Alegeri parlamentare în Republica Moldova

De la alegeri.md
Versiunea din 10 ianuarie 2019 22:56, autor: Admin3 (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{Brief|text=Organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova este Parlamentul, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova este Parlamentul, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Începînd cu anul 1994, alegerile parlamentare se desfășoară în baza sistemului proporțional, întreg teritoriul țării constituind o circumscripție electorală, în care se aleg cei 101 deputați.

Parlamentul Republicii Moldova
Alegeri parlamentare în Republica Moldova
Alegerile ordinare din 24 februarie 2019

Au rămas -25 zile


Alegerile ordinare din 30 noiembrie 2014
Au trecut pragul electoral Mandate
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 25
Partidul Liberal Democrat din Moldova 23
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 21
Partidul Democrat din Moldova 19
Partidul Liberal 13

Președintele Parlamentului: Andrian Candu (2015–prezent)
Prim-ministru: Pavel Filip (2016–prezent), Valeriu Streleț (2015), Chiril Gaburici (2015)

Alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 42
Partidul Liberal Democrat din Moldova 32
Partidul Democrat din Moldova 15
Partidul Liberal 12

Președintele Parlamentului: Igor Corman (20132014), Marian Lupu (20102013)
Prim-ministru: Iurie Leancă (20132015), Vlad Filat (20112013)

Alegerile anticipate din 29 iulie 2009
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 48
Partidul Liberal Democrat din Moldova 18
Partidul Liberal 15
Partidul Democrat din Moldova 13
Alianța “Moldova Noastră” 7

Președintele Parlamentului: Mihai Ghimpu (20092010)
Prim-ministru: Vlad Filat (20092011)

Alegerile parlamentare se desfășoară în conformitate cu prevederile Titlului III al Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381-XIII din 21 noiembrie1997. De la declararea independenței Republicii Moldova, în perioada 1994–2014, au avut loc 8 scrutine, dintre care 4 au fost anticipate, în cadrul cărora Parlamentul a fost ales în baza sistemul electoral proporțional. Prin Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, Titlul III al Codului electoral a fost modificat, sistemul electoral proporțional fiind schimbat cu sistemul electoral mixt (paralel: proporțional și majoritar) într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale, respectiv, în circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, dintre care 3 în străinătate, stabilite în baza unor criterii geografice, și 2 în Transnistria. La alegerile parlamentare au dreptul de a alege și a fi aleși cetățenii Republicii Moldova, care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua scrutinului. În circumscripția națională, la alegeri pot participa formațiunile înregistrate în conformitate Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, de asemenea, pot participa blocurile electorale, constituite din partide. Pentru accederea în Parlament partidele trebuie să obțină în cadrul scrutinului parlamentar 6% din voturile valabil exprimate, iar blocurile electorale – 8%. Pentru a participa la alegeri în circumscripțiile uninominale aspiranții la fotoliile parlamentare, fie că sunt independenți, fie că sunt reprezentanți ai formațiunilor politice trebuie să colecteze, în cazul candidaților bărbați 500-1000 de semnături valabile ale alegătorilor, respectiv, în cazul femeilor 250-500 semnături, pentru a se înregistra în calitate de candidați. În circumscripțiile uninominale alegerile se desfășoară într-un singur tur de scrutin, respectiv este declarat ales candidatul care întrunește cel mai mare număr de voturi.

Primele alegeri pluripartite

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. Numerotarea oficială a legislaturilor parlamentare reamintește că Republica Moldova este succesoarea de drept a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). Parlamentul de legislatura a XII-a (prin Hotărârea Sovietului Suprem din 23 mai 1991, RSSM a fost redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem - Parlament al Republicii Moldova), care a proclamat suveranitatea și independența Republicii Moldova, a fost ales în baza sistemului electoral majoritar, cu majoritate simplă, în două tururi de scrutin. Alegerile s-au desfășurat în baza Legii nr.144 cu privire la alegerile de deputați ai poporului ai RSS Moldovenești, adoptată la 23 noiembrie 1989, care a pus bazele alegerilor libere și pluraliste. La alegeri, în baza dreptului de vot universal, egal, direct și liber exprimat, puteau participa cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. În fiecare din cele 380 de circumscripții uninominale constituite pe teritoriul RSSM, puteau fi înregistrați mai mulți candidați. în condițiile existenței unui singur partid – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), aveau dreptul de a propune candidați colectivele de muncă, organizațiile obștești, colectivele de elevi și studenți ale instituțiilor de învățământ mediu de specialitate și superior, adunările alegătorilor de la locul de trai și ale militarilor în unitățile militare. Învingători erau declarați candidații care obțineau majoritatea simplă de voturi, în caz de necesitate organizându-se al doilea tur, între primii doi candidați identificați în primul tur de scrutin. În cele două tururi de scrutin, care s-au desfășurat pe 25 februarie și, respectiv, 10 martie 1990, au fost aleși 371 de deputați dintre care doar ~3% erau femei. În aceste context, este de remarcat că pupă o perioadă de mai bine de 50 de ani, în pofida tradiții sovietice de alegere a candidaților fără alternativă, în baza Legi nr. 144 au fost, totuși, organizate primele alegeri pluraliste, având la bază principiul alternativei (mai mulți candidați într-o circumscripție uninominală). Acest lucru a fost posibil după adoptarea la cea de-a XIX-a Conferință a PCUS din 1 iulie 1988 a Rezoluției privind "Democratizarea societății sovietice și reforma sistemului politic". În pofida tensiunilor sociale, generate de contextul politic din acea perioadă, Parlamentul nou ales a adoptat un șir de legi și documente ce reprezentau manifestarea voinței politice, care au asigurat transformarea RSSM într-un stat suveran și independent – Republica Moldova. Printre acestea se numără întâi de toate:

