimente publice și comunicând cu cetățenii din localitățile conduse de primari aleși din partea PN. Mesaje PN au avut un caracter critic la adresa guvernării, inclusiv a Președinției.
-Vicepreşedintele PN, Ilian Caşu, a ţinut să precizeze că PN este un partid non-sistem, care nu acceptă încadrarea în tipologiile tradiţionale referitoare la doctrină, ideologie, poziţionarea pe spectrul politic. Liderii PN consideră că Republica Moldova este un stat capturat de un regim oligarhic, care poate fi readusă la normalitate prin restructurarea profundă a instituţiilor statului şi democratizarea societăţii. În acest sens, vicepreşedintele PN, Dumitru Ciubaşenco, s-a pronunţat repetat în favoarea proclamării celei de a V-a republici (prima republică fiind cea proclamată la 2 decembrie 1917, cea de a doua – la 12 octombrie 1924, cea de a treia – la 2 august 1940, şi cea de patra – la 27 august 1991), care să asigure un nou cadru constituţional pentru Republica Moldova, bazat pe suveranitatea şi independenţa statului, fără angajarea acestuia în competiţia geopolitică regională a marilor puteri.
+Vicepreședintele PN, Ilian Cașu, a ținut să precizeze că PN este un partid non-sistem, care nu acceptă încadrarea în tipologiile tradiționale referitoare la doctrină, ideologie, poziționarea pe spectrul politic. Liderii PN consideră că Republica Moldova este un stat capturat de un regim oligarhic, care poate fi readusă la normalitate prin restructurarea profundă a instituțiilor statului și democratizarea societății. În acest sens, vicepreședintele PN, Dumitru Ciubașenco, s-a pronunțat repetat în favoarea proclamării celei de a V-a republici (prima republică fiind cea proclamată la 2 decembrie 1917, cea de a doua – la 12 octombrie 1924, cea de a treia – la 2 august 1940, și cea de patra – la 27 august 1991), care să asigure un nou cadru constituțional pentru Republica Moldova, bazat pe suveranitatea și independența statului, fără angajarea acestuia în competiția geopolitică regională a marilor puteri.