  • Legea nr.81-XII, din 5 iunie 1990 cu privire la completarea Constituției RSSM, prin care s-a stabilit că stema, drapelul și imnul sunt simbolurile RSSM și sunt ocrotite de lege
  • Declarația din 23 iunie 1990 cu privire la suveranitatea RSS Moldova
  • Decretul din 27 iulie 1990 cu privire la puterea de stat
  • Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991

Introducerea sistemului electoral proporțional pentru alegerea Parlamentului

După declararea independenței Republicii Moldova una dintre sarcinile primordiale ale Parlamentului devenise elaborarea și adoptarea Constituției statului independent. Acest obiectiv era imposibil de realizat din cauza fragmentării componenței forului legislativ. În circumstanțele menționate, la 12 octombrie 1993, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.1608-XII privind alegerile anticipate. În document se menționa: "Pornind de la necesitatea urgentării reformelor social-economice, dezvoltării democrației și pluralismului politic, conștient de imperativul creării unui Parlament profesionist pe bază de pluripartitism, Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta hotărâre:

  1. Efectuarea pe data de 27 februarie 1994 a alegerilor anticipate în Parlament în baza noii legi privind alegerea Parlamentului;
  2. Împuternicirile Parlamentului de legislatura a douăsprezecea expiră la data alegerilor;
  3. Prezidiul Parlamentului își va exercita funcțiile până la ședința noului Parlament;
  4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

Două zile mai târziu, la 14 octombrie 1993, Parlamentul a adoptat Lege nr.1609-XII privind alegerea Parlamentului. Sursă de inspirație pentru legislatorii moldoveni a servit legislația electorală a României, care a fost asimilată și adaptată la realitățile moldovenești din acea perioadă. Noua lege privind alegerea Parlamentului prevedea următoarele:

  • Parlamentul se alegea prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Aveau dreptul de vot cetățenii Republicii Moldova care până în ziua alegerilor inclusiv împlinise vârsta de 18 ani; aveau dreptul de a fi aleși cetățenii Republicii Moldova care aveau vârsta de 21 de ani împliniți;
  • alegerea Parlamentului urma să se efectueze în circumscripțiile electorale cu mai multe mandate în baza liste de candidați a partidelor, organizațiilor social-politice, blocurilor electorale, și cu participarea candidaților independenți potrivit principiului reprezentării proporționale;
  • pentru alegerea deputaților în Parlament urmau să se înființeze circumscripții electorale cu mai multe mandate (sistem electoral proporțional limitat), care trebuiau să corespundă unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (județe);
  • mandatele de deputați urmau să fie atribuite partidelor, organizațiilor social-politice, blocurilor electorale care în urma alegerilor reușeau să întrunească cel puțin 4% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară;
  • Parlamentul se alegea pe un termen de 4 ani. Norma de reprezentare pentru alegerea Parlamentului a fost stabilită de un deputat la 28000 de alegători, urmând a fi aleși 104 deputați;
  • atribuirea mandatelor de deputat partidelor, organizațiilor social-politice, blocurilor electorale urma să se efectueze de comisia electorală de circumscripție prin împărțirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, organizație social-politică sau bloc electoral la 1, 2, 3, 4... ș.a.m.d. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripția electorală respectivă (sistemul d’Hondt);
  • din rezultatele tuturor împărțirilor și din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidații independenți urma să se ia în descreștere atâtea numere câte mandate urmează să fie distribuite la circumscripția electorală. De câte numere din acest lanț descrescător dispunea partidul, organizația social-politică, blocul electoral atâtea mandate urma să li se atribuie;
  • candidatul independent urma să fie declarat ales, dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru acesta se încadra în lanțul numeric descrescător.

Lege privind alegerea Parlamentului a fost votată de forul legislativ după ce a fost supusă dezbaterilor publice, având drept alternativă un proiect ce prevedea alegerea Parlamentului în baza sistemului electoral mixt. Imediat după adoptarea Legii nr.1609-XII privind alegerea Parlamentului s-a constatat că ea nu poate fi aplicată în varianta votată de forul legislativ. Principala cauză a constat în lipsa unei majorități pentru votarea proiectul reformei administrativ-teritoriale (trecerea la un număr limitat de județe), care urma să stea la baza creării circumscripțiilor electorale cu mai multe mandate. Al doilea motiv pentru care legea electorală nu putea fi aplicată era legat de refuzul liderilor din Transnistria de a permite constituirea circumscripțiilor electorale și secțiilor de votare în stînga Nistrului. În astfel de circumstanțe, Parlamentul a adoptat la 19 octombrie 1993 Hotărârea nr.1613-XII privind modul de punere în aplicare a Legii privind alegerea Parlamentului. Hotărârea pornea de la constatarea faptului că noua lege privind alegerea Parlamentului fusese "concepută în baza unei noi organizări administrativ-teritoriale a republicii, problemă neexaminată încă de Parlament". De aceea, alegerile Parlamentului din 27 februarie 1994 urmau să se desfășoare cu următoarele excepții de la prevederile legii adoptate:

  • se înființa o singură circumscripție electorală care să cuprindă întreg teritoriul Republicii Moldova (trecerea de la sistemul electoral proporțional limitat la sistemul proporțional absolut: o țară – o circumscripție națională);
  • depunerea listelor de candidați și a candidaților independenți urma să se facă la Comisia Electorală Centrală;
  • alegătorilor din localitățile din stînga Nistrului și orașul Bender care până în ziua alegerilor nu aveau aplicată în pașapoarte ștampila ce confirma deținerea cetățeniei Republicii Moldova li se permitea participarea la votare prezentând comisiilor electorale ale secțiilor de votare pașaportul pe care se confirma domiciliul permanent în Republica Moldova, inclusiv până la 23 iunie 1990.

Primele alegeri parlamentare după declararea independenței Republicii Moldova

Primele alegeri legislative de după declararea independenței Republicii Moldove s-au desfășurat la 27 februarie 1994, în baza Legii nr.1609-XII din 14 octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, prin care a fost introdus sistemul electoral proporțional absolut – o singură circumscripție electorală pentru întreaga țară. Alegerile au fost convocate cu un an înaintea expirării mandatului Parlamentului, având în vedere că nouă componență a forului legislativ urma să adopte Constituția Republicii Moldova și un șir de documente importante referitoare la realizarea reformele social-economice.

Alegerile din 27 februarie 1994 au participat 21 de formațiuni politice din 26 înregistrare la Ministerul Justiției – 9 de sine stătător și altele 12 în cadrul a 4 blocuri electorale. De asemenea, la alegeri au participat 20 de candidați independenți. Pragul de 4% a fost depășit de doar patru concurenți electorali – trei blocuri și un partid. La primele alegeri parlamentare, desfășurate în baza sistemului electoral proporționale nu era prevăzut un prag electoral pentru candidații independenți. Cu toate acestea, niciun candidat independent nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi pentru a deveni parlamentar (potrivit calculelor, la alegerile parlamentare din 1994 un candidat independent ar fi obținut mandatul de deputat dacă ar fi acumulat cel puțin 13.700 de voturi).

Învingător absolut la alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 a devenit Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), care a obținut 56 de mandate de deputat din 104. Victoria PDAM s-a datorat mai multor factori. Platforma politică centristă a formațiunii a fost susținută atât de majoritatea cetățenilor, cât și de conducerea de vârf a țării. În topul listei de candidați a PDM s-au regăsit Președintele Parlamentului, Petru Lucinschi, și Prim-ministrul, Andrei Sangheli – liderul informal al formațiunii. De asemenea, Președintele Mircea Snegur a susținut deschis PDAM, iar inițiativele sale privind convocarea, în plină campanie electorală, la 5 februarie 1994, a Congresului "Casa noastră – Republica Moldova", iar imediat după alegeri, la 6 martie 1994, a sondajului sociologic la scară națională "La sfat cu poporul", au avut contribuit la victoriei PDAM